5,686 matches
-
certitudine că timpul realizat pe intervalul 0-5 m, reprezintă rapiditatea reacției la start și capacitatea de demaraj. În primul caz, după cum se constată, specialiștii simt nevoia detalierii funcției intervalului 0-10 m. Așa se explică încercările prezentate mai sus cu privire la structura alergării de 100 mp, cum ar fi sintagma „accelerație-pură”, sau formula „faza de tranziție, terminologie prin care se fac încercări, fără argumente suficiente, de renovare a structurii cursei. Datele înregistrate la cei 8 finaliști, (Tc), (Ti) și viteza (m/s) / intervale
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sunt prezentate recordurile mondiale, valabile la 09.09.2007, europene, valabile la 01.01.2007 și naționale, ale României, valabile la 31.12.2006: Comparația poate debuta cu un indicator foarte obiectiv, bazat pe date strict științifice, viteza medie a alergării, exprimată în m/s., în raport cu performanțele prezentate în tabelul de mai sus, respectiv viteza medie de deplasare a recordmanilor mondiali, europeni și români, pe distanțele de 100, 200 și 400 de mp. Observăm că diferența de nivel a sprinterilor români
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
accelerare. Aceasta nu se combină obligatoriu cu acea capacitate care permite menținerea unei viteze ridicate de deplasare. De aici derivă și necesitatea de a lucra separat aceste două componente. În atletism, posibilitatea de a putea mări în mod rapid, cadența alergării și a deplasării cu o viteză ridicată este relativ independentă.( M.V. Zațiorski, 1972). În aceeași ordine de idei, G. Harbin, 1989, a constatat că antrenamentul poate îmbunătăți sincronizarea mișcărilor, ceea ce ar duce la îmbunătățirea timpului de mișcare pe seama îmbunătățirii coordonării
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de mișcare, de 5,4 mișcări pe secundă, care crește până la 16-17 ani la 5,6 mișcări pe secundă. G. Cometti, 1989, susține ideea că, între 7 - 13 ani, viteză de accelerare (frecvența mișcării) va avea prioritate. Pe pista de alergare, frecvența mișcării se exprimă prin numărul de fuleuri în unitatea de timp, iar dezvoltarea lor pare a fi optimă între 9 - 11 ani, când atinge valori de 4,44 pași / secundă la băieți și 4 pași / secundă la fete, (fără
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
L. Seagrave, 1996 : a. mărirea capacității de efort a atletului la nivelul pistei, prin îmbunătățirea forței și puterii atletului; b. mărirea efortului aplicat prin perfecționarea tehnicii; c. reducerea frecării de tragere sau de frânare, rezultate la aterizarea fiecărui pas de alergare; tragerea este determinată de modul cum atletul așează piciorul la contactul cu solul. Frecarea din interiorul pantofului de atletism (cuie) reprezintă un alt tip de influență. Frecvența mișcării, prin care se exprimă de fapt viteza de repetiție, își găsește reflectare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Frecvența mișcării, prin care se exprimă de fapt viteza de repetiție, își găsește reflectare în toate mișcările ciclice și se bazează permanent sau cu regularitate pe o aceeași schemă gestuală. În probele de sprint o regăsim în frecvența pașilor de alergare, ca fiind o componentă a capacității de accelerare și a vitezei de deplasare. Referindu-se la capacitatea de accelerare, G. Harbin, 1989, susține că ea depinde de capacitatea sistemului nervos central de a emite rapid o succesiune de stimuli nervoși
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
grijă să nu se instaleze bariera de viteză, n.a.) Spre deosebire de tehnica de obținere a vitezei maxime, în tehnica de accelerare, în concepția lui F. Urtebise, 1994, tălpile atletului vor fi poziționate în spatele proiecției centrului de masă pentru primii pași de alergare de după start. Cu fiecare pas suplimentar prin care sprinterul câștigă experiență, distanța dintre proiecția centrului de masă și baza de sprijin se va micșora înainte ca tălpile să aterizeze direct sub trunchi. În această fază a cursei, direcția forței aplicată
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
rapiditate la nivelul maxim. Unghiul dintre gambă - pământ și dintre trunchi - pământ vor fi egale. Glezna este îndoită înaintea contactului puternic cu pământul. F. Urtebise, 1994, susține că suprafața sintetică pe care se aleargă astăzi impune o noua tehnică de alergare și mai ales învățarea de către copil a impulsiei pe suprafețe artificiale. Despre acest fapt, autorul evidențiază următoarele aspecte: -eficacitatea impulsiei unui atlet depinde de modul cum sistemele lui fiziologice contribuie cu energia elastică și chimică necesară în alergarea de viteză
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
tehnică de alergare și mai ales învățarea de către copil a impulsiei pe suprafețe artificiale. Despre acest fapt, autorul evidențiază următoarele aspecte: -eficacitatea impulsiei unui atlet depinde de modul cum sistemele lui fiziologice contribuie cu energia elastică și chimică necesară în alergarea de viteză. -pe suprafața sintetică, atletul trebuie să țâșnească ca o “riglă metalică” și nu ca un baton de plastilină; în noua concepție de “riglă metalică”, articulația gleznei, a genunchiului, șoldului și a umărului să se găsească în aceeași linie
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
n.a), adică întindere aproape completă orientată înainte cu o mai puternică componentă a forței orizontale ca acțiune și implicit și reacțiune. F. Urtebise, 1994. În altă ordine de idei, puterea (mecanică) este un parametru biomecanic important atunci când analizăm performanțele alergării umane, deoarece aceasta semnifică eliberarea de energie care inițiază sau controlează mișcarea fiecărui segment. În dinamici diverse, momentul fiecărei articulații este determinat de combinația dintre cinematicile segmentare și articulare, măsurile antropometrice și forțele externe. După cum am menționat în subcapitolele anterioare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
urmarea aplicării în practica de antrenament a cercetărilor minuțioase a specialiștilor din domeniul fiziologic, biomecanic și biofizic la nivelul musculaturii. Pasul alergător de accelerare a fost și este foarte minuțios analizat, astfel încât fiecare cercetător a contribuit la redarea fidelă a alergării în timpul fazei accelerării, pentru a determina puterea mecanică necesară atletului în alergare. Printre cercetătorii acestor probleme, enumerăm pe cei care au studiat mai recent: P. Astrand și K. Rodahl, 1986, M.J.L. Alexander, 1989, V. Vardaxis și T. B. Hoshizaki, 1989
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
domeniul fiziologic, biomecanic și biofizic la nivelul musculaturii. Pasul alergător de accelerare a fost și este foarte minuțios analizat, astfel încât fiecare cercetător a contribuit la redarea fidelă a alergării în timpul fazei accelerării, pentru a determina puterea mecanică necesară atletului în alergare. Printre cercetătorii acestor probleme, enumerăm pe cei care au studiat mai recent: P. Astrand și K. Rodahl, 1986, M.J.L. Alexander, 1989, V. Vardaxis și T. B. Hoshizaki, 1989, D.A. Winter, 1990, R. Jacobs și Van Schenau, 1992, R.V. Gulch, 1994
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
citați de M. D. Johnson și G. Buckley, 2001, au cercetat care este puterea mecanică a mușchilor extensori și flexori ai membrului inferior, nu numai în faza de sprijin, ci și în perioada de pendulare, (pas anterior, pas posterior) în timpul alergării de accelerare. Studiul a fost realizat cu 6 atleți de nivel mediu care au sprintat pe o platformă cu senzori. Mai exact, aceștia au cercetat dinamica momentului de forță a articulației șoldului, genunchiului și gleznei în Nm, (tabelul Nr. 18
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
gleznei (N.m) Anexa 1,2,3, Cele 3 diagrame prezentate în paginile următoare prezintă cum lucrează flexorii și extensorii celor 3 articulații în 3 faze: după faza de mijloc a balansului până la pășire, la pășire, în pasul posterior în timpul alergării accelerate din faza de tranziție a accelerației. Vom prezenta pe rând aspectele esențiale ale acestor faze: după faza de mijloc a balansului până la pășire. Genunchiul înainte de pășire este flexat (de la balans până la pășire) și îi corespunde o putere negativă de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de zbor (AP2, diagrama 3). Aceste rezultate sugerează că glezna trece printr-un ciclu de întindere-scurtare, unde se stochează energie elastică. Puterea maximă a flexiei plantare este cea mai mare putere generată dintre toate articulațiile pentru un pas complet de alergare și singura putere apreciabilă generată în ultima fază a sprijinului. Aceasta este de fapt o primă concluzie a studiului. Acțiunea gleznei în generarea vitezei de accelerare, se materializează în antrenamentul actual, prin exerciții ca: sărituri ca mingea executate din gleznă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
îl au mușchii posteriori ai coapsei, în sprint, sunt necesare mai multe cercetări în viitor, pentru analiza cinematică a fiecărui pas din faza de accelerare până la menținerea vitezei maxime. C.H. Delecluse, 1997, în studiul său, demonstrează că după 10m de alergare (într-un sprint la o viteză maximă ) rolul mușchilor extensori ai genunchiului, de a menține sus centrul de greutate al corpului, este esențial. În acest studiu, el susține că, de la pășirea pe sol a piciorului până la faza mijlocie a sprijinului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
e important în ambele faze, atât în faza de start cât și în accelerarea de tranziție. Puterile musculare ale șoldului și genunchiului în timpul balansului au fost similare în mărime cu cele raportate de V.Vardaxis și T.B.Hoshizaki, 1989, în alergarea cu viteză maximă. Nu se știe încă cu exactitate dacă mișcările articulare asociate cu faza de mijloc a accelerării, sunt similare cu acelea asociate cu ambele faze: startul și viteza maximă; comparațiile acestea sunt limitate deoarece nu s-au găsit
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu faza de mijloc a accelerării, sunt similare cu acelea asociate cu ambele faze: startul și viteza maximă; comparațiile acestea sunt limitate deoarece nu s-au găsit date referitoare la puterea șoldului, genunchiului și gleznei, din faza de sprijin din alergarea cu viteză maximă. Aceste descoperiri se adună la masa de cunoștințe privind biomecanica sprintului, asigurând o certitudine în acțiunea membrului inferior, în generarea vitezei din timpul tranziției dintre start, accelerarea și obținerea vitezei maxime. Cei doi cercetători conchid că pentru
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de aterizare este legată de puterea în flexie și în extensie a șoldului, de extensia genunchiului și flexiunea plantară. De aceea, s-ar părea că atleții care au o putere mai mare în aceste grupe de mușchi, vor scoate la alergare de viteză timpi mai buni, dacă timpul de contact rămâne același. B. Nielson et al., 1980, au studiat efectele a trei moduri de antrenament pe grupe de fete, cu vârste cuprinse între 7-19 ani. Fetele au fost împărțite în grupe
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fost obținută de atleți în acțiunea excentrică a genunchiului realizată la viteza cea mai mare (p< 0,05). Cea mai mare corelație a fost găsită între limita flexorului și extensorului genunchiului în acțiune concentrică și timpul obținut pe distanta de alergare de 30-35 de m. Limita extensorului concentric al genunchiului (4,19 rad/s) a fost găsită ca fiind cea mai bună în corelația cu lungimea membrului, masa corpului și timpul alergării (r2 =0,771 și S=0,09.). Concluziile acestui
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în acțiune concentrică și timpul obținut pe distanta de alergare de 30-35 de m. Limita extensorului concentric al genunchiului (4,19 rad/s) a fost găsită ca fiind cea mai bună în corelația cu lungimea membrului, masa corpului și timpul alergării (r2 =0,771 și S=0,09.). Concluziile acestui studiu sunt următoarele : -relația dintre puterea izocinetică și accelerație a fost găsită ca fiind puțin mai mare (r=0,619 la p< 0,01) decât cea dintre aceeași putere și performanța
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
r2 =0,771 și S=0,09.). Concluziile acestui studiu sunt următoarele : -relația dintre puterea izocinetică și accelerație a fost găsită ca fiind puțin mai mare (r=0,619 la p< 0,01) decât cea dintre aceeași putere și performanța alergării de viteză; -din tabelul Nr. 20 reiese faptul că timpul atleților pe distanța de 0-15 m cunoaște evoluția cea mai mare, comparativ cu ceilalți sportivi; autorul explică acest fapt prin influența extensorului genunchiului; -limita puterii mecanice în mușchii extensori ai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
dezvoltarea puterii acestor grupe de mușchi. 5.2. Viteza maximă de deplasare După Tabatschnik, citat de C. Vittori, 1996, viteza maximă este viteza cea mai mare obținută de atlet în timpul cursei de 100 mp (sau în orice altă cursă de alergare). Dintre factorii de condiționare a vitezei maxime de alergare, forțele implicate și tehnica pasului lansat de viteză au fost studiate în amănunțime în ultimele două decenii ale sfârșitului de secol XX. În fază de menținere a vitezei maxime de alergare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
maximă de deplasare După Tabatschnik, citat de C. Vittori, 1996, viteza maximă este viteza cea mai mare obținută de atlet în timpul cursei de 100 mp (sau în orice altă cursă de alergare). Dintre factorii de condiționare a vitezei maxime de alergare, forțele implicate și tehnica pasului lansat de viteză au fost studiate în amănunțime în ultimele două decenii ale sfârșitului de secol XX. În fază de menținere a vitezei maxime de alergare, este imposibil să se realizeze o distincție netă a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
alergare). Dintre factorii de condiționare a vitezei maxime de alergare, forțele implicate și tehnica pasului lansat de viteză au fost studiate în amănunțime în ultimele două decenii ale sfârșitului de secol XX. În fază de menținere a vitezei maxime de alergare, este imposibil să se realizeze o distincție netă a rolului jucat de componentele de forță. Cert este că viteza maximă depinde de manifestarea forței rapide. Alergarea ca atare, are un caracter ciclic. Alergarea ca probă de concurs, are un caracter
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]