KorAP: Find »[drukola/base=țipa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...200 201 202 ...318 >

7,946 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365

Thaw își lăsa capul în pămînt. — Vreau să-i ceri scuze. Nu știu ce-nseamnă ‘cuze. — Spune-i că-ți pare rău și-o să mănînci ce-o să ți se dea. Atunci Thaw mîrîia. — Nu, n-o să mănînc! și era cotonog. în timpul bătăii, țipa mult și după aceea dădea din picioare, urla, își smulgea părul și se dădea cu capul de perete pînă cînd părinților li se făcea frică și domnul Thaw țipa: — încetează sau o să te plesnesc peste falcă! Atunci Thaw își dădea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Thaw mîrîia. — Nu, n-o să mănînc! și era cotonog. în timpul bătăii, țipa mult și după aceea dădea din picioare, urla, își smulgea părul și se dădea cu capul de perete pînă cînd părinților li se făcea frică și domnul Thaw țipa: — încetează sau o să te plesnesc peste falcă! Atunci Thaw își dădea singuri pumni și țipa: Așa, așa, așa? Era greu să-l potolești fără să renunți la justețea pedepsei. La sfatul unui vecin, într-o zi l-au dezbăcat pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
aceea dădea din picioare, urla, își smulgea părul și se dădea cu capul de perete pînă cînd părinților li se făcea frică și domnul Thaw țipa: — încetează sau o să te plesnesc peste falcă! Atunci Thaw își dădea singuri pumni și țipa: Așa, așa, așa? Era greu să-l potolești fără să renunți la justețea pedepsei. La sfatul unui vecin, într-o zi l-au dezbăcat pe băiatul furios și bătăios, au umplut baia cu apă rece și l-au aruncat acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
toate revistele și ziarele umoristice îi fură date lui Thaw, care învăță repede ce merita luat din gunoi. Merseră prin toate curțile din cvartal, lăsînd resturi împrăștiate în jur, și în ultima fură alergați de o femeie care-i urmări țipînd și promițîndu-le cu răsuflarea tăiată că va chema poliția. Afară în stradă aștepta o fată de doisprezece ani ținînd de mînere un cărucior cu trei roți. Arătă spre Thaw și-i întrebă: — P-ăsta de unde l-ați cules? Lasă asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
în schimbul zdrențelor, sticlelor și borcanelor de gem, și în jurul lui se adunase deja un cîrd de copii cu sombreros din carton suflînd strident în fluiere sau fluturînd steaguri colorate și moriști. Cînd dădu cu ochii de Boab și de cărucior țipă: — Faceți loc! Faceți loc! Lăsați-l să treacă. Pe cînd cei doi se tocmeau, Thaw și băiețașii se strînseră în jurul măgarului și-i admirară fața blîndă, pielea aspră a frunții și smocurile de păr alb din urechile ca niște trompete

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
se contrazise în ce privea vîrsta măgarului cu băiatul cu pălărie. — Pariez pe-o liră că-i mai bătrîn decît tine în orișice caz, spuse băiatul. — Pariez pe-o liră că nu-i. — Di ce zîci că nu-i? — Față-palidă! țipă băiatul. Cîți ani are măgarul tău? — O sută, țipă Față-palidă. — Vezi, am av’t dreptate! spuse băiatul. Acu’ tre’ să-mi dai o liră. întinse palma spunînd: hai, plătește! Copiii care auziseră disputa șușoteau și chicoteau, iar unii le făceau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
cu pălărie. — Pariez pe-o liră că-i mai bătrîn decît tine în orișice caz, spuse băiatul. — Pariez pe-o liră că nu-i. — Di ce zîci că nu-i? — Față-palidă! țipă băiatul. Cîți ani are măgarul tău? — O sută, țipă Față-palidă. — Vezi, am av’t dreptate! spuse băiatul. Acu’ tre’ să-mi dai o liră. întinse palma spunînd: hai, plătește! Copiii care auziseră disputa șușoteau și chicoteau, iar unii le făceau semne unor prieteni care stăteau deoparte. N-am nici o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
ai promis. Nu-i așa c-a promis? — Da, a promis, , spuseră mai multe voci. A pus pariu p-o liră — Tre’ să plătească. Nu cred că măgaru’ are o sută de ani, zise Thaw. — Te crezi dăștept, așa-i? țipă o fată slăbuță cu răutate. Mai multe voci sarcastice întăriră: — O, mami, mami, îs un băiețel al naibii dă dăștept. — Di ce nu crede băiețelul al naibii dă dăștept că măgaru’ are o sută de ani? — Pentru că am citit într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
izbucni într-un rîs batjocoritor. Fluturînd steagurile și suflînd în fluiere, se lălăiau și tropăiau în jurul lui Thaw, care stătea înțepenit, pînă cînd buzele începură să-i tremure și un strop de apă i se scurse din ochiul stîng. — Uite! țipară ei. Dă apă la șoricei! Țîncu’ smiorcăit! Țîncu’ smiorcăit! Clătită lașă, vîră-ți nasu-n melasă! Cățeluș cu coada-n sus! Pune-ți zăbală și toarnă maică-ti-n oală! Thaw văzu roșu de furie și țipă: — Cretinilor! Mama voastră de cretini

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
scurse din ochiul stîng. — Uite! țipară ei. Dă apă la șoricei! Țîncu’ smiorcăit! Țîncu’ smiorcăit! Clătită lașă, vîră-ți nasu-n melasă! Cățeluș cu coada-n sus! Pune-ți zăbală și toarnă maică-ti-n oală! Thaw văzu roșu de furie și țipă: — Cretinilor! Mama voastră de cretini! Și o luă la fugă pe strada care se întuneca. Auzi țăcănitul pantofilor urmăritorilor săi și pe Față-palidă rîzînd ca un cucurigu și pe Boab tunînd: — Lăsați-l să plece! Dați-i pace! Dădu colțul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
poteca auzind cum sunetul acela de alinare crește pînă ajunge la intensitatea ca de tunet a apei dinn cascadă. Mai multe stele tremurătoare se reflectau în apa întunecată de desubt. Imediat ce părăsi podul, lui Thaw i se păru că luna țipă la el. Era o sirenă. Vaierele sale treceau straniu peste acoperișuri, părînd că se năpusetesc amenințătoare peste el, singura ființă vie de acolo. Alergă pe cărarea dintre urzici, prin poartă și trecu pe lîngă straturile întunecate. Sirena se topi în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
muște negre dădeau ocol parei de foc. Dincolo de centrală, intră cu capul în burta unui bărbat care alerga din direcția opusă. — Duncan! strigă omul. Thaw fu săltat în aer și scuturat. — Unde-ai fost? Unde-ai fost? Unde-ai fost? țipa omul întruna, fără rost, iar Thaw, plin de dragoste și recunoștință, strigă la rîndul lui: — Tati! Domnul Thaw își îndesă fiul sub braț și alergă spre casă. Printre pașii mari și smuciți ai tatălui său, Thaw auzi din nou zgomotul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Ascunzătoarea asta n-are nici un rost. E prea aproape de cărare. Toți o pot vedea. Nu-i secretă. Coulter îl străfulgeră pe Thaw cu privirea, apoi puse mîna pe acoperișul din linoleum, îl smulse și-l aruncă în viroagă. — Ce faci? țipă Thaw. — N-are rost! Ai spus-o singur! O dobor! Coulter dădu un picior zidurilor și împinse canistrele în viroagă. Thaw îl urmări abătut pînă cînd nu mai rămaseră decît niște stinghii și un zăngănit depărtat. N-ar fi trebuit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
a lăsa sudoarea de pe cămașă să se usuce. De la acea înălțime auzea sunete care nu-i ajungeau la ureche jos, din mlaștină: lătratul unui cîine la una din ferme, o ușă care se trîntea la cămin, o ciocîrlie, copiii care țipau pe țărm și murmurul mării. Deținea două tipuri de cunoaștere, ambele la fel de valabile: cunoașterea aceea leneșă și caldă că sus, pe munte, o fată blondă într-o rochie albă îl aștepta sfioasă și nerăbdătoare și o cunoaștere mai rece că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
la fereastră și a tras perdeaua. Pe hornurile de vizavi atîrnau un solz de lună și un nor întunecat ca un șomoiog. Le-a privit fix, ca pe niște cuvinte pe care nu le putea citi, și a încercat să țipe din nou. Mama și tatăl lui au apărut lîngă el și l-au culcat cu blîndețe înapoi în pat. Domnul Thaw l-a ținut strîns, în timp ce maică-sa i-a dat o pastilă de efedrină și i-a adus mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
și ne prefacem că-l lovim în burtă și el se repede cu pumnii la noi și toți ne rostogolim și înjurăm. De fapt, nici nu ne atinge, dar prin întuneric e al naibii de convingător. îi vezi pe flăcăi cum aleargă țipînd să vină poliția. — Și poliția nu vine? — Fugim înainte să apară. Tatăl lui Murdoch Muir e polițist. Cînd îi povestim ce facem, se tăvălește de rîs și ne zice ce ne-ar face de ne-ar prinde. — E o treabă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
ești un profesor zăpăcit, fără viață sexuală, alții, că e doar o fațadă, și că ai viața sexuală cea mai sordidă din toată școala. Thaw rămase nemișcat, cu capul drept. — Nu văd nici o cale de ieșire, nici o cale de ieșire, țipă el. Vreau să mă apropii de Kate, să mă aprecieze, cred că vreau să mă însor cu ea. Ce rost mai are să tot dorești, să tot dorești, să tot dorești. — Să nu crezi c-o să-ți rezolvi problemele însurîndu-te cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
patru-cinci sute de kilometri spre sud era un șanț unde se afla o adunătură de piatră și metal - Glasgow. Acolo, se simțea sprijinit întrucîtva de sentimentul că se află printre oameni și poate cineva îl aude și-l ajută dacă țipă suficient de tare. Dar a țipa aici, în munți, era inutil; durerea lui era la fel de nesemnificativă ca durerea sturzului izgonit de cuc și a melcului strivit de sturz. începu să strige, dar se opri imediat. încercă să gîndească, dar gîndurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
era un șanț unde se afla o adunătură de piatră și metal - Glasgow. Acolo, se simțea sprijinit întrucîtva de sentimentul că se află printre oameni și poate cineva îl aude și-l ajută dacă țipă suficient de tare. Dar a țipa aici, în munți, era inutil; durerea lui era la fel de nesemnificativă ca durerea sturzului izgonit de cuc și a melcului strivit de sturz. începu să strige, dar se opri imediat. încercă să gîndească, dar gîndurile îi erau prinse în capcana vorbelor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
traduci viziunea în cuvinte, dar dorea s-o împărtășească și altora. — Totul e ură, bolborosi el ca prin vis. Sîntem făcuți din ură, sîntem niște mari baloane de ură. Legate cu fundele de păr ale lui Ruth. Cele două femei țipară. Doamna Thaw spuse pe un ton ascuțit: — Asta a pus capac. Ne întoarcem. Ne întoarcem mîine. Trebuie să fie cineva care să știe cum să te vindece. Ruth urlă: — Ești egoist, total egoist! Nu-ți pasă de nimeni în afară de tine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
ură. Parcă sînt cufundat în această grădină de munte... Căci, deși abia vedea dormitorul, știa unde stăteau culcate maică-sa și soră-sa, și totuși se simțea îngropat pînă la subsuori într-un morman de pămînt și stînci. — Taci! Taci! țipă doamna Thaw. A doua zi dimineață, Thaw și maică-sa se întoarseră la Glasgow. Lui Ruth i se permisese să rămînă. în ziua aceea, au chemat o barcă la Kilnlochrua și domnișoara Maclaglan i-a dus cu mașina pînă la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Uf, o mo’, o mo’. — Nu-ți fie teamă, n-o să mori, n-o să mori. Pentru prima oară după două săptămîni, doamna Thaw se cutremură și se ridică în capul oaselor. Ochii i se deschiseră larg, își dezgoli dinții și țipă ascuțit: — Vreau să mor! Vreau să mor! și se prăbuși la loc. Thaw se prăbuși pe un scaun, cu capul în mîini, plîngînd tare. Peste zece minute, alerga spre școală pe porvîrnișul însorit al parcului, intonînd cu voce tare versete

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Salut“, „Salut, iată o luăm de la capăt“. „că bine zici,, - și apoi dă-i și bate și pocnește; și senzația de pericol... — Pericol? întrebă Thaw. — E ceva pericol. Dai cu ciocanul în ceva cînd tipii de lîngă tine încep să țipe. Te întrebi la cine urlă de data asta, și ei urlă și mai tare, iar asta te intrigă, „Doamne, dar dacă la mine urlă?“; și te întorci, iar deasupra capului ți se leagănă o grindă de zece tone în macara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Aruncă repede cana, care se sfărîmă în șemineu, și ieși în fugă din cameră, trîntind ușa după ea. Peste patru minute, se întoarse cu caietele de teme și se apucă să învețe lîngă foc cu buzele strînse. Brusc Thaw sări, țipînd ascuțit: — Ah! Ah! Ah! Desenase cu cerneală impermeabilă pe hîrtie tare. Fusese convins că laptele căzuse pe o parte uscată a tabloului, dar nu se uscase complet și acum, cînd umezeala se evaporase, o pată cenușie se lățea pe mijloc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
ies pe ușa asta? întrebă el pe un ton plîngăreț. — Pentru c-ai face mai bine să nu, spuse Drummond, ducîndu-l din nou în bucătărie. Sînt slab, zise Thaw așezîndu-se pe un scaun lîngă foc. Nu, lua-m-ar naiba! țipă el, sărind în picioare. De ce să îngădui să-mi ordoni tu sau oricare altă ființă? Noapte bună. — Janet, roagă-l să stea! porunci Drummond. Spune-i că-i o prostie să se ducă în Riddrie noaptea, la o asemenea oră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]