12,690 matches
-
evreilor emigrate din Egipt de mai multe generații și trăind în robie la marginile imperiului. Exclus el însuși, Moise le arată acelor excluși conținutul religiei sale, complotează cu ei încheind un legămînt pentru a părăsi vitregia Egiptului în căutarea unui ținut al vieții libere. Și împreună iau calea pribegiei. Pe scurt, Moise a reușit acolo unde faraonul dăduse greș. Neîndoios, evreii proiectează asupra acestui prinț străin și asupra straniei lui religii aspirația de a-și recăpăta libertatea. Au găsit în el
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
intrat în Uniunea Europeană și în N.A.T.O, frontiera sa de Est, dar și cea comunitară duce totalmente la delimitarea-ruperea, pe Prut, a Europei de Moldova și prin aceasta, devine veșnică domnia țărilor de tentă asiatică și descendenților lor asupra unui ținut care a rămas românesc, în ciuda rusificării brutale, iar populația românească din această zonă este condamnată în continuare să rămână sub domnia lor. ANEXA I DECLARAȚIA DE LA CHIȘINĂU a Conferinței Internaționale "Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia" (26-28 iunie 1991
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Polonia urma să dispară, fiind din nou împărțită, de data aceasta între Germania și URSS, țările baltice să fie încorporate prin forță în cadrul Uniunii Sovietice, iar Finlanda amputată de regiunea Carelia. Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, Nordul Bucovinei și ținutul Herța, teritorii care nu-i aparțineau și asupra cărora nu avea nici un drept, a constituit primul act al tragediei naționale sfârtecarea României în anul 1940 punând la grea încercare întregul popor român, și i-a adus imense suferințe și incalculabile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu a aparținut niciodată imperiului Rusiei și nici Ucrainei și nu a constituit obiect de discuții între România și URSS, el a fost revendicat cu titlu de "despăgubire" de către URSS, pentru că Basarabia a făcut parte din România în anii 1918-1940. Ținutul Herța, teritoriu românesc, care nu a fost nici el menționat în Protocolul secret și nici în ultimatumul sovietic, a fost încorporat printr-un procedeu abuziv, exclusiv pe cale armată. În fața forței brutale imperiale, guvernul român, în răspunsul său din 28 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
continent. Ne exprimăm, totodată, încrederea că procesele complexe, de profunde transformări, pe care le cunosc în prezent popoarele din URSS, vor asigura posibilitatea deplinei realizări a dreptului imprescriptibil la libertate și demnitate națională a românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herței. În acest cadru salutăm împlinirea în aceste zile a unui an de la proclamarea suveranității statale de către Parlamentul Republicii Moldova și ne exprimăm sprijinul față de eforturile deosebite care se fac pentru afirmarea reală a drepturilor inalienabile ale tuturor statelor care au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
initio și cer lichidarea consecințelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat și de Convenția internațională "Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia" prin Declarația de la Chișinău, adoptată la 28 iunie 1991; SUBLINIIND că, fără consultarea populației din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța, ocupate prin forță la 28 iunie 1940, precum și a celei din RASS Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, încălcând chiar prerogativele sale constituționale, a adoptat la 2 august 1940 "Legea URSS cu privire la formarea RSS
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
caduc. Constructivismul imaginației livrează - întocmai unor idola fori - pachete de abstracții într-un ambalaj de o perfecțiune aparent edenică. În locul asumării virile a suferinței, apofaza sublimității propune cultul evadării din real. Chinestezia contrastelor promite - vizual, tactil ori sonor - transgresiunea către ținutul nonreprezentării. Un asemenea proiect se cere, în chip firesc, lipsit de consecințe. Artistul nu mai este un vizionar, precum odinioară, ci creator de mode. Rupt de categoria transcendentală a „binelui” sau „adevărului”, esteticul postmodern devine ambasadorul iluziei. Sublimul este promisiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
administrativ, ocupându-se de ordinea publică, agricultură, sănătate și lucrări publice<footnote T.W. Riker, Cum s-a înfăptuit România, studiul unei probleme internaționale, 1856-1866, București, 1944. footnote>. În administrația locală, de asemenea, au apărut unele modificări, conducătorii județelor și ținuturilor fiind numiți pârcălabi sau ocârmuitori. Reorganizarea administrativă a Principatelor s-a realizat prin Tratatul de pace de la Paris<footnote Acest tratat a fost încheiat la 30 martie 1856, între Franța, Anglia, Turcia, Sardinia, Austria, Prusia și Rusia și a pus
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
niște păpuși inert ascultătoare. Cuvintele au viața lor, pe care și-o cer și și-o creează. Cuvîntul dansator descătușat avea să sară dintre rînduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos. Laptele scurs va dărui gustul unor ținuturi stranii, În care etimologia și sintaxa mediocru utilitariste nu și-ar mai avea loc”. Sau: „Verbele descojite de simbol capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sînt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a Îmbrățișării, În ciuda sensului, a cuvintelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
viziunii; eliberare promisă de un peisaj idilic, (cvasisămănătorist!): „Și am vrut amîndoi bisericuța mică și albă din sat / așa simplu, cum ar vrea un copil bun o jucărie” - e afirmată decis: „Vreau să rătăcesc dincolo de mîhniri”. Iar acest „dincolo” e ținutul (evocat și mai tîrziu În creația sa) copilăriei ca spațiu al existenței fruste, elementare, păstrînd ceva din prospețimea unor „priveliști” ale lui Fundoianu: Vino, vom merge la Soveja În munți. Acolo, trecutul meu ca Într-un cufăr vechi o haină
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
topos prin excelență avangardist: al spectacolului citadin, al orașului feeric modern. Este, acesta, și unul dintre sensurile „balului” la care suntem invitați: redimensionată În perspectivă constructivistă, lumea e văzută În Înfățișările sale spectaculare, Întîmpinate cu uimirea și entuziasmul descoperitorului de ținuturi noi, În care se instalează dezinvolt, Înregistrîndu-le reportericește metamorfozele. Senzația primează (acea „senzație prinsă stea În cleștele poemului actual”), traducînd o voință de instalare În concret, de obiectivare a atitudinii lirice, eliberată de „sentimentalismului” romantic - dar un „concret” distanțat de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
afiș electoral. Sau lirica elegiacă - pentru a mai da un singur exemplu -, care găsește noi echivalențe vechii ambianțe romantico-simboliste, Într-un text precum Profil tăiat În lacrimă, unde funcționează iarăși tehnica simultaneistă, sintaxa ușor eliptică, „analogia de corpuri geometrice”: În ținutul amar ochean glasul tău Și ca mărcile poștale te privesc ferestrele, ușile [...] Încă zece pași vîntul mă ia de braț Concav rîsul Și sonata ca o poliță de asigurare Sub vîsle stelele cad chei În cerneală Lacul Creierul oscilează ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
arbore și-n slovă”, „cu un toiag Învie În literă un șipot”, „e seva care urcă În glas și În tulpină”; poetul e Îndemnat să „ridice luna” și să „onduleze nisipul”, „cad În cerneală cheile destinului”, „În glas se-ntorc ținuturi”, pictorul „cu un deget atinge oceanul cu o mînă tăcerea / din viețile trecute printr-Însul alcătuiește un lanț de revelații”, „În slovă-ntîrzie visul și seva din legumă”, „e o emoție-n vîntul care apleacă trestia”, „o transfuziune pală din mînă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
zgomot sec și cîmpul zbîrcindu-se pe nesimțite se pregătește pentru lungile luni de ger. [...] Frigul s-a apropiat dintr-o dată ca un nor. Voi pleca desigur și de aici. Voi mătura cu coada de cometă a nedefinitelor mele doruri alte ținuturi”. Unica presiune securizantă rămîne iubirea și spațiul propriei odăi a visătorului: „să gîfÎi sub ferestrele mele ca sub un arbore al binefacerii din care Îmi va cădea În mîini fructul cu seva caldă a iubirii”. În jurul acestui loc de refugiu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
izola deplin”) i se opune voința evadării („Trebuie să ies dintre zidurile acestea, să Înfrunt cuțitele care mi se vor prinde de carne ca Într-o planșe a Îndemînării la reprezentația de gală” - Obrazul de cretă): o fugă spre alte ținuturi, geograficește identificabile, dar mai ales o ieșire În poem, În lumea cu adevărat liberă a cuvintelor. Celor dintîi li se Închină noi imnuri („Un imn pentru călătoria În libertate”), reamintindu-le, oarecum, pe cele din Ulise, ca suită de variațiuni
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imaginate. Sunt plecările din trecut. Sunt plecările care vor veni. CÎt de mult am iubit acel provizorat, acea incertitudine, acea libertate a călătoriei” (Obrazul de cretă). Din acest vast repertoriu de posibilități, „plecările imaginate” sînt cele ce prevalează; nu spre ținuturi exotice, ca la simboliști, ci - cum spuneam mai sus - În spațiul promițător de mereu alte orizonturi al cuvintelor. Visătorul avangardist nu are neapărat nevoie de Rio de la Plata, de Basra sau New York (precum Ion Minulescu sau Ion Pillat) pentru a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
La cîțiva pași liniștea s-a deschis coridor”, „orașul s-a deschis ca un porte-cigarettes”, „ca un păun anotimpul În piept s-a desfăcut”, „pasul ca un cuvînt, geam deschis / CÎmpul Între coaste plug sau pian”, „Noaptea despletire albă...”, „În ținutul amar, ochean glasul tău”, „sufletul peste cupole despletit”, „sînul se deschide porte-feuilles”, „se desfac stele”, „arterele mi le descui ca mănușile”, „Intră În mine ca un tren În gară” - sînt doar cîteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
urmele romanticilor, apoi ale unor Baudelaire, Rimbaud etc. Cum arată Jean Starobinski, „lumea circului și a sărbătorii de bîlci reprezenta, În atmosfera de cărbune a unei societăți de industrializare, o mică insulă strălucind de miracole, o bucată rămasă intactă din ținutul copilăriei, un domeniu În care spontaneitatea vitală, iluzia, minunile simple ale Îndemînării sau ale stîngăciei Își amestecau farmecele pentru spectatorul obosit de monotonia sarcinilor vieții serioase”. În ce privește celălalt aspect al fenomenului, relevat de criticul citat, și anume identificarea poetului (artistului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
elemente dintre cele mai diverse, situate sub semnul duminicii, al sărbătorii: Duminică duminică e o bomboană de mentă, E Dumnezeu În menagerie, amin glasul lămpilor, Trece cavalerul cu turnul Eiffel la butonieră, În flori de cupru inima, ca buruieni danțul ținutului, Cerul (gurii) biliard, Ce afișe sunt mările din sud. De cele mai multe ori, mărcile propriu-zis spectaculare se integrează cu drepturi egale de sugestie printre alte elemente, de felul celor deja menționate, În ordinea mai generală a reprezentărilor unei lumi ce-și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cunoscut, ca o adevărată transfigurare. O energie nouă mobilizează ființe și lucruri Împrospătînd sărbătorește universul Întreg, ca În finalul secțiunii a patra a poemului: dar vine făt-frumos cu limbile păstrate În sîn ca o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface În lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri cîmpul e tăiat de linii ca palmele [...] mestecenii fac mătănii În sîn se crucesc fulgere spintecă Întunericul ca un pîntec dăruie
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de subdiviziuni, și nu pe 10, ca în sistemul nostru zecimal. De ce îi este așa de greu copilului dumneavoastră să găsească ouăle de Paști? Explorarea vizuală și construcția formelor... Pe vremea lui Cristofor Columb și a lui Magellan, navigatorii explorau ținuturile îndepărtate având anumite repere (busolă, poziția soarelui etc.) care le permiteau cartografilor să deseneze lumea. Percepția nu operează altfel; creierul este cartograful, iar ochii sunt exploratorii lumii vizuale. Ochiul nu vede cu acuitatea de 10/10 decât dintr-un unghi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de către limbaj. În cea de-a doua accepțiune în schimb, realul e ceea ce rezistă și scapă numirii, cu alte cuvinte perturbantul, neașteptatul, insolitul, „Obiectul” cu majusculă, lacanianul das Ding situat în afara oricărui semnificat (hors-signifié), deci și în afara limbajului, în acel ținut al nimănui din care pândește spaima și nebunia. Este aproape de prisos să mai adăugăm că, în acest al doilea caz, obiectul este cel care impune trauma propriei sale prezențe, generând perplexitate și angoasă. Ponge însuși făcea o distincție similară într-
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
aspirând parcă spre „obiectivitatea” aparatului de filmat. În numeroase poeme lucrurile sunt înregistrate la întâmplare, tratate egal, aproape fără nici o preocupare pentru ordonare și direcționarea într-un sens anume. Atunci când textul încearcă să părăsească spațiul realității prozaice și să exploreze ținuturile de „dincolo de apele timpului”, scriitorul își cenzurează parcă elanurile metafizice, evită cu consecvență patetismul, introducând imediat un amănunt derizoriu, adeseori însoțit de accente ironice sau autoironice. Întrebându-ne care ar putea fi motivațiile și implicațiile apariției unei poezii de tipul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu privire la radicalismul demersului antipoetic sorescian. Pentru a demola mituri și prejudecăți atât de adânc înrădăcinate, autorul are nevoie de spații vaste, de zeci și zeci de pagini (ar fi practic de neimaginat că ne-am putea face o părere despre ținutul Bulzeștilor - misterios și pitoresc, totuși, în ciuda prozaismului afișat cu dezinvoltură - doar după lectura unei singure secvențe sau chiar a două, trei poeme mai ample). În aceste spații se intersectează diferite voci narative, apar numeroase personaje, memorabile tocmai prin trăsături în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
liliale sînt desfătători și parfumați ca niște „dragi gradine”... Se observă la Bolintineanu efortul de a implica Într-un chip mai direct sensibilitatea proprie În poezie și de a lărgi aria de referințe În sfera materiei. Bosforul său este un ținut În care se simte viața cosmosului, omul - „fiu al piericiunii”, „mizeră țărîna” - are, aici, partea lui de desfătare. Clima este „prefumată” cadrul vieții - „superb, desfătător”, cerul comunică În mod misterios cu apa și pămîntul Într-o Îmbătătoare simbioză: „cer, aer
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]