6,446 matches
-
patru colegii pentru Camera deputaților, componența lor fiind, în general, aceea amintită de Bacalbașa, cu următoarele precizări: din colegiul al treilea, al orașelor, făceau parte comercianții și industriașii, profesiunile libere, ofițerii în retragere, profesorii, precum și pensionarii statului; colegiul al patrulea, „țărănesc“, îi cuprindea pe cei care nu se încadrau în primele trei colegii și plăteau o dare către stat „oricât de mică“; în cadrul acestui colegiu țăranii nu votau direct; cincizeci de alegători desemnau un singur delegat care participa în orașul reședință
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dârză decât numai în Colegiul I și în Colegiul al 3-lea. Celelalte două colegii erau compuse din elemente prea slabe pentru ca să poată rezista. Colegiul al 2-lea era un fel de zestre guvernamentală, la fel după cum era și colegiul țărănesc. Deși opoziția de la Mazar-pașa era compusă din mai multe nuanțe politice, deși figurau în coalițiune chiar și conservatori precum Manolache Costache Epureanu, de fapt lupta se dedea între partidul conservator sau partidul alb și partidul liberal sau partidul roșu. Ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o scrisoare publicată de ziare. La începutul lunii mai moare Ion Massim, profesorul de limba latină de la Liceul Sf. Sava. A fost un erudit, discipolul lui Heliade și conservator de idei. A figurat și în Cameră ca ales al colegiului țărănesc din județul Brăila, unde era născut.88 Pe la începutul lui iunie rușii încep operațiunile lor militare. Întâia acțiune o încep în Dobrogea, pe care o ocupă trecând pe la Galați și pe la Brăila. Aceasta este numai o diversiune, fiindcă acțiunea principală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bineînțeles) de carne, de brînzeturi etc. Ar vrea să mă știe scutit de greutățile fiecărei zile. Remarcîndu-i grija, am rîs totuși de o asemenea întrebare. Ideea că partidul e o alimentară deschisă membrilor săi e, la el, probabil, o reminiscență țărănească. La fel gîndea și mama, atunci cînd îi reproșa tatei că încălzește degeaba laița primăriei în lungi ședințe, dacă nu s alege cu nimic din toate împărțirile! *În prima versiune tipografică, numărul 1/1983 (omagial) al revistei era așa fel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ca niște paranteze rotunde, ocrotitor, zările. Mergînd pe marginea ogoarelor, am încercat să spun denumirile unor buruieni. Cam la vreo zece nu l-am știut, dovadă de cît subțire e cultura mea de țăran. * Am notat mai sus că reminiscențele țărănești sînt slabe în mintea și în simțurile mele. Afirmația trebuie nuanțată: disting mirosul frunzei de porumb de cel al frunzei de cartof, cel al urzicii de cel al socului, știu că floarea aflată acum în fața mea se numește „cerceii Doamnei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din nou, cu variațiuni, tema odi et amo: „Eu sînt nevasta de protocol; cealaltă (Ortansa) e amanta. Bietul, e asediat de ea chiar și la Brăila! N-are puterea s-o rupă: e monogam de felul lui, în plus firea țărănească nu-i permite să fie brutal. Un altul, golan, i-ar fi spus: «A fost bine cît a fost, acuma, haide, fă pași pe covoraș!» Dar el nu se poate despărți!” Ironiile ei sînt dublate de melancolie: „Nu pot arunca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
schimbat-o total. și așa mi se Întâmplă mereu, schimb și schimb și nu-mi pare rău. Pe urmă am scris un ciclu mai Întins de medalioane din viața studenției generației mele de la Cluj, date despre obiceiuri, datine, arhitectura casei țărănești, cu tot complexul ei În „Cotidianul de Transilvania” de la Cluj. Sunt lucruri pe care eu le-am trăit, le știu și nu vreau să se piardă. M-am adresat, uneori, tineretului universitar și am de gând, dacă voi putea, să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Virgil Madgearu 24) Istoria pionerilor din Rochdale de G.I. Holyooke (traducere) 25) Referate pentru Marele Stat Major 26) Fiul Satului 27) Virgil Madgearu 28) Despre vin și băutură 29) Vizită În Anglia În 1939 * Lucrările mele tipărite 1) Creditul funciar țărănesc În România 2) Regimul fascist italian, cooperația și agricultura 3) Zece ani de la apariția ziarului „Curentul” 4) Introducere la cursul de Ist. Economică 5) 13 broșuri cu lucrări asupra Învățământului, cooperației etc. 6) Tehnica Întreprinderilor cooperative (2 volume) 7) Cooperația
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
20-30, poate cei mai înfloritori pe care i-a cunoscut cultura românească. Până către sfârșitul anilor 60, activitatea sa a putut continua nestingherit. La aniversarea întemeierii sale, în 1996, Muzeul se mândrea cu 64 de complexe etnografice, adică gospodării țărănești din toate colțurile țării, biserici, troițe, instalații de tehnică populară, cu totului-tot, 220 de construcții și 17.500 de obiecte, toate de mare însemnătate deoarece, încă din anii 60, înfățișarea satului românesc începuse să sufere schimbări radicale. Pe măsura lichidării
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
satelor românești să fie terminată în următorii 15 ani. Prima fază, până în 1990, va cuprinde construirea a circa 20.000 de apartamente în zona rurală din fondurile statului. Vezi Scânteia din 12 septembrie 1985. În aproximativ 15 ani, arhitectura populară țărănească va fi redusă la cele câteva exemple care se găsesc prin muzeele de artă populară. România va deveni în curând un univers de blocuri ce vor înlocui locuințele individuale. Și asta, cu toate că românul a fost și încă mai este un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
colegii. Avea, evident, Încredere mai curând În propriul său instinct, educat prin contemplarea În lungile decenii socialiste a atâtor stupefiante convertiri și compromisuri În lumea scriitoricească. Arăta un sănătos scepticism față de orice vedetism și nu renunța la un soi de țărănească, deși subtil rafinată, neîncredere față de motivația gesticulației publice, chiar și atunci când era vorba de „cavalerii bunelor speranțe” care animau mitologia momentului. Am fost de-a dreptul șocat auzindu-l vorbind cu un soi de amară condescendență despre unii disidenți, neascunzându
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
imaginii care revela Vestului protestul crescut și devenit public În lunile care aveau să grăbească sfârșitul dictaturii ceaușiste. Știam, firește, că nu umorul Îi lipsea lui Sorescu. Nu plecasem de prea multă vreme din București, nu uitasem umorul sorescian, nici țărăneasca sa precauție În a-și gospodări șansele, „Înăuntru”, cât și „afară”. Contactul nostru la Maastricht a fost formal: nu avea rost să forțez Întrebări al căror răspuns Îl știam, nici să mă arăt excesiv uimit de poziția sa, rămasă ambiguă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fierar? Fierar potcovar, zic. Și tatăl lui ce-a fost? Tot fierar, ca și fratele tatei. Formidabil. Nu știu ce i se părea formidabil. Și ce făcea tata? Făcea, Îi spun eu, tot ce ține de partea metalică a carelor și săniilor țărănești, făcea potcoave de cai și de boi și tot el potcovea. Și te uitai cum lucrează? Nu mă uitam, zic, Îmi cerea să-l ajut, trăgeam la foi, Învârteam manivela la bormașină, ungeam cu păcură osiile căruțelor, uneori eram al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
efortul continuu de punere în valoare a calităților sale înnăscute, pentru a surclasa elementele alogene. Deci, concurență loială nu persecuție. O schimbare completă de optică și strategie în lupta de afirmare a elementului românesc. Era preocupat în special de pătura țărănească, unde sufletul neamului se păstrase neîntinat de toate ideile moderne, bizare și rămasă pe linia bunului simț și a omeniei țăranului român, pe care îl înțelegea prea bine provenind el însuși din același mediu. Într-un fel, evoluția tânărului Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sate cu proporțiile de populație românească și minoritară, starea lor economică, culturală, și îndeosebi conștiința românească a fiecăruia. Îl durea lipsa de înțelegere a oamenilor politici pentru problemele eterne de viață ale poporului român. în vremea aceasta în partidul național țărănesc, concepția despre guvernare a unora dintre conducătorii săi, precum și trădarea intereselor naționale de către alții, dăduse naștere unui puternic curent în sânul grupurilor minoritare din România, de reviriment pe toate terenurile de activitate, culminând însă pe cel politic. în jurul nostru mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
reviriment pe toate terenurile de activitate, culminând însă pe cel politic. în jurul nostru mai auzeam pe unii tineri, care agitându-se între două pahare de vin, aruncau sentențios vina pe Ardeal de unde veneau cei mai proeminenți conducători ai partidului național țărănesc. Gheorghe Crăciunescu vedea întreg fenomenul de descompunere ca un produs nu numai al guvernului actual ci al tuturor guvernelor, care au condus țara. în concluzie era vorba de marea incapacitate de conducere și marea trădare a clasei conducătoare românești. Din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
S-a afirmat destul că așa zisul spirit regionalist din Ardeal s-ar datora numai agitației național-țărăniste. Starea de spirit regionalistă a creat-o clasa politică a vechiului regat cu germenele descompunerii străine din sufletul și sângele ei. Partidul național țărănesc n-a făcut decât să exploateze această stare de spirit, adâncind-o și canalizând-o într-o acțiune politică. Exploatarea antipatiei naționale împotriva vechiului regat a fost o acțiune plină de primejdii pentru unitatea noastră națională. Agentul agitator asmuțind masa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
putut constata că singura sa activitate cu urmare, a fost legea care făcea vânzătoare loturile pe care le primiseră țăranii împroprietăriți prin reforma agrară. Până acum era o stavilă de care se oprea micul capital străin în acapararea de pământ țărănesc. Țăranului împroprietărit nu i se putea scoate la vânzare acest pământ, așa că în cazul imposibilității de plată a datoriei contractate la străini, acesta din urmă era amenințat să rămână fără bani. Legea lui Mihalache a scos din încurcătură pe cămătarul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
opunea ofensivei de acaparare economică. Nici o gazetă sau revistă cu oarecare răspândire în popor nu făcea cunoscută primejdia și vulcanul pe care stăteam. Masele populare nu erau nici pentru guvernul, care le dezamăgise și nici împotriva lui. Baza partidului național țărănesc era Ardealul, ori aici omul se încălzește mai greu pentru o idee sau acțiune, fenomenul invers de răcire are manifestări tot așa de încete. Peste tot plutea mai mult o apatie pentru ori ce fel de problemă de interes public
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din broșura „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu” s-a repartizat județelor din Bucovina un număr de 1000 exemplare. Acestea se vor înmâna personal legionarilor de încredere. Ele vor fi duse de studenți, care vor cutreiera județele, îmbrăcați în haine țărănești, rupte și murdare, pentru a nu atrage atenția. Deplasările se vor face cu căruțele de cereale, fân, paie, cherestea, etc. pentru a deruta vigilența autorităților. Oradea. Legiunea de jandarmi Organele P.T.T. au găsit în cutiile de scrisori manifestul legionar „Adevărul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și Parlament împotriva ingerințelor electorale și dacă nu au prezentat copii de pe ordinele date de autorități, subalternilor în această privință? Domnul Iuliu Maniu: întradevăr, în toate alegerile, afară de cele din 1928 și 1932 pe care le-a făcut Partidul Național țărănesc, guvernul a folosit puterea executivă, Jandarmeria și Siguranța, pentru scopurile electorale ale partidului de la guvern și ele nu s-au mărginit numai la activitatea siguranței de stat. Partidele de opoziție totdeauna au năzuit să pună mâna pe ordinele secrete, prin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
partidul Domnului Codreanu. Toate partidele vor binele țării, însă realizate pe căi proprii. Eu cred că singura cale bună este cea prezentată de partidul nostru. Drept care nu găsesc că venirea la putere a unui alt partid, decât al Partidului Național Țărănesc ar face bine țării. în definitiv, pentru mine este hotărâtoare voința națiunii și partidele au dreptul să năzuiască a câștiga opinia publică, dar nu pot admite ca guvernele să fie impuse țării în contra voinței naționale. Dacă opinia publică va fi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
partidul Domnului Codreanu. Toate partidele vor binele țării, însă realizate pe căi proprii. Eu cred că singura cale bună este cea prezentată de partidul nostru. Drept care nu găsesc că venirea la putere a unui alt partid, decât al Partidului Național Țărănesc ar face bine țării. în definitiv, pentru mine este hotărâtoare voința națiunii și partidele au dreptul să năzuiască a câștiga opinia publică, dar nu pot admite ca guvernele să fie impuse țării în contra voinței naționale. Dacă opinia publică va fi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să fie eliminați. Exemplul cel mai bun în materie este al lui Guță Tătărăscu, folosit la Conferința de pace de la Paris din plin și după aceea, nu la mult timp, a intrat în pușcărie. De asemenea prin fracționarea partidelor național țărănesc și național liberal, li se slăbise rezistența. Încercaseră acest lucru și cu Mișcarea, însă elementele pe care ar fi vrut să le împingă la inițierea fracționării erau insignificante, ca muncitorul Andor de exemplu, și nu puteau polariza nimic din masele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Arestarea legionarilor reîntorși din Germania după 23 august 1944 și a celor ce trăiau ascunși și s-au legalizat în urma ordinului din 10 decembrie 1945. 2. Arestarea elementelor legionare care s-au încadrat în partidele istorice, adică fostul Partid Național Țărănesc, PNL și PSD după 23 august 1944 și au avut de la această dată până azi o activitate ostilă regimului democrat. 3. Arestarea legionarilor care, constituiți în organizații au fost descoperiți după 6 martie 1945, trimiși în cercetări și puși în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]