6,796 matches
-
creeze o zonă de securitate regională ("Balcanii, balcanicilor"), în care România a avut un rol deosebit de activ, la 10 februarie 1934 se semna la Atena Înțelegerea Balcanică, între România, Iugoslavia, Grecia și Turcia. Bulgaria a refuzat să adere, mânată de ambiții asemănătoare Ungariei și susținând că, de fapt, Antanta Balcanică era îndreptată împotriva ei. Prin prezența Iugoslaviei și României în Antantă, se considera că aceasta este o prelungire a Micii Înțelegeri în Balcani. Ca și Mica Înțelegere, Antanta Balcanică nu a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Electorul palatin deposedat, dar războiul între Polonia și Suedia nu i-a permis să se amestece în lupta germană înainte de 1629. După sfârșitul Armistițiului de 12 ani (1621) dintre Spania și Provinciile Unite, olandezii pot fi considerați parte în conflict. Ambițiile naționaliste ale Ungariei au determinat-o să intre în conflict: în timpul lui Gabor Bethlen și Gh. Rakoczy, ungurii au amenințat Habsburgii dinspre est. D. Ogg, op. cit., p. 130. 214 Ibidem, p. 131. 215 D. Ogg, op. cit., p. 133-134. 216 Ibidem
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
imperiale pentru aproape un secol. Domnia lui Carol al IV-lea (1347-1378) va conferi o dimensiune aparte raporturilor cu stările privilegiate și Adunărilor reprezentative ale acestora. El a dat instituțiilor imperiale forma definitivă, printr-o operă legislativă care satisfăcea atât ambițiile sale personale, cât și cele ale principilor teritoriali. Numelui său îi este asociată Bula de Aur promulgată în două Diete imperiale, întrunite la Nürnberg (10 ianuarie 1356) și Metz (25 decembrie 1356). Fără a inova în domeniul vieții publice, Bula
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
-mă că ar merita să aplicăm cunoștințele teoretice la modul cum se fac cumpărăturile. Și la câte beri băuse domnul cu pricina, ideea mea trebuie să-i fi părut interesantă, pentru că tipul a spus: „Trimite-mi o propunere!”. Plin de ambiție, a doua zi m-am trezit devreme, mi-am scos mașina de scris și am schițat un plan. L-am trimis și-am așteptat. Și-am tot așteptat, cred, vreun an. Sigur că am încercat să-i scriu din nou
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Astfel că și-au conceput propria versiune a studiului, stând la ușa unuia sau altuia din magazine și numărând câți oameni intrau și câți ieșeau cu sacoșe în mână. Rezultatul lor a fost identic cu al nostru. Ceea ce, lăsând toate ambițiile la o parte, era foarte bine pentru ei. Însemna că o companie bună putea să schimbe câteva amănunte pentru a deveni și mai bună. Dacă l-aș întreba acum pe director, ar că studiul nostru a adus „o schimbare majoră
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
una cu model de piele de leopard sau din velur roșu - nu aveai noroc. Nu era așa ceva de vânzare. Magazinul era atât de mult orientat pe vânzarea de contracte, încât nimănui nu-i trecuse prin cap să demonstreze mai multă ambiție. Chiar și astăzi, dacă contractezi un abonament la AT&T și te hotărăști să iei și o husă mai deosebită un acumulator de rezervă sau un încărcător nu ai nici o șansă. Vânzătorul care a petrecut douăzeci de minute convingându-te
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
pot face și ce nu. Folosirea de motoare de căutare, cum ar fi Yahoo!, nu garantează găsirea de site-uri pe care să se poată face tranzacții. Pare o contradicție în termeni și demonstrează cu siguranță lipsa de încredere și ambiție a unor companii. Unii comercianți mari au site-uri unde este imposibil să cumperi produse, iar potențialii cumpărători sunt frustrați din cauza acestei deficiențe. Sunt multe site-uri ale dealerilor auto care vând mașini noi, dar îți ia ceva timp până
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Orașul gazdă pentru cea de-a XV-a ediție a Jocurilor Olimpice, recunoaște nobila misiune și responsabilitate de a transfera spiritul Olympiei din antichitate în zilele noastre. Spiritul Olympiei vrea să arate tineretului grec că simbolul victorie, ramura de măslin și ambiția sunt mai importante decât avantajele personale. Mii de ani au trecut, Olympia este încă vie și continuă să inspire tinerii din întreaga lume pentru a obține victoria în luptă dreaptă și onoarea atletică. Flacăra olimpică nu cunoaște concepte ca inamic
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
reprezentanții săi (profesori de educație fizică, studenți, ziariști, sportivi și campioni olimpici). 5. VALORILE OLIMPISMULUI Când Pierre de Coubertin a propus reînvierea Jocurilor Olimpice în 1894, dorința lui a fost să facă mai mult pentru a stabili o competiție sportivă modernă. Ambiția sa a fost să creeze o mișcare la nivel internațional care să promoveze sportul și educația ca model pentru pace, armonie, stabilitate, un set de valori care să fie extinse la fel de bine în viața de zi cu zi. Pierre de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a primului ministru Gordon Brown, admiratorul declarat al “democrației locale chineze”. Redgrave a câștigat ultima sa medalie olimpică la Sydney, pe când număra 38 de primăveri și cine știe câte tratamente de învigorare supremă. Asta a dus, poate, la un sentiment fratern cu ambițiile Olimpismului chinez, cel mai mare infractor la tristele Jocuri de la Sydney. Însă Redgrave, apoliticul și naturistul, non-sanaincorporesan-ul, nu avea niciun drept să preseze asupra sentimentelor publice. Redgrave și, alături de el, un cor care grupează sportivi, ziariști, funcționari olimpici și politicieni
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cort, amețeala peisajelor și a ruinelor, amărăciunea simpatiilor întrerupte. Se întoarse. Frecventă lumea bună, avu și alte iubiri. Dar amintirea neâncetată a celei dintâi i le făcea serbede, și apoi violența dorinței, floarea însăși a senzației se pierduse, chiar și ambițiile minții lui scăzuseră."25 Această eterogenitate voită a construcției ne invită la o altă interpretare a descrierii celebrei șepci a lui "Charbovari". Nu e vorba despre "un excès du texte sur le réel", ci de un obiect simbol al unei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1971. Muncitor, format În spiritual respectului pentru adevăr și munca, caracter dârz, a fost un autentic luptător Într-o lume de oportuniști. Greutățile pe care a trebuit să le depășească În profesie și În viață și pe care a avut ambiția să le Înfrunte În plin Îi conferă aparentă unui om dur și relativ dificil. Cine l-a apreciat și a dorit să i se apropie prin munca, respect reciproc și fermitate În atitudine a descoperit un om cu farmec și
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
iubire, libertate, bucurie și pasiune alături de cei dragi. În 1944 am trecut prin război, refugiat fiind cu toate greutățile și neajunsurile inerente lui, fiind tânăr absolvent de liceu, neavând sprijin din partea nimănui, rătăcit prin lume, străin, dar cu voință și ambiție de a-mi realiza visul, am reușit la examenul de admitere la facultatea de medicină din Cluj. Primii ani de studenție au fost foarte grei, mă întrețineam lucrând noaptea în gară la descărcat și încărcat diferite mărfuri și lemne câte
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
monumentul Eroilor, Siret Tânăr militar la Școala de Ofițeri în Rezervă, Ineu-Arad 4. Studenția la Facultatea de Medicină din Cluj Napoca În noiembrie 1944 am fost lăsat la vatră gol la trup și în suflet, dar cu toată această situație vitregă, ambiția de a concura nu m-a îndepărtat de a da examen de admitere la Facultatea de Medicină Generală, Cluj Sibiu și la Facultatea de Filosofie secția Psihologie, reușind la ambele. Cea de-a doua facultate, pe care am frecventat o
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
copii nefericiți ai soartei. Când am intrat în aceste spitale în anii 63 1953 la Spitalul Orășenesc și în anul 1956 la Căminul Spital de Copii cu dizabilități unitățile erau în perioada de început, iar eu un tânăr plin de ambiții și de idei. Când m-am despărțit la pensie de aceste spitale care sunt în plină tinerețe, iar eu nu mai sunt de mult tânăr, în aceste clipe, cu regret că nu mai lucrez mă adresez poetului. Oricât aș fi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
personal T.E.S.A. etc., care majoritatea din ei ne-au precedat. Nu numai că ne-au precedat, dar mai mult, ne-au profilat reușita, ne-au deschis și bătătorit drumul activității multora dintre noi în acest spital, ne au sporit curajul, ambiția, setea de a cunoaște și a face mai mult pentru binele acestui copil bolnav, pentru recuperarea și inserția lui în societate. Trebuie să recunoaștem că aici a existat și o mare fluctuație a cadrelor, unele au plecat, altele au venit
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
nu prea sunt mulțumită... adică nu am atins idealul despre care tocmai am vorbit. - E în firea lucrurilor să nu fii mulțumită. Dacă ai fi, ai sta pe loc. Nu ai mai evolua, vreau să zic. Să știi tu că ambiția face parte din structura omului. - Și eu cred asta, dar de ce spuneți dumneavoastră că toate acestea sunt în firea lucrurilor? - Pentru că dorința de perfecționare, în toate domeniile, de a face și mai bine azi ceea ce ai făcut bine ieri, este
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Și în ce constă acest rău? Ce înfățișare are, ca să poată fi cunoscut și ocolit? - El nu are o înfățișare concretă - îl vezi și te vede - dar îl poți distinge în comportamentul oamenilor. - Foarte interesant! - Vezi? Omul care își bazează ambițiile pe forțe proprii și rea- le, este cinstit cu sine, vreau să precizez, acela cată să se apro- pie de ideal muncind și investindu-și puterea creatoare, talentul, în funcție de aceste posibilități. Acesta e tipul de om realist și capabil
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
sine despre priceperea meșterilor din Evul Mediu. Dar și despre un timp istoric deosebit de frământat de tot felul de conflicte. Unele de cucerire, altele militar-religioase, dar tot cu scopuri ce nu derivau neapărat din voința divină, ci mai curând de ambițiile profund pă-mântești. Lu- mești adică. De care nici chiar slujitorii bisericii nu erau scutiți. Dincolo de aceste considerații absolut neutre, fortăreața, în care suntem poftiți să pătrundem, prin bunăvoința unui ghid deosebit de volubil, de pontos și de bine pregătit, ne impresionează
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
supraviețuiască într-o lume nemiloasă. Și-a dorit să fie medic, însă soarta i-a fost potrivnică. Nu a fost lăsată să meargă la liceul sanitar. Am mers eu la școală pentru ea, de dragul ei. Facultatea am absolvit-o din ambiție, pentru a-i face pe plac. Nu mi-am dorit niciodată să fiu economist sau manager. Cel mai mult mi-am dorit să scriu povești din viață, întâmplări ciudate, paranormale. Câteodată mă ruga mama: „ Fii și tu un om normal
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
și apoi, traducându-l, să stabilească relații, să se înțeleagă cu alții, să-și stabilească scopuri comune și să acționeze în grup pentru atingerea lor. Experiența derulării acestor proiecte a conferit elevilor noștri optimism, relaxare, respect de sine, dar și ambiție, hotărâre, capacități de anticipare previziune, o gamă largă de abilități pe care se vor baza în viața adult. CERCURILE ELEVILOR Cercurile de elevi sunt forme de activitate educativă care completează procesul educativ realizat la clasă, deosebindu-se de acesta atât
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
ierarhiei - se simte stingherit de apelativul domnule, iar o calfă declară în același spirit: „Eu nu sânt domn. Domnii nu scarmănă la lână ca mine. Dacă vrei să mă cinstești, zi-mi Chir Stoiene...“ Formula chir nu satisface în schimb ambițiile unui rachier bogat, care își mărturisește necazul în O soarè la mahala: „trebuie să mă fac boier sau mă mpușc! [...] ăst chir îmi chirăie-n cap... Aș da jumătate din averea mea numai să scap de dânsul. De groaza lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
să ne învrednicim a-l dobândi tipărit cu adevăratele litere latine sau mai bine strămoșești.“ Ecourile, prin alte părți, nu sunt la fel de entuziaste. Consensul rămâne difuz și precar, grevat nu numai de ostilitatea refractarilor, ci și de reticența inovatorilor cu ambiții autonome. Tipic pentru aceștia din urmă se arată Gh. Asachi: „Diși nu toți împărtășesc opinia că astă reformă este acea mai neapărată a se întroduce la noi amu, pe când ne rămân multe alte a se împlini, totuși, fiindcă s-au
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care ne-am obișnuit să le ignorăm. Vechile naționalisme au uitat zgomotul și violența din epoca lor de tinerețe, pe care o reneagă, și nu mai tolerează acum zarva pe care o fac acestea din ur-mă. După 1990 sau 1991, ambiția popoarelor de-a fi conduse de guverne naționale nu mai este privită ca un antrenament tipic deși ambiguu al istoriei europene, ci ca resortul inacceptabil al unei violențe instinctive ce-i transformă pe foștii concetățeni în dușmani. Iată teama supremă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
astfel de ipoteză este imaginabilă, chiar dacă nu și verificabilă, întrucît ascendența persoanei sacralizate a monarhului era adesea mai puternică asupra oamenilor simpli decît asupra marilor seniori. Supunerea cestora din urmă, deseori, era contrabalansată de sentimentul solidarității de castă și de ambițiile politice. În plus, lipsa unor dovezi care să susțină aceste prezumții lasă loc dezvoltării unei alte teorii: aceea a "resentimentului" unui popor față de un altul, generat de un traumatism istoric evident 88. Cu siguranță că astfel au simțit spaniolii confrun-tîndu-se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]