13,635 matches
-
perfecta punere la punct scena G. Călinescu sărutării. În mișcările ei era ceva factice. În felul cum îmbrățișa și săruta, în tolănirile ei pe divan, se ghicea jocul teatral. Scena mecanizase, transformând în reflexe, viața emotivă a Ioanei. Un gest îndeosebi șocă pe Pomponescu. Cum exministrul ședea pe o margine a sofalei, cu un picior încovoiat sub sine, Indolenta se întinsese pe spate și-și rezemase capul de trupul lui Pomponescu. Sofaua fiind îngustă, un picior al Indolentei atârna jos, și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
patimi, despovărat de dorințe, altul vijelios, neastâmpărat, sensibil la adulări banale, accesibil micilor vanități, dăruindu-se clipei cu înfrigurare, iradiind de plăceri trecătoare, dar mai adesea crispîndu-se de durerea jignirilor îndurate. Un demon lăuntric ațâță necontenit facultățile personajului, îi zgîndără îndeosebi vanitatea și arhitectul se mistifică deliberat - dar numai până la un punct - adoptând poze, comițând năstrușnicii, nedisprețuind atitudinile superior cabotine, complăcîn-du-se în postura de geniu bizar, neînțeles. La o examinare riguroasă, fondul originar stabil al caracterului ioanidian ni se revelă în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
absolută și peste toate se așterne personalitatea unificatoare călinesciană atât de adânc, încît Bietul Ioanide aduce în lumea operei de artă perfecțiunea sferei. Întâlnim și acum personaje luptând pentru realizarea țelurilor cu acea încordare a voinței tipic balzaciană, dar reținem îndeosebi paginile de rară poezie a străzilor, a clădirilor, ori inefabilul interioarelor. Din notarea detaliilor arhitectonice, din descrierea mobilierului, a culorii, și indicarea așezării lui, salonul lui Saferian Manigomian se transformă într-un cosmos, sugerând un anume prezent și trecut: "Era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
literaturii naționale. Se știe că în perioada interbelică, datorită accentuării declinului lumii capitaliste, se manifestau violent unele anomalii în viața culturală, iar în cercurile ideologice se discuta aprins și uneori judicios (ne amintim, bunăoară, de eseurile lui Julien Benda și, îndeosebi, de celebra sa carte La France Byzantine) despre raporturile dintre intelectual și cultură, despre conceptul de cultură însuși, despre modalitatea de a o conserva și dezvolta. Or, până la G. Călinescu, această frământare ideologică, aceste preocupări interesante și fecunde n-au
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
extinderea experienței și cu progresul științei, atunci însăși forma oricărei puteri de înțelegere umană, deci “principiile” cunoașterii, sunt de origine rațională și comune tuturor spiritelor omenești (“conceptualismul” lui Kant). Problema naturii cunoașterii ne face să distingem diverse forme ale cunoașterii, îndeosebi pe acelea ce țin de spiritul ființei (ex: comprehensiunea care îl leagă pe medicul clinician de bolnavul său) și pe acelea ce țin de spiritul geometric. Primul tip de cunoaștere este cerut in toate “științele umane” (psihologie, pedagogie, etc.), al
Mitul lui Sisif – atributul cunoaşterii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
rând de atitudinile și comportamentul majorității cadrelor didactice care au menținut aproximativ constante colectivele de elevi, care includ copii capabili de performanță alături de copii cu dificultăți de Învățare. Menținerea sintalității grupurilor de elevi, a necesitat din partea Învățătorilor și profesorilor diriginți Îndeosebi, eforturi deosebite de formare a colectivului de elevi pentru acceptarea diversității individuale, pentru toleranță și sprijin reciproc, autoevaluare În raport cu sine Însuși și nu prin raportare la ceilalți, pentru lucru În echipă și valorizare reciprocă. Acolo unde eforturile cadrelor didactice au
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
lumii din jur și resimte ca pe o amenințare orice absență părintească, orice parțială indisponibilitate a unuia dintre părinți la exigențele pe care le impune. c. foarte nesigure sau ambivalente: datorită lipsei unei relații normale între părinți și copii și îndeosebi lipsei totale de afectivitate, de dragoste părintească, în perioada cea mai importantă din acest punct de vedere: primul an de viață care este anul formării atașamentului față de adulții cei mai apropiați (părinți, bunici, alte rude, educatori, îngrijitori etc.) Atașamentul nesigur
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
latura cantitativă cât și cea calitativă a rețelelor, propunând investigații la o scară mare (de exemplu, prin chestionare) sau la o scară mai restrânsă (de exemplu, prin observații participative, istoria vieții etc.). Aceste anchete pun în lumină câteva trăsături și, îndeosebi, unii indicatori esențiali, care pot fi împărțiți după cum urmează: * indicatori structurali: talia rețelei (numărul de indivizi-membri ai rețelei); dimensiunea rețelei (proporția dintre relațiile directe efective ale unui subiect și relațiile directe teoretice posibile cu ansamblul membrilor); centralitatea rețelei (posibilitatea de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
autonomizarea economiei și inventarea instituțiilor consacrate activităților economice: întreprinderea și piața 1. Aportul esențial al lui Polanyi constă fără îndoială în faptul de a fi încercat să surprindă într-o lumină nouă implicațiile teoretice ale acestor concepții împărtășite, confruntându-le îndeosebi cu fenomenele economice descrise de etnologi. Această operație îl face să pună sub semnul întrebării unele instrumente conceptuale fundamentale ale teoriei economice clasice, autorul arătând că, centrate asupra sistemului capitalist, ele nu pot da seama de realitățile care există sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
succede decolonizării -, care este în același timp unul al destalinizării -, mai multe condiții favorizează examenul sistemelor economice ale societăților dominate în cursul expansiunii coloniale, dincolo de pregnanța gândirii și angajamentului marxist care conferă o importanță de prim rang raporturilor de producție: îndeosebi chestiunile ridicate de mizele "dezvoltării" pornind de la sfârșitul anilor patruzeci și, urmând îndeaproape dobândirea independenței, elaborarea teoretică a noțiunii de subdezvoltare ca efect al exploatării fostelor colonii de către "imperialismul" colonial. În acest context, cadrul teoretic (neo)marxist apare ca un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unei tradiții schimbătoare sau disecate de un fir ce separă modernitatea industrială "străină" de o economie "indigenă", fără ca modurile de edificare a raporturilor de dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la modul problematic. În cercetările africaniste îndeosebi, disjuncția introdusă face posibilă o limitare strictă a obiectelor la rămășițe "endogene" ale economiei care se pretează la observarea unei alterități "autentice" hrănind problematicile articulării modurilor de producție, precum și pe cele, mai recente, care sunt deplasate în informal, proletariatele urbane
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
efort, care caracterizează astăzi societățile capitaliste avansate, trebuie interpretat ținând seama de faptul că studiile economice efectuate în Africa, în mod emblematic, au pus tot timpul accentul pe ansamblul logicilor considerate sociale în care era încastrată activitatea economică: se punea îndeosebi problema restituirii importanței rețelelor etnice, familiale, clientelare ale statului etc. Acest divorț între economia proprie și economia altuia, eșuând prin definiție în fața modelului construit, este astfel abandonat într-un context globalizat în care imperfecțiunile ar fi nenumărate aici și acolo
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a unei categorii de notabili comercianți este izbitoare: ei se află în interior și produc o diferențiere endogenă. Activitatea comercială nu este terenul unei separări de universul local: aceștia coabitează acolo cu țărănii și cu citadinii, care au legături intense, îndeosebi ceremoniale, cu văile de origine. Această diferențiere socială, generată de îmbogățirea prin activitățile comerciale, se poate citi în case, târguri, morminte, toate acestea fiind semne ale acestei scări ierarhice interne. Să revenim la regiunile orientale; pentru a înțelege particularitatea situației
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
instrumentalizare, de deturnare și de reducere aflate în mod inevitabil în joc. Ancorate, pentru interlocutorii săi exteriori, în acele "communitas 51" îndepărtate și armonioase, etnologia este înțeleasă de întreprindere ca o privire străină, exotică, purtătoarea însăși a unei alterități salvatoare, îndeosebi în comparație cu viziunile precedente din lumea muncii, polarizate în jurul opresiunii și exploatării. Înzestrată cu o relativă virginitate teoretică în fața unei modernități pe care ar descoperi-o ca un exploatator venit de la tropice, etnologia este îndemnată să seducă întreprinderea ca un fel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-se la un stat "secularizat" proclamând încă de la instaurare desprinderea de islam și recunoașterea pluralității religioase. Această ideologie progresistă în materie de religie, rară în țările cu o majoritate musulmană copleșitoare, a fost constant reafirmată de sindicatul întreprinderii studiate, preocupat îndeosebi să-i reducă la rolul lor strict religios pe imamii de la moscheea uzinei pe care era însărcinat să-i angajeze. Unul din acești imami, care-și depășise funcțiile prin mesaje care făcuseră referire la islamul politic, a fost astfel repede
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a trezit prea multe vocații în rândul generației următoare de etnologi. O timidă revenire a antropologiei urbane se observă către mijlocul deceniului al șaptelea, în ce privește atât contextele așa-zis "exotice", cât și Franța. În privința terenurilor franceze, etnologia urbană se implantează îndeosebi în jurul unui grup de cercetători constituit sub impulsul lui Gérard Althabe 86. Acest grup își ia numele de Echipa de cercetare în antropologie urbană și industrială (ERAUI): și aici, termenii "industrial" și "urban" nu sunt disociați. În paralel, în alte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de legitimare, de contestare) atât în plan național, cât și la nivel mondial. Aceste procese, care înșiruie în combinații logice noi o serie de metafore extrase din spațiul propriu economiei, fac din aceasta un idiom major al construcției raporturilor sociale. Îndeosebi, categoria metonimică a pieței desemnând, de exemplu, o instanță imanentă de reglare sau de distrugere, "forțe", periculoase sau benefice, de eliberare, de combatere sau de îmblânzire, un spațiu de schimb și totodată un operator de unificare al statului-națiune de ieri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
economică, percepută prin prisma dinamicilor de incluziune și excluziune pe care le generează. Asociația de înfrățire din Lille apare ca produsul irumperii și al mutațiilor cooperării descentralizate, în sânul căreia orașul Lille și regiunea Nord-Pas-de-Calais revendică o poziție de pionierat, îndeosebi în baza acordurilor privilegiate încheiate de douăzeci de ani cu orașul Saint-Louis și regiunea acestuia. Asociația se străduiește așadar, conform celor mai recente reformulări ideologice, să construiască o relație egalitară de schimb pentru a contracara capcanele din cadrul ajutorului pentru dezvoltare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imposibil de organizat la scară largă o economie de compensație regională care să dea acestui nord un minimum de autonomie. Această zonă nu poate fi decât o regiune cu una sau două culturi, de unde o dependență completă față de lumea exterioară, îndeosebi față de cea din sud. Totuși, această uniformizare fizică poate fi un factor pozitiv în ce privește organizarea însăși a economiei: niciun regionalism, niciun particularism, o tabula rasa pe care se poate instala ușor o suprastructură monolitică. Totul pare a fi posibil pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
economice a regiunii. Perioada de după război determină condiții generale (politice și de alt fel) defavorabile companiei; din 1952, ea inițiază o reconversie: • se lansează în plantații industriale, redeschide vechile culturi de palmieri rămase în paragină în timpul anilor de război și, îndeosebi, deschide plantații noi de palmieri selecționați. Uzinele sale corespund acestei industrializări a producției agricole: ele au acum capacități de până la 1 000 t; • această mișcare de revenire la plantațiile industriale este însoțită de abandonarea progresivă a culturii naturale a palmierilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
obiectivă fiind mai mult sau mai puțin compensată de alți factori, de care nu ne vom ocupa aici. Autosubzistența înseamnă fuziunea producție-consum. Oare trebuie să percepem această fuziune prin intermediul individului? Există o împărțire a sarcinilor de producție (în cadrul separării sexelor îndeosebi), întrajutorări, schimburi. Această fuziune se situează la nivelul satului. La modul general, viața materială nu depășește grupul de contacte directe reprezentat de comunitatea sătească. Procesul de obiectivare rezumat mai sus este imposibil aici; nu putem decât să rămânem închiși în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de nord; supraveghetorul Dabouka, un Bamble din sud, e trimis în ținutul Mbeti; el trebuie să organizeze în fiecare sat o plantație colectivă. Contradicția, anacronismul însuși al acestei acțiuni sunt evidente: în 1954, procesul de decolonizare este în plină desfășurare; îndeosebi, producția se eliberează puțin câte puțin de coerciție, și arborele de cafea, care trebuie să înlocuiască palmierul natural, nu poate reuși decât integrându-se pe de-a-ntregul în contextul nou al producției voluntare. Totuși, structura de bază pentru noua cultură
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
am întâlnit în timpul anchetei noastre. Să descriem activitățile din punct de vedere calitativ. Au ele o încadrare temporală precisă? Nu există niciun fel de organizare sezonieră la nivelul duratei anuale. Suntem la Ecuator, iar contrastele climatice sunt inexistente; anotimpul uscat îndeosebi e foarte puțin marcat. Teoretic, defrișarea are loc în iulie; în realitate, este practicată tot timpul anului; același lucru se întâmplă și cu planting-ul (alimentar sau de cafea), teoretic fixat în octombrie. În ce privește recolta cafelei, ea se întinde pe tot
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
am notat sunt valabile pentru aproximativ tot anul, deoarece toate perioadele sunt identice. Nu există un calendar agricol; săteanul începe diferitele activități din ciclul culturii când dorește, aceasta fiind o simplă reacție individuală nemotivată în niciun fel de constrângerile exterioare (îndeosebi cele climatice). Care este situația la nivelul duratei scurte, săptămână și zi? Săptămâna e marcată de două zile de odihnă "oficiale": duminica, respectată de toți, care introduce o ruptură în cotidian (toți se îmbracă de exemplu cu pagne noi), și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
realități radical diferite cunosc însă de multă vreme acest gen de subtilități. 109 D. Bachet, "Le "tiers secteur", le retour de la troisième voie", L'Homme et la société, 135, 2000, pp. 119-135. 110 A se vedea lucrările lui B. Lautier. Îndeosebi B. Lautier, C. Miras & A. Morice, L'État et l'informel, L'Harmattan, Paris, 1994. 111 A se vedea de exemplu, pentru câmpul științific, V. Hernandez, "La mondialisation dans la sphère académique", Histoire et anthropologie, 22, 2001, pp. 195-212; sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]