17,588 matches
-
tulburările de organizare a personalității, și se manifestă prin fobii (frica de a fi trist, de a fi deprimat, de a avea idei suicidare); simptomul cel mai important este apariția unei anxietăți care poate fi alimentată de teama de tristețe: adolescentului îi este frică de efectele proastei dispoziții, tristeții și de gândurile care însoțesc aceste efecte; aceste situații de criză pot dura mai multe zile, o săptămână sau chiar două și dacă nu intervine nici un tratament, criza anxios depresivă poate să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aceste situații de criză pot dura mai multe zile, o săptămână sau chiar două și dacă nu intervine nici un tratament, criza anxios depresivă poate să se transforme într-o stare depresivă autentică (Marcelli, 2003)203. 4) Psihoza maniaco-depresivă. Depresia la adolescenți, de cele mai multe ori, este asociată cu alte tulburări psihice: tulburări anxioase, tulburări de conduită și de personalitate dar și cu consumul de substanțe. Printre cauzele apariției depresiei la adolescenți putem enumera consecințele depresiei materne, pierderea unui părinte (chiar dacă decesul a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stare depresivă autentică (Marcelli, 2003)203. 4) Psihoza maniaco-depresivă. Depresia la adolescenți, de cele mai multe ori, este asociată cu alte tulburări psihice: tulburări anxioase, tulburări de conduită și de personalitate dar și cu consumul de substanțe. Printre cauzele apariției depresiei la adolescenți putem enumera consecințele depresiei materne, pierderea unui părinte (chiar dacă decesul a avut loc cu mulți ani în urmă), divorțul sau separarea părinților, dar și relațiile cu aceștia. La vârsta adultă, indivizii suferă o criză existențialistă, în momentul în care s-
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
probabil să aibe consecințe letale în caz de supradozaj. Cu toate acestea, efectele adverse, cum ar fi problemele gastrointestinale și sexuale, pot fi descurajante. Dovezile că ISRS pot să crească frecvența gândurilor și a acțiunilor suicidare în rândul copiiilor și adolescenților, au dus la atenționări în legătură cu prescrierea lor la aceste categorii de vârstă în S.U.A și la interdicția de a le prescrie minorilor în Marea Britanie (Hollon, 2002)205. 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și forme de psihoterapie în depresie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ia în considerare soluții alternative de a rezolva problemele sau chiar "să reziste" până când impulsul suicidal trece. Alte stări emotive care sunt întâlnite la persoanele predispuse la suicid sunt furiile din trecut, față de alte persoane, neexprimate și sentimentele de vinovăție. Adolescenții care manifestă mânie față de părinții lor dar nu o pot exterioriza, apelează la sinucidere pentru a se răzbuna pe aceștia. Veteranii de război care trăiesc sentimente de vinovăție legate de crimele care le-au făcut asupra civililor sau legate de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lucrurile pe care le doresc, dar nu le-am obținut de data aceasta, nu voi reuși niciodată să le obțin pe toate. Situația este fără speranță" (Ellis, 1994)222. Woods, Silverman, Gentilini, Cunningham și Griger (1991)223, au evidențiat la adolescenți, existența unei relații strânse între ideația suicidară și credințele iraționale propuse de Ellis. Grupurile cu scoruri ridicate la iraționalitate au obținut scoruri ridicate și la risc suicidar. De asemenea, s-a observat că subiecții iraționali au obținut scoruri ridicate la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reuptake inhibitors with particular reference to flouxetine", în International Clinical Psychopharmacology, 9, 1995, pp. 47-52. Dindelegan, C., Elemente de psihopatologie și psihologie clinica, ediția a II-a, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2006, p. 9. Dobrescu, I., Psihiatria copilului și adolescentului, Editura Medicală, București, 2003. Dobson, K. & Kendall, P., Psychopalogy and Cognition, Academic Press. Inc, 1993. Dobson, K., Handbook of Cognitive Behavioral Therapies, ediția a II-a, The Guilford Press, New York, Londra, 2001. Dupree, L.W., Broskowski, H. &Schonfeld, l., "The
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pp. 729-758. Keane, T.M., Gerardi, R.J., Quinn, S.J. & Litz, B.T., "Behavioral treatment of post-traumatic stress disorder", în S.M. Turner, K.S. Calhourn & H.E. Adams (eds.), Handbook of clinical behavior therapy, Wiley, New York, 1992, pp. 87-97. Kecskemeti, Ș., Psihoterapia pentru copii și adolescenți, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003. Kendler, K.S., Neale, M.C., Kessler, R.C. & Heath, A.C., "Panic disorder in women: A population-based twin study", Psychological Medicine, 23, 1993, pp. 397-406. Kendell, R.E., Zealley, A.K., Companion to Psychiatric Studies, ediția a IV
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pp. 84-115. Levenson, H., Time-limited psychodynamic psychotherapy:A guide to clinical practice. Basic Books, New York, 1995. Lewinsohn, P.M., "Major depression in comunity adolescents: Age of onset, episode duration, and tijme to recurrence", în Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 33, 1994, pp. 519-526. Liebowitz, M.R., Schneider, F.R., Campeas, R. & Hollander, E., "Phenelzine vs atenolol in a social phobia; A placebo-controlled comparison", în Archives of General Psychiatry, 49, 1992, pp. 290-300. Ligon, J., "Mobile Crisis Units; Frontline community mental
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
importants dans cette œuvre. Un autre aspect important présenté dans cette œuvre est la pédopsychiatrie qui est définie comme une spécialité médicale qui a pour objectif l'identification et le traitement des maladies mentales de l'enfant et de l'adolescent. La pédopsychiatrie comme discipline autonome est récemment apparue en France comme une compétence attestée par des études spéciales. Elle présente les troubles mentaux et de développement de la perspective des mécanismes psychiques explicatives, du contexte multifactoriel causal (biologique, familial et socio-éducationnel
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
2006. 76 D. Marcelli, Tratat de psihopatologia copilului, Editura Fundația Generația, București, 2003. 77 I. Mitrofan (coord.), Cursa cu obstacole a dezvoltării umane psihologie, psihopatologie și psihoterapie a copilului și familiei, Editura Polirom, 2003. 78 I. Dobrescu, Psihiatria copilului și adolescentului, Editura Medicală, București, 2003. 79 Camelia Dindelegan, Elemente de psihopatologie și psihologie clinică, ediția a II-a, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2006. 80 Camelia Dindelegan, Elemente de psihopatologie și psihologie clinică, ediția a II-a, Editura Universității din Oradea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Interpersonal psychotherapy of depression, Basic Books, New York, 1984, 1995. 134 Ibidem. 135 Ibidem. 136 Ibidem. 137 P.M. Lewinsohn, "Major depression in comunity adolescents: Age of onset, episode duration, and time to recurrence", în Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 33, 1994, pp. 519-526. 138 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 139 D. Blazer, L. George & D. Hughes, "The epidemiology of anxieyy: An age comparison", în C. Salzman & B.D. Liebowitz (eds.), Anxiety in the elderly, Springer
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1969, pp. 250-294. 153 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 154 Ibidem. 155 P.M. Lewinsohn, "Major depression in comunity adolescents: Age of onset, episode duration, and time to recurrence", în Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 33, 1994, pp. 519-526. 156 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 157 Ibidem. 158 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 159 Ibidem. 160 Ibidem. 161 J. Engelkamp & W. Wippich, "Implicit and Explicit Memory
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
casa părintească și de a-și câștiga singură traiul, este suficient de matură pentru a încheia un contract pe bază voluntară. Există obiecții care împiedică cele afirmate mai sus (arbitrariul sancționat de "societate", specularea situației care l-a determinat pe adolescent să fugă de acasă, salariul prea mic da-torită lipsei de pricepere în negocieri etc). A fi activ înseamnă a trăi. "Numai atât ai trăit cât ai muncit" (Goethe). Gândirea și voința n-ar fi nimic dacă n-ar servi activității
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
avea loc este nevoie de un sistem de așteptări. Așteptarea de nimic determinat, așteptarea ca simplă atitudine intențională, alcătuită dintr-o mirare și o dorință confuză, este de fapt prima formă a găsirii. Ca o atare atitudine, așteptarea este ipostaza adolescentului în fața lumii. Fără să fie o împlinire, adolescența rămâne, totuși, preambulul afectiv al oricărei împliniri viitoare. Aceasta este vârsta când rumoarea nediferențiată a dorințelor și aspirațiilor năzuiește către liniștea unei forme, singura care, prinzând, mai târziu, contur, poate aduce cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un parfum, alteori fractura stilistică mi se pare atât de mare, încît anii aceia par că se retrag în propria lor închidere, în misterul în care i-a proiectat ruptura. Cum aș putea, la rândul meu, să-i explic unui adolescent de astăzi ce a însemnat comunismul? Pentru că dincolo de atrocitatea inventariată în cărți de istorie, era vorba și acolo de o stilistică a cotidianului, de împuțirea inefabilă a fiecărui atom de viață, de la mutra obiectelor care ne înconjurau (chibrituri, haine, clanțe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îngropată într-o noapte. Nimeni nu mai știe locul exact în care macaraua a fost înghițită de pământ; ea este undeva în perimetrul muzeului lui Oroveanu. Iar Oroveanu, care este un munte de om, dar cu sufletul rămas la vârsta adolescenților pentru care lumea este o învălmășeală de aventuri și de mistere ce-și așteaptă dezlegarea, este mândru că are îngropată undeva, în "curtea" sa, macaraua lui Ceaușescu, acoperită tainic de brusturi și oțetari. 25 mai Ne întîlnim, la circiuma " La
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
clare: nu doar că violența letală e rară în școlile americane, dar e chiar în scădere de mai bine de zece ani și, la urma urmei ceea ce este o constantă absolută a cercetărilor despre violența în școală -, riscul ca un adolescent sau un copil să fie asasinat este mult mai mic în localurile școlare decât în exterior. Să fim exacți: în Statele Unite, după National School Crime and Safety Survey (NCES, 2004, 1, p. 2), care preia datele de la Center for Disease
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acest caz arată cum încărcătura emoțională legată de morțile din școală poate avea efecte de real în evoluția legislației. Într-adevăr, Japonia a cunoscut recent două crime în școală care au îngrozit opinia publică. Prima, din 1997, este atroce: un adolescent de 14 ani a decapitat un elev de 11 ani și i-a expus capul la intrarea școlii. Ce-a de-a doua, din 2004, a îngrozit și ea, când o elevă de 12 ani, Satomi Mitarai, a fost ucisă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
inevitabil gradul de veridicitate a reportajului care începe acum și care va fi considerat de emisiunea Arrêt sur images [Stop-cadru], care disecă minciunile din presa televiziuală, drept un model nerușinat de manipulare. În el putem vedea, de exemplu, cum niște adolescenți neapărat bronzați, asaltează o mașină oprită "din întâmplare" la poarta unui colegiu, se amuză clătinând-o și înjurându-l pe șofer, în timp ce se aude vocea realizatorului care-i cere câte unui puști să se îndrepte spre pneuri, să se dea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și își petrece ziua în colegiu. Prezentarea rezultatelor are loc în cantină, în două ședințe care adună, fiecare, cam câte două sute de elevi. Atenția elevilor e remarcabilă. Nici un incident, nici o notă falsă, momente rare am trăit în acest colegiu, în mijlocul adolescenților din La Goutte d'Or. A doua zi, vedem că articolul jurnalistei începe cu aceste cuvinte: "Ieri, un elev a mușcat un supraveghetor". Nici un cuvânt despre ședința de prezentare, numai un articol despre "sălbaticii" din La Goutte d'Or, de ce
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lucrat în profunzime în favela La Rocinha din Rio, de exemplu 9). E posibil ca înțelegerile dintre școli și traficanții de droguri pentru o liniște relativă să fie o altă explicație. În orice caz, problemele abandonului școlar și ale neșcolarizării adolescenților sunt mult mai importante și urgente decât aceste probleme ale violenței în școală. Un tabel, care reprezintă perceperea violenței de către un eșantion reprezentativ francez și unul brazilian, o dovedește (tabelul 2). Tabelul 2. Perceperea violenței de către elevii francezi și brazilieni
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de incidente. Totuși, chiar înainte de a le compara cu cele ale anchetelor independente asupra victimizărilor, un simplu exemplu va arăta fiabilitatea scăzută a acestor cifre. Consumul de stupefiante e cunoscut de autoritățile școlare într-o proporție ridicolă (0,02% dintre adolescenți fiind consumatori, iar mai puțin de 0,01%, implicați în trafic, potrivit Signa), în timp ce toate anchetele arată o prevalență puternică a acestui tip de comportament riscant la adolescenții de 13-14 ani. Ancheta ESCAPAD 2000-2002 (anchetă privind sănătatea și consumul cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
e cunoscut de autoritățile școlare într-o proporție ridicolă (0,02% dintre adolescenți fiind consumatori, iar mai puțin de 0,01%, implicați în trafic, potrivit Signa), în timp ce toate anchetele arată o prevalență puternică a acestui tip de comportament riscant la adolescenții de 13-14 ani. Ancheta ESCAPAD 2000-2002 (anchetă privind sănătatea și consumul cu ocazia apelului de pregătire pentru apărare*) dezvăluie că la 17 ani uzul regulat de canabis este de 54,6% la băieți și de 17,7% la fete. Vârsta
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reputație proastă. Această reputație în funcție de violență este, într-adevăr, un element-cheie în alegerea școlilor de către familii, și nu doar în mediile sociale favorizate (Léger și Tripier, 1986). Potrivit NCVS (NCVS, Whitaker și Bastian, 1991), doar 9% dintre agresiunile violente împotriva adolescenților sunt semnalate la poliție atunci când sunt comise la școală, față de 37% dintre cele comise pe stradă. Instituția școlară are tendința de a trata în interior faptele de delincvență și încălcările ordinii, ba chiar de a le ascunde sau minimaliza. Mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]