9,447 matches
-
drumuri, trăiește în mizerie, trece apoi prin experiența detenției și a deportării. Însemnările din această perioadă sunt zguduitoare. Când iese din pușcărie și intră în domiciliu obligatoriu (17 noiembrie 1952) la Costești, o comună de lângă Târgu Frumos, face o confesiune amară în care îl citează pe Nietzsche lângă Lenin, două spirite care nu prea intră în dicționarul ei spiritual. Nu găsește nici o explicație rațională pentru ce i se întâmplă, nu poate înțelege cruzimea și absurdul experienței sale. Pune în discuție răbdarea
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
în filantrop elvețian, recurge, în aceste circumstanțe, tot la morală pentru a reuși să mai distrugă ceva. Cinismul e regula acestui univers malefic, a cărui șansă de eliberare pare a fi doar nebunia. Piesele lui Z. se remarcă prin ironia amară, ca instrument pentru a dezvălui fața tragico-absurdă a contemporaneității, prin gravitatea reflecției și deopotrivă prin autenticitatea limbajului, dramaturgul dovedind un deosebit simț al ritmului scenic și al replicii de efect. SCRIERI: Genunchiul stâng sau genunchiul drept, București, 1993; Omul nou
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
târziu am scos, încet din desagă, un bob micuț de grâu și ți l-am dat... Seara târziu, nu mică mi-a fost mirarea, când, deșertându-mi sacul, am găsit un bob de aur printre bietele grăunțe... Atunci am plâns amar și m-am întrebat trist și deznădăjduit: De ce n-am avut oare puterea să-ți dăruiesc totul? (după R. Tagore) 6. Când mustrăm? Să certăm numai când îl cunoaștem realmente pe cel dojenit: viața, problemele, temperamentul, personalitatea, zodia. Dificultatea cunoașterii
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
spre țările calde. TESTUL NR. 2 1. Citește următorul text: “Cei trei feciori ai săi erau mâhniți că nu se arată vreun semn de ușurare a bolii: ;și, într-una din zile, în grădina palatului, începură a plânge cu lacrimi amare. Dar iată că în calea lor răsări un moșneag zdravăn care, aflând necazul feciorilor, grăi către ei: Mai știu eu un leac binefăcător, îi zice apa vieții. Cine bea dintr-însa pe dată se înzdrăvenește.” (Frații Grimm - Apa vieții) 2
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
de adjectivele din text: feciori, moșneag. lacrimi, leac. 5. Alcătuiește propoziții cu cuvintele: într una, dintr-însa 6. Desparte în silabe cuvintele: mâhniți, începură, semn, leac. 7. Scrie la numărul singular următoarele grupuri de cuvinte: trei feciori, erau mâhniți, lacrimi amare, începură. 8. Alcătuiți un scurt text cu titlul “Grădina bunicii” TESTUL NR. 3 1. Citește urmatorul text: “Într-o după-amiază, Niculae ieși în grădină. Se întinse la umbră sub un dud stufos și începu să citească o carte. Căldura soarelui
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
simt durerea pietrei de-a fi înger” (Livada plânse galbena privire). Motivul central al lirismului de natură vizionară al lui S. este, firește, cel al exilului, iar figura simbolică tutelară e aceea a lui Ovidiu: „Exilul ai să-l porți amar în Pont / Sfielnic ți-o prezic ultima oară...” (Ovidiul). Și, asemenea ilustrului său predecesor - care, silit să trăiască printre barbarii Sciției, își clamează, odată cu nefericirea, revolta și superioritatea trufașă -, poetul își transpune mândria ascendenței în spirit vituperant, în versuri pătrunse
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
origini („dacă zborul e prăbușirea păsării-n sine / atunci cuvântul e prăbușirea mea în sine”). Disciplinând cuvântul, S. alege forma sonetului, atent la rimă, ritm și la muzicalitatea versului. În cartea intitulată Monere - 50 (2000) se află un singur poem, amară radiografie a prezentului: „eu nu scriu un poem / ci un lung monolog despre mine / despre prietenii mei poeții despre artiști în general [...] / Despre uitarea noastră comună despre indiferență / despre inversarea valorilor despre trădare despre / lipsa de interes față de poezie, artă
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
comunistă, patosul polemic, vehemența fără nuanțe îi vizează, de astă dată, pe adversarii regimului, exponenții capitalismului internațional și pe toți cei care, în opinia oficială, serveau scopuri ostile regimului. Prin reminiscențele din copilărie incluse în text, prin referirile la existența amară a țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un articol din „Lumea românească” se intitulează Desculții. Trecând peste romanele Taifunul (1937)și Oameni cu joben (1941), narațiuni comerciale, renegate mai târziu de autor, întreaga
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de altădată și tot clocotul sălbăticiei magnifice din alte timpuri. Sănătoasa primitivitate, lumea arhaică, datinile și rânduielile proprii umanității necorupte, originare, sunt elogiate și în Șatra, roman ce urmărește odiseea tragică a unei comunități de țigani în timpul războiului. Rădăcinile sunt amare (I-V, 1958-1959) nu este decât un reportaj patetic, propagandistic, dilatat (redus, în 1969, sub titlul Vântul și ploaia), o frescă superficială a vieții chinuite în care și-ar fi avut „rădăcinile” regimul instaurat la sfârșitul lui decembrie 1947. În
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
din copilărie, București, 1953; Florile pământului, București, 1954; Sarea-i dulce, București, 1955; Însemnările și amintirile unui ziarist, I-II, București, 1955; Cefe de taur, București, 1956; Iarbă, București, 1957; Poeme simple (1923-1943), postfață Sorin Arghir, București, 1957; Rădăcinile sunt amare, I-V, București, 1958-1959; ed. (Vântul și ploaia), I-III, București, 1969; Clopote și struguri, București,1960; Printre stele, București, 1960; Carul de foc, București, 1960; Darie, București, 1960; Costandina, pref. Aurel Baranga, București, 1962; Jocul cu moartea, București, 1962
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
minuni, Doamne! (1967), încearcă proza de aventuri în Acțiunea P. 1500 (1957) și cultivă foiletonistica, reunită în volumul Portrete în aquaforte, unde desenează tipuri contemporane cu o peniță acidă, în felul vechilor „fiziologii”. Procedeele frecvente sunt aluzia, ironia bonomă sau amară, caricatura, falsa complicitate cu personaje aparținând faunei interlope. SCRIERI: M-am făcut băiat mare, București, 1954; Muzicuța cu schimbător, București, 1956; Acțiunea P. 1500, București, 1957; Cine a pierdut o verighetă? (în colaborare cu Silviu Georgescu), București, 1957; Derbedeii, București
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
a lumii, se aduce în instanță o întreagă tradiție a mitologiei culturale, care și-a lăsat amprenta, în decursul timpului, asupra vieții. De aici decurge caracterul paradoxal - șocant pentru simțul comun - al unui univers liric contradictoriu, impregnat de o ironie amară, uneori cu iz frondeur. Nu întâmplător, o serie de poeme insistă asupra relației ambigue dintre demiurgie și creația artistului, una dintre temele dramaturgiei și eseisticii lui S.: „Shakespeare a creat lumea în șapte zile/ În prima zi a făcut cerul
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
opoziție cu Valea Albă, Alba, Bela Reca; Crasna, Galbena, Roșia; Balta Albă, Siutghiol, Balta Neagră, Toaia Neagră, Balta Verde, Valea Verde; - după calitatea organoleptică a apei: Amara, Amaradia, Sărata, Slănic, Slatina, Slătioara; Apa Caldă și opus Recea; Balta Sărată, Balta Amară; - după felul cursului: Valea Mică, Valea Mare, Valea Largă, Valea Lungă, Valea Râului, Râul Mare, Odovajnița (Apa Mare), Valea Izvoarelor, Valea Fântânilor, Strîmbu, Adâncata; - după felul scurgerii: Repedea, Bistra, Bistrița, Bistrețu, Homorod; Apele Vii și opus Valea Seacă, Seaca, Sohodol; Pluvaia
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
din Orșova (Dierna). De fapt, într-o țară recent cucerită, erau niște haiduci autohtoni, ce se opuneau administrației străine. În marginea nordică a Craiovei, Jiul primește, pe stânga sa, afluentul Amaradia. Are în numele său rădăcina latină amarus, care înseamnă și amar la gust, ceea ce nu poate fi cazul, dar și caracterul de "calamitos". Ceea ce se putea aplica acestui pârâu destul de puternic, în condițiile unor ploi torențiale. Între cele 5 râulețe dobrogene folosite ca repere în hotărnicia lui Laberius Maximus, amintită și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
botezat practic toate lacurile litorale cu nume ce le caracterizează într-un fel sau altul: Tașaul, de la taș = piatră, cu maluri stâncoase; Siutghiol, de la siut = lapte, aspectul lăptos fiind dat de izvorârile din lac; Agighiol, de la agi = otravă, datorită apei amare; Tekirghiol, de la tekir = vărgat, aspectul dat de valurile sale de vreme vântoasă; Tuzla, de la tuzlu = sărat, Tatlageac, de la tatli = dulce, datorită calității excelente a izvoarelor ce-l alimentează. Pentru Moldova, curs de apă dar și provincie istorică, s-a găsit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la primii pași. Animozitatea ce domnea Între cei doi monarhi, Carol I și Wilhelm al II-lea, a transformat legătura dinastică dintr-un potențial atu al relațiilor româno germane, Într-o slăbiciune. În mai 1898, ministrul român la Berlin observa amar că „cei doi suverani nu se mai Întâlniseră personal de șase ani, un timp prea lung pentru relațiile ce ar fi trebuit de fapt să domnească Între cei doi Principi de Hohenzollern”. Întâlnirile din 1891, Potsdam și 1892, Sigmaringen au
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș-amar de pielea ei. Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
farmecul cărții fiind dat și de pictura mediului constănțean, cu proximitatea senzuală a plajelor și cu dramele familiilor de marinari. T. se dedică și experiențelor dramaturgice, piesele fiind adesea conectate prin fire tematice de mediul portuar (Omul din cerc, Mare amară) sau pur și simplu de drame umane (Tata nu mai e ministru, Nici viu, nici mort, Transplant). În Omul din cerc, una din reușitele autoarei (prima versiune, difuzată radiofonic, în regia lui Dan Puican, în 1998, este reluată la Teatrul
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
întrebarea, valabilă la început doar pentru filme, se aplica acum oricărui produs autohton. Uniformizarea gustului se generalizase, diversitatea, culoarea, plăcerea și aroma fuseseră extirpate și din comerțul socialist. Viața avea gust de rânced. Ciocolata aflată pe piață avea același gust amar, bombonelele „Cip”, la cutie de plastic, căpătaseră și ele același gust sălciu (deși culorile erau încă diferite), pufarinele erau acum otova, alb-căcănii și cu același gust de grâu fiert. „Asta e”, „ca la noi, la nimenea”, „așa e soarta noastră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1. Toate femeile intervievate cunosc din proprie experiență ce-a însemnat provocarea unui avort în perioada funcționării Decretului nr. 770/1966. Numeroase femei (din lotul investigat, un procent de 46%) au avut o singură provocare ilegală de avort. După această amară experiență, au recurs la mijloace suplimentare de precauție. Cu toate acestea, 40% dintre femeile investigate au avut în respectiva perioadă între două și cinci provocări ilegale de avort, restul intervievatelor declarând că au avut mai mult de cinci avorturi sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
capacități, fiecăruia după nevoi) și am retrăit, în această regresie de vârstă, confortul sentimentelor protecției materne. Formula fericirii părea perfectă, însă trebuiau făcute mari eforturi de a nu sesiza contradicțiile afirmațiilor rupte de realitate, precum și experiența unei vieți tot mai amare. Comunismul s-a prezentat cu un program limitat de sugestii, nu a fost tolerant și atent la dinamica socială, a păstrat aceeași tehnică „pionierească” inițială, uitând că o societate se maturizează și poate deveni altceva decât ceea ce au visat să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gustului, localizarea pe baza mirosului a eventualelor surse de pericol. Tipuri de exerciții în acet scop ar fi următoarele: - identificarea, localizarea și discriminarea mirosurilor; - identificarea unor mirosuri caracteristice; - identificarea alimentelor proaspete sau alterate; - identificarea și discriminarea gusturilor (acru, sărat, dulce, amar); - identificarea alimentelor după gust. 4) Antrenamentul vizual complex urmărește activizarea și antrenamentul resturilor de vedere în parametrii fiziologici (fără suprasolicitări sau excese), dezvoltarea schemelor și modelelor perceptive, a strategiilor de explorare oculomotorie, a coordonării vizual‑motorii, a capacității de structurare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
formă a sublimului ce derivă din fericita joncțiune dintre expresia spiritualizată și ideatica de extracție filosofică. Din acest motiv, multe poeme sunt mai mult niște aforisme versificate: „Nu știm ce-i adevărul. Nu știm nici dacă este./ Ori prea-i amar, și Zeul nu vrea să-l știm și noi?/ Ci, omul fiind singur, zidit fără ferestre,/ A izvodit cuvântul spre a putea fi doi” sau „Neașezare-i totul, ca și cum Absolutul/ Mereu se tot amână de teama neschimbării/ Ce-ngheață primenirea
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
apare în 1904. Colaborează la „Viitorul”, „Apărarea națională”, „Noua revistă română”, „România jună”, „Ramuri”, „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „ Revista idealistă”, „Convorbiri critice”, „Luceafărul”, „Presa Olteniei”, „Gorjanul”, „Situația”, „Jurnalul”, „Condeiul” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele Alexandru Amar, Polyclet, I. Polyclet, I.C.P. Polyclet. Prin versurile din Viorele și din Zări albastre (1913) P.-P. ilustrează în registru minor orientările simboliste ale lirismului românesc de la începutul secolului al XX-lea. Realizările sale poetice sunt modeste („auzi tu vântul cum
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
identifică alte acte importante, fonduri epistolare și chiar manuscrise inedite. Jurnalul Caietele de la miezul nopții al lui Alexandru Busuioceanu este unul dintre acestea. Întins, cu unele sincope în timp, între 1939 și 1957, mărturisire „în oglindă” nuanțată și pe alocuri amară, deznădăjduită autoscopie în special în anii exilului spaniol, jurnalul vorbește și despre nume importante de români risipiți în lume odată cu instaurarea puterii populare la București - Emil Cioran, Mircea Eliade, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Aron Cotruș, Horia Stamatu, Basil Munteanu ș.a.
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]