7,391 matches
-
sic!), ia în discuție tocmai acest nivel subteran de analiză. Nu poți să nu te întrebi cum de eroina poartă chiar în nume ideea de chemare (ebr. Shim'on "împlinirea/dorinței/") sau cum de Șofron (gr. sóphron "cu spirit sănătos, înțelept"→influența lat.-magh. s>ș) este chiar desemnat, prin onomastică, emblematic pentru condiția sa și pentru rolul pe care îl joacă în evoluția conflictului. Mai mult decât atât: numele celor doi pădureni sau zărăndeni (ambii tineri provin, după datele oferite
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor, cu toate farmecele ei, acum perdute pentru totdeauna; și niciunul dintre noi toți care am trecut prin acea lume, nu poate să gândească la tinerețele sale fără să-i treacă, așezat, și întotdeauna înțelept, "Budulea Taichii" pe dinaintea ochilor, pentru că Budulea nu era numai al Taichii, ci și al nostru al tuturora. Împărtășind pretenția scriitorului, vom accepta că există un tânăr pe nume Budulea, zis Budulea Taichii, personaj ficțional creat prin referire ilocuțională. Instituirea acestei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
perfect crede scriitorul pentru a surprinde acel "mister feminin" pe care aproape un secol mai târziu îl va descoperi și Camil Petrescu în strălucirea "doamnei T." Cu titlu de noblețe a ales și Slavici să o numească Bătrâna pe femeia înțeleaptă din Moara cu noroc ale cărei sfaturi nu sunt, din păcate, ascultate și cu atât mai puțin urmate. Același rol de gheron/gherondissa au în economia textului și bătrânii din Ileana cea isteață, sfetnici apropiați ai împăratului cu care acesta
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
punctul de plecare al întregei înțelepciuni omenești, al filosofiei practice, al moralei, fie religioase, fie politice, fie sociale, al esteticei și mai presus de toate al pedagogiei, pentru mine cea mai înaltă și mai de căpetenie dintre toate științele. Oameni înțelepți și oameni inspirați au răspuns potrivit cu îndoielile și cu împrejurările timpului lor la întrebarea aceasta. Dacă vreodată în viața mea mă voi bucura în condițiuni mai potrivite de tigna, de liniștea și de libertatea sufletească pe care le am acum
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să arunci o privire pentru a putea aprecia neliniștea, truda adesea ascunsă, dar întotdeauna adevărata, tristețea orășenilor bogați, condamnați la o nenorocită lenevie. Ei sînt asemenea copiilor care plîng pentru că nu știu să se veselească, dar care, dacă un învățător înțelept, în loc să-i țină închiși între ziduri posomorite, îi face să respire aerul curat de la țară, să privească spectacolul naturii surîzătoare, țăranii muncind, vor încerca imediat să imite: sapă grădini, construiesc căsuțe, sînt fericiți. Oamenii nu sînt la țară, unde este
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nevoile de bază pot fi asigurate "fără vînzare și fără trafic". Conduce, de asemenea, la o neîncredere totală chiar în însemnele monetare și în utilizarea lor. Într-o națiune corsicană independentă, pe care Saint-Just vrea s-o înzestreze cu instituții înțelepte, e de dorit ca schimburile "să se facă în natură și fără valori intermediare": astfel se va putea "trăi în belșug fără a folosi vreodată banul"... Fericiți și virtuoși sînt deci acești țărani din Bas-Valais, dați ca exemplu în Noua
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
primitivă care domnea între om și univers, Armonie din pricina căreia totul era bun, totul devenea pentru om și pentru societate un izvor de bunuri prețioase, de fericire"66. De asemenea, autorul lui Alexis sau Vîrsta de aur anunță revenirea liniștii înțelepte caracterisitce stării de natură, văzută ca ultimă performanță a dezvoltării științei: Va fi [noua Vîrsta de aur] atunci cînd cunoștințele omului vor ajunge tot atît de departe pe cît le vor putea duce organele sale, cînd va vedea clar limitele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
unei revoluții imposibile. Fără îndoială, trebuie să credem însuși autorul acestui eseu este convins în superioritatea creativă a inteligenței, în extraordinara ei capacitate de invenție și de înnoire. Dar Dionysos rămîne un zeu sperios. In cele din urmă, e mai înțelept, să ne fie permis să spunem e mai rezonabil să-i recunoaștem rolul rolul adevărat pe care-1 are, decît să încercăm să-i închidem gura. Note și referințe Grija de a nu încărca în mod inutil textul ne-a făcut
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
lucru este pe cât de simplu, pe atât de înfricoșător. Ceea ce am fost învățați despre bazele științei ca fiind experimente în lumea reală este doar parțial adevărat. Eddington a mers și mai departe; el a susținut că o minte suficient de înțeleaptă ar putea deduce toată fizica. Eu sugerez doar că o surprinzător de mare parte a fizicii ar putea fi dedusă în acest mod. Eddington ne-a oferit o frumoasă parabolă pentru a ilustra acest lucru. A spus: "Oamenii au mers
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în secolul al nouăsprezecelea, cu povestea geometriei neeuclidiene dinainte de el, ilustrul fizician Heinrich Hertz a putut spune: "Nu ne putem desprinde de sentimentul că aceste formule matematice au o existență independentă și o inteligență a lor proprie, că sunt mai înțelepte decât suntem noi, mai înțelepte chiar decât cei ce le-au descoperit, că vom scoate din ele mai mult decât a fost inițial pus în ele". În ciuda acestei păreri, matematica apare într-adevăr mai degrabă produsul minții umane, supuse greșelii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
povestea geometriei neeuclidiene dinainte de el, ilustrul fizician Heinrich Hertz a putut spune: "Nu ne putem desprinde de sentimentul că aceste formule matematice au o existență independentă și o inteligență a lor proprie, că sunt mai înțelepte decât suntem noi, mai înțelepte chiar decât cei ce le-au descoperit, că vom scoate din ele mai mult decât a fost inițial pus în ele". În ciuda acestei păreri, matematica apare într-adevăr mai degrabă produsul minții umane, supuse greșelii, decât substanța veșnică a unei
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ca și cum am spune că toată arta jucătorului de șah se reduce la regulile mutării pieselor. Trebuie să faci o alegere între toate construcțiile pe care le poți combina din materialele furnizate de logică; adevăratul geometru face această alegere în mod înțelept, întrucât este ghidat de un instinct sigur, sau de vaga conștiință a unei nu-știu-cărei geometrii mai profunde și mai ascunse, singura care stabilește valoarea edificiului construit. Căutarea originii acestui instinct, studierea legilor acestei geometrii profunde care se simt și nu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și se întreabă ce știi tu și ei nu. Simplitate Mai puțin este mai mult, a spus marele arhitect Mies van der Rone, și dacă toți lectorii și-ar reaminti acest adagiu, întreaga audiență ar fi, în același timp, mai înțeleaptă și mai fericită. V-a displăcut vreodată o prelegere pentru că era prea elementară? Sunt sigur că există persoane care ar răspunde da la această întrebare, dar nu multe. De fiecare dată când am pus această întrebare, persoana întrebată a spus
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Poate că nevoia de magiștri nu a dispărut, poate că și astăzi, dominați de neliniști și spaime pentru nenumăratele alegeri pe care trebuie să le facem în fiecare zi, simțim în adânc dorința de a ne lăsa pe seama unui mai înțelept decât noi. În fond, poate că goana după consilieri, psihologi și antrenori personali nu reprezintă decât nevoia de magistru, nevoia de lampadofór. Abandonați spațiului virtual, copiii au întâlnit aici magistrul, ghidul care să-i însoțească și să fie alături de ei
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
perfecțiunea este autosuficientă. Zeii nu se schimbă, nu evoluează, în vreme ce oamenii, prin cultivarea rațiunii au șansa devenirii, dacă "se rânduiesc între cei ce știu și cei ce nu știu nimic": Nimeni dintre zei nu filozofează, nici unul nu năzuiește să devină înțelept fiecare și este. Căci dacă unul e înțelept, el nu filozofează. Tot astfel e cu cei neînvățați; ei nu-și bat capul să filozofeze și n-au nici o râvnă să devină-nțelepți. Tocmai asta-i nenorocirea cu neștiința, fiindcă te-miri-cine
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
evoluează, în vreme ce oamenii, prin cultivarea rațiunii au șansa devenirii, dacă "se rânduiesc între cei ce știu și cei ce nu știu nimic": Nimeni dintre zei nu filozofează, nici unul nu năzuiește să devină înțelept fiecare și este. Căci dacă unul e înțelept, el nu filozofează. Tot astfel e cu cei neînvățați; ei nu-și bat capul să filozofeze și n-au nici o râvnă să devină-nțelepți. Tocmai asta-i nenorocirea cu neștiința, fiindcă te-miri-cine, fără să fie împlinit ca om și la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
zei nu filozofează, nici unul nu năzuiește să devină înțelept fiecare și este. Căci dacă unul e înțelept, el nu filozofează. Tot astfel e cu cei neînvățați; ei nu-și bat capul să filozofeze și n-au nici o râvnă să devină-nțelepți. Tocmai asta-i nenorocirea cu neștiința, fiindcă te-miri-cine, fără să fie împlinit ca om și la minte, își închipuie că este așa de ajuns; de aceea nici nu râvnește lucrul de care nu se crede lipsit, nefiind convins că are
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
agorá. Sintetizând: la vechii greci modelul se află plasat înapoi, la începuturi, trăgându-și seva din apropierea sa de puritatea originilor: "Cei vechi, va spune Platon, fiind mai vrednici, sunt mai aproape de zei și de condiția lor și ca atare, mai înțelepți". (Platon, Philebos, 1993, 16c) Raportarea la model presupune conștientizarea precarităților umane și asumarea dificultăților pe care paideia, ca modalitate de apropiere de divinitate pe cât îi stă în putință omului, le presupune; suportul pentru acest efort este iubirea de areté, de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pe primul loc, fapt pentru care sunt mândru că am făcut parte din colectivul acestei instituții pe care, cu onoare și cinste a condus-o dl. dr. ing. Mihai Cristea. Fără o pregătire profesională de înaltă clasă și o conducere înțeleaptă, economică și profesională, rezultatele obținute nu ar fi fost posibile. În încheiere felicit colectivul care a inițiat acțiunea de omagiere a d-lui dr. ing. Mihai Cristea. Ing. Ion Nimigean S uceava , 2 1.11.2000 D rag ă Colega
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
acum? Nu se știa dacă trenul va opri În Toplița. Eu am un pistol la mine, zise Traian Pop, Împușcăm pe acesta de la capătul vagonului și sărim din tren. Pe urmă vedem noi ce-o fi. N-ar fi prea Înțelept, zise Aurel Cotfas. Se aude Împușcătura și vin cendării peste noi. Ăia s Înarmați până-n dinți. Mai bine tragem alarma și când se oprește trenul Îl aruncăm pe cendăr În Mureș, iar noi sărim pe partea cealaltă a trenului și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
spre centre industriale, unde era nevoie de forță de muncă, iar de muncă țăranul nu s-a ferit niciodată. S-a produs astfel a doua dezrădăcinare. Prima avusese loc odată cu venirea barbarilor. Acum veniseră alți barbari. Dar au fost destul de Înțelepți și și-au adus industria la ei În sat ca astfel să-și poată lucra În continuare și bucata de pământ și să nu se despartă de animale. Nici aceasta nu a durat mult. După trei decenii, când se spera
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
scurt text inserat în Amurgul idolilor (Götzendämmerung, 1888) și intitulat " Cum a ajuns în sfârșit "lumea adevărată" o fabulă", Nietzsche oferă o sinteză lămuritoare a istoriei nihilism-platonismului în șase capitole. Să le trecem concis în revistă. • Lumea adevărată, accesibilă celui înțelept, celui evlavios, celui virtuos el trăiește în ea, el este ea96. Nietzsche face aici aluzie la contextul care corespunde primei etape a istoriei platonism-nihilismului, cu alte cuvinte la capitolul care corespunde gândirii lui Platon: se postulează existența unei lumi reale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care corespunde gândirii lui Platon: se postulează existența unei lumi reale, suprasensibile, care însă nu a devenit încă o entitate pur și simplu "ideală", "platonică", dar la care pot ajunge cei înțelepți. • Lumea adevărată, inaccesibilă în imediat, dar promisă celui înțelept, celui evlavios, celui virtuos ("celui păcătos care ispășește")97. În a doua etapă a istoriei platonism-nihilismului se deschide fractura dintre lumea ideală și lumea sensibilă, dintre transcendență și imanență, din moment ce chiar și pentru înțelept lumea ideală este doar o promisiune
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
deziluzia și criza fundamentelor, așadar erodarea și dezagregarea cadrelor tradiționale de referință. S-a deschis astfel o fractură din ce în ce mai profundă între homo faber și homo sapiens, între ceea ce omul știe să facă și capacitatea sa de a aprecia ceea ce este înțelept să facă. Știința și tehnica ne învață să facem o sumedenie de lucruri, dar nu ne spun ce lucruri este bine să facem și la care în schimb trebuie să renunțăm. În consecință, într-o situație în care puterea noastră
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
suflet. Prin această scrisoare se dovedește încă o dată că Ion Creangă a fost confidentul lui Eminescu și în probleme de amor, căci relația lui cu Veronica Micle, dar și cea cu Mite Kremnitz au avut parte de oblăduirea și sfătuirea înțeleaptă a humuleșteanului ce s-a constituit drept catalizator și protector al dragostei adevărate. Astfel, două cupluri, unul al iubirii, altul al prieteniei se transformă, completându-se în arta creatoare. Creația a fost liantul și declanșatorul prieteniei, nefiind, în nici un caz
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]