7,853 matches
-
germ. Pariser, șpriț < germ. Spritzer și chiar ștrudel < germ. Strudel. Cuvinte din limba romaní Un volum al colecției va cuprinde 101 cuvinte din limba țiganilor, numiți și romi. Primele mențiuni despre prezența acestora în țările române datează din secolul 14. Țiganii au practicat diverse meserii (fierari, căldărari, aurari, geambași, cân tăreți, vânzători ambulanți), care i-au pus în contact cu populațiile din Moldova și Țara Românească. Cuvintele țigănești din română aparțin mai ales argoului (lovele „bani“, șucar „frumos“) sau argoului și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a intrat în limbile occidentale. Româna a exportat cuvinte aproape în toate limbile slave (mai ales în bulgară, macedoneană, polonă, sârbă, slovacă, ucraineană, dar și în cehă, croată, slovacă, rusă și belarusă), în maghiară, neogreacă, turcă, albaneză și în limba țiganilor, numită romaní. Interesante sunt cuvintele pătrunse în idiomurile vorbite pe teritoriul României: dialectele germane sas și șvăbesc, idiș, iudeospaniola, friulana, armeana, la care se adaugă dialectele slave, maghiare, turcești și tătărești. Există, de asemenea, numeroase informații despre influența românei asupra
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
apare atunci când facem comparație între modul în care privește Radu Anton Roman culinarogeneza românească (totul se așază pe temelia bucătăriei țărănești) și părerea lui Păstorel asupra aceluiași subiect: bucătăria românească își are originea în cea „practicată îndelungată vreme de robii țigani [...] meșteri la frigare și la grătar“. Adică trecutul domeniului culinar în care excelăm nu ne aparține, ci este apanajul slujitorilor rromi... Adevărul, după cum vom vedea și în paginile următoare, este undeva la mijloc: Păstorel greșește omițând aportul bucătăriei țărănești, iar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
următoare, este undeva la mijloc: Păstorel greșește omițând aportul bucătăriei țărănești, iar Radu Anton Roman face abstracție de o evidență: pe parcursul multor secole, mai toate casele boierești (și nu puține dintre cele ale burgheziei) din țările române au avut bucătari țigani. Ce puneau acești bucătari la frigare ori pe grătar? Am pomenit fleica și ceafa de porc; Dimitrie Papazoglu mai amintește câteva: „Fripturile, în general, erau de mușchi de vacă, de pasăre, de râmător și de crap despicat și întins pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Procedeul răsturnării oalelor era bine împământenit și la noi; el este pomenit de către Radu Rosetti în Amintiri din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit la Căiuți, moșie a familiei Rosetti, a apărut o problemă culinară serioasă, pentru că „bucătarul țigan, supărându-se de niște certări cu care Neculai Lefter avu imprudența să-l trateze, își răsturnase tingirile, cum făceau ienicerii când se răsculau, și dispăruse pentru totdeauna din curtea noastră.“ Turcii acordând o asemenea importanță bucătăriei, nu este deloc de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucătăria acestei țări. Nici nu este de mirare că localurile noastre se află în această dezastruoasă stare. Este suficient, pentru a înțelege una dintre cauze, să amintim disprețul manifestat față de practicanții artei culinare, recrutați, în familiile boierești, din rândul robilor țigani. Mai trebuie pomenit eclectismul culinar practicat încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; iată, spre exemplu, reclama pe care și-o făcea restaurantul unui anume Rusescu, într-un număr din anul 1892 al ziarului Adeverul 36: „Eu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cazuri de PD-uri - persoane dispărute - din familii evreiești. Frau Protze părea Îngrijorată: — Ajutați evrei? Nu vă faceți griji, i-am spus. Este perfect legal. Banii lor sunt la fel de buni ca ai altora. — Cred că da. — Știți, Frau Protze, evrei, țigani, piei-roșii, mie Îmi sunt totuna. Nu am nici un motiv să-i plac, după cum nu am nici un motiv să-i urăsc. Când intră pe ușa aia, un evreu primește același tratament ca oricine altcineva. Același cu cel pe care l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
țigancă originară din Viena, care lucra Într-o berărie din Potsdamer Platz. A fost un șoc pentru Grete și a fost sfârșitul lumii pentru rahatul ăla cu ochi de Paul. Ceva numit impuritate rasială, indiferent ce-o fi Însemnând asta, țiganii secondându-i la mică distanță pe evrei la capitolul nepopularitate. Paul m-a condamnat pe mine pentru că nu am informat-o pe Grete mai devreme. Numai că prima dată când am zărit-o, eu nu am văzut un copil țigan, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
asta, țiganii secondându-i la mică distanță pe evrei la capitolul nepopularitate. Paul m-a condamnat pe mine pentru că nu am informat-o pe Grete mai devreme. Numai că prima dată când am zărit-o, eu nu am văzut un copil țigan, ci un bebeluș frumos și sănătos, cu o mamă tânără care Își dorea mult ca Lisa și eu să o adoptăm și să-i oferim tot ce e mai bun În viață. Nu că ar fi contat și dacă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mai spun de aceia cărora naziștii le erau ostili Într-o manieră implacabilă. Erau și Sozi și Kozi, sindicaliști, judecători, avocați, doctori, profesori, ofițeri din armată. Soldați republicani din Războiul Civil din Spania, Martori ai lui Iehova, francmasoni, preoți catolici, țigani, evrei, spiritiști, homosexuali, vagabonzi, hoți și ucigași. Cu excepția unor ruși și a câtorva foști membri ai guvernului austriac, toți cei de la Dachau erau germani. Am cunoscut un deținut care era evreu. Era, În același timp, și homosexual. Și de parcă astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fine, a sipeturilor si lazilor cu haine femeiesti. Comisul Mihăilă Furtună, scurt si gros la trup, dăduse porunci ss se deretice grajdurile domnesti, în care aveau armăsarii de soi, aduși, pe căi ocolite, de geambași zaporojeni, fiind ingrijiți de robi țigani, deprinși cu acest vrednic mestesug. Pe la mijlocul lunii aprilie, pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora dinspre vechea mănastire a lui Zagavei. Prostimea se înghesuia să primească
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
gurile rele asemuindu-l cu Iordache, chiar dacă și Irina, soața boierului, îl socotea un nepot al unei verișoare, rămasă văduvă după uciderea soțului de către tătari. Un nor de praf negru vestea apropierea trăsurii care purta pe boierul Iordache. Un rob țigan mâna îndrăcit caii, trăsura fiind urmată de un pâlc de oșteni, după rangul și importanța funcției clucerului. Trăsura urcă povârnișul din fața porților curții, oprind pe podișca din lemn, unde așteptau grăjdarii, pentru a lua animalele și a le duce să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Toată așezarea se adunase în fața casei starostelui, așteptând porunca acestuia. Dar starostele nu-și făcu decât cruce, murmurând „schimbarea cere jertfe, iar copilul meu va fi mielul Domnului”. Alaiul porni pe drumul de întoarcere și, după o oră, zăriră sălașul țiganilor de la intrarea în târgul Hîrlăului. Domnul era la sfat, iar, la auzul prinderii fugarilor, se lumină la față, poruncind să-i fie înfățișați. Două trupuri căzură în genunchi, în apropiera tronului: Măria Ta, nu-l omorî pe diac! izbucni în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
din localități, de-o parte și de cealaltă se-ntindea iar câmpia, cu dealuri albăstrui în depărtare, cu silozuri și castele de apă din loc în loc. Depășeam căruțe trase de cai murdari, pline cu bidoane și sticle goale. Pe capră, țiganul dormea sub pălărie, cu hățurile atîrnîndu-i într-o mână arsă de soare și moale. în zona dealurilor satele se mai risipeau, apăreau livezile de meri, viile și carierele de unde cărămidarii scoteau lutul, casele oamenilor erau de lemn, frumos vopsite în
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și scriam versuri de Eluard: "Dreaptă sub pleoapele mele..." Maya noastră restrânsă ne mulțumea, aveam și clipe frumoase, iar cerul deasupra noastră era însorit, în ciuda propagandei. Depășeam unele grupulețe, eram depășiți de altele, înregistram automat livezi, lespezi albe, borne kilometrice, țigani cu femeile lor pitice după ei, când deodată Clara ne-a arătat niște pete de culoare fluorescentă în dreapta drumului, la capătul unei liziere de salcâmi. La început crezusem că erau italieni cu corturile, dar regiunea nu prea era căutată de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Câmpurile înzăpezite, peste care va atârna soarele deja rubiniu. Pe calea ferată care merge paralel cu șoseaua un tren va răsfrânge lumina purpurie din zeci de ferestre. Castele de apă, având în vârf un fel de farfurii zburătoare. Sate de țigani, cu corturi jerpelite la margine și coviltire de polietilenă. Stâlpi de înaltă tensiune tăind cîm-pul în diagonală, încărcați de ciori. Alte mașini în față și-n spate, depășindu-se unele pe altele ca într-un fel de joc. La ca-setofon
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
e sufletul meu acum, vorbesc despre suflet?! am apucat pe drumul spre sat, încă nu cred că este la amiază, dimineață devreme am plecat eu fără nici un cuvânt din casa părintelui Dumitru, nu se trezise nici măcar preoteasa și în sat țiganii nu scoseseră vacile la pășune, pe cer încă luna, drumul acesta invers l-am făcut astă-dimineață și acum mă întorc acolo unde am crezut că nu mă voi mai întoarce niciodată, femeia neagră îmbrăcată în alb, cu pălăria acoperindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tampon pus de natură chiar contra ei pentru a garanta liniștea slătinenilor; la rădăcina abruptă, Înspre partea unde apele Înfuriate bat din când În când pentru a avertiza că aici Oltul devine aproape un mare fluviu, s-au aciuat acei țigani blonzi ce se ocupă cu prelucrarea lemnului moale, de prin jurul apelor. Li se mai spune lingurari; sunt albi, destul de albi și aproape sedentari, dacă aceste bordeie săpate În malul Grădiștii pot fi considerate locuințe. Au cai micuți și măgari de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acea plăcere a simțurilor fără sens. După ce soarele Îmi Înfigea mii de ace În epidermă, intram În apă și, Înotând contra curentului, treceam din nou pe malul unde ne erau hainele, ne Îmbrăcam și plecam. Odată, cineva, un copil de țigani, ne-a furat hainele, când eram pe malul opus și a trebuit să Înotăm În mare forță, apoi să alergăm după el goi până aproape În dreptul călugărițelor, ca să-l prindem. Ele se distrau, ieșite la ferestrele chiliilor și bătând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sfărîmÎnd sticla spartă. Nefiind În stare să treacă Înaintea camioanelor, Înaintară prin norii de praf, alăturîndu-se celor cîțiva soldați din coada coloanei. O mulțime de prizonieri abandonaseră convoiul și stăteau lîngă copiii lor pe scările mașinilor militare bombardate, ca niște țigani gata să-și facă o viață nouă printre aceste vehicule În parte dezmembrate. Dar Jim se uită În jos la praful fin care Îi acoperea picioarele și pantofii, ca talcul pe care cei de la pompe funebre Îl suflau pe oasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
autonome. În Uniunea Sovietică trăiesc: ruși, ucrainieni, uzbeci, bieloruși, kazahi, tătari, azerdbaigieni, armeni, gruzini, moldoveni, tadjici, lituanieni, turkmeni, germani, kirghizi, evrei, ciuvași, daghestani, bașkiri, nordvini, polonezi, estoni, ceceni, udmurți, mari, osetini, coreeni, bulgari, buriați, greci, iakuți, komi, kabardini, karacalpaci, uiguri, țigani, inguși, găgăuzi, unguri, turvini, populații din nord, adâghei și cerkeși, komi-permiaci, kalmâci, kareli, karaceaevi, români, kurzi, turci abhazi, finlandezi, hakași, balkari, altai, dungani, persani, abazini, asirieni, tați. Vine o iarnă Îngrozitoare. Tatăl pleacă nopțile de acasă. Aude tropăit de cisme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
e frică de tine și i-e rușine. Stă ascuns În șură că el nu crede că mai pot veni oameni și din altă parte, el crede că din altă parte, din alte sate, nu pot veni decât „moși”, și țigani care te bagă În sac și te duc. El nu știe ce e ăla oraș și nu știe ce-i Bucureștiul. El nu știe nici ce-i trenul, măcar că-l vede În fiecare zi dincolo de Târnavă, el crede că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
banii ascunși Între cearșafurile spălate cu sodă și săpun, apretate cu scrobeală de făină și așezate Între flori uscate de levănțică, cinci lei cu țăranca, zece lei cu minerul. Mai furase el un clasor nenorocit, cu timbre vechi, de la un țigan, timbrele cu Aviația Română, dar bani, niciodată. Cu minerul și-a cumpărat bilet la circ, s-a ținut În fața unui domn ca să pară copilul lui, și sub cupolă a apărut acrobatul zburător. Sus, cu mantia roșie, așteptând fără teamă saltul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
atinge repede fundul și vezi dacă sfârâie. Dacă sfârâie fierul e numai bun de călcat cămășile apretate pe care ai să ți le iei cu tine la țară. Când fierul se răcește se pune jar proaspăt . La fel fac și țiganii care spoiesc tigăi, cratițe, linguri și furculițe. Ei strigă În gura mare pe stradă: Spoooiiim! Spoim tingiiir, spoooiiim! Cine vrea să le spoiască tingirile Îi cheamă În curte. Acolo ei fac o vatră mare și cositoresc tot ceea ce este de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În curte. Acolo ei fac o vatră mare și cositoresc tot ceea ce este de cositorit. Madam Ursu, vecina de la parter, are mai multe servicii de masă. Unul de argint, unul de alpaca englezească și unul de fier. Mereu când vin țiganii ea dă la spoit serviciul de fier. De când a murit domnul Ursu, madam Ursu mănâncă numai cu serviciul de fier. Lingurițele de argint sau de alpaca le scoate la dulceață sau la șerbet numai când vine lumina de plată sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]