5,855 matches
-
care le înconjoară și, de asemena, este confirmat de regretul de pe patul morții al lui Castruccio Castracani din Vită [La vită di Castruccio Castracani da Lucca] de a fi cucerit statele vecine și de a nu le fi făcut prietene (amici)23. În Discursuri, Machiavelli a scris că "ar vrea să creadă" că o republică de lungă durată ar putea fi fondată prin stabilirea ei pe un loc puternic și prin înzestrarea ei cu atât de multă putere cât are nevoie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a discutat despre existența unor documente notariale prin care cei trei fideiussores au semnat în calitate de garanți, inclusiv Vettori, obligația de a plăti 333 și o 1/3 de florini, care erau returnați după un an odată, perioada de relegatio a amicului 58. Însă realitatea ne arată că o astfel de obligație financiară impusă lui Vettori și celor doi Machiavelli nu a existat, mai degrabă putându-se vorbi de angajamente pe care aceștia le-au semnat cu autoritățile statului. Textele acestor promissiones
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ani; (3) dată, 12 noiembrie 1513, este la doar două zile după încheierea perioadei de relegatio a lui Machiavelli. Este posibil doar este posibil ca semnătură alterată în "N. Mach(e)l." să reprezinte un mod prin care unul dintre amicii lui Machiavelli din interiorul instituției să-i semnaleze lui Vettori la Romă că exilul s-a încheiat fără probleme și că acesta este oficial liber să poată părăsi terirtoriul statului florentin. Din 10 noiembrie Machiavelli nu se mai confruntă cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Society", în F. W. Kent și Patricia Simons (eds), Patronage, Art, and Society în Renaissance Italy, Oxford University Press, Canberra, 1987, pp. 63-77. Kettering, Sharon, Patrons, Brokers and Clients în Seventeenth-Century France, Oxford University Press, New York, 1986. Klapisch-Zuber, Christiane, Parenti, amici, e vicini: îl territorio urbano di una famiglia mercantile nel XV secolo, Quaderni storici, 33, 1976, pp. 953-982. Machiavelli, Îl Principe, cap. 20. ---, Istorie fiorentine, lib. VII., ---, Discorsi, lib. III, cap. 28 Maczak, Antoni (ed.), Klientelsysteme im Europa der Frühen
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fi fost absența. Ceea ce a fost special în privința Florenței a fost nu cultură ei mercantila, ci cultură ei politică. Politică mai fluida a Republicii Florența a oferit cetățenilor un motiv convingător pentru menținerea unei înregistrări atente a interacțiunilor cu parenti, amici și vicini și pentru păstrarea acestor înregistrări pentru instruirea descendenților 17. Bibliografie Balestracci, Duccio, "Le memorie degli altri. Ricordanze, libri di conți e cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
H. Williams (eds), Londra, 1961; cf. R. Weissman, Ritual Brotherhood în Renaissance Florența, New York, Academic Press, 1982; F. W. Kent și P. Simons (ediție îngrijita de), Patronage, Art, and Society în Renaissance Italy, Canberra, Oxford UP, 1987; Ch. Klapisch-Zuber, Parenti, amici, e vicini: îl territorio urbano di una famiglia mercantile nel XV secolo, Quaderni storici, 33, 1976, pp. 953-982. Excepții la această tendință de abordare istoriografica se găsește în D. V. Kent, The Rise of the Medici. Faction în Florența, 1426-1434
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în septembrie și octombrie 1991 de Patrizia Salvadori, a descoperit un total de sapte scrisori nepublicate ale lui Lorenzo. Textele critice ale acestor scrisori vor fi publicate într-un supliment al Lettere. Scrisoarea discutată aici ne spune următoarele: "Prudentes viri amici mei honorandi etc. Ebbi a questi dì vostra electione per la riforma della vostra cancelleria, che io vi mandassi chi mi piacesse per vostro cancelliere, et per lo medesimo apportatore vi ringratiai etc. Al presente vi mando îl cancelliere che
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
va apare în toamnă, spune că se află în fața acestui erou român "ca în fața unui mare stejar" și declară că asemenea personagii "numai un Kipling și un Gorki le pot crea în vremea noastră"; fostul profesor de istorie la Sorbona, amicul meu Romain Rolland, îmi scrie: "Nu cunosc un succes așa de imediat universal ca al d-tale"; saloane și cluburi literare (Salon Vérité, Club de Faubourg, cuprinzând: muncitori, studenți, oameni de litere, generali) mă cheamă la Paris pe spesele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
N. Gane, A. Naum și Iacob Negruzzi înființează la Iași "Tipografia Națională". 1873. Apar în Convorbiri nuvela istorică Domnița Ruxandra și poezia La lună. La tipografia ieșeană H. Goldner se publică volumul Poesii de N. G. (160 p.) cu dedicația "amicului meu I. B.". Cuprinde 41 de lucrări scrise între 1867 și 1872. "Tipografia Națională" (unde Gane se întâlnea mai târziu cu Eminescu și Creangă) publică volumul Încercări literare (160 p.). Cuprinde : Domnița Ruxandra, Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Comoara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Gloria când (versuri). 1880. Apar în revista "Junimii" două din cele mai bune nuvele: Aliuță și Petrea Dascălul. La aceeași "Tipografie Națională" din Iași se publică prima ediție a Novelelor lui Gane, în 2 volume (317, 341 p.), cu dedicația "amicilor mei din "Junimea"". Volumul întâi cuprinde: Domnița Ruxandra, Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Comoara de pe Rarău, Privighetoarea Socolei, Vânătoarea, Aliuță, Hatmanul Baltag, Șanta, Astronomul și doftorul; volumul II cuprinde: Două nebunii, Duduca Balașa, Petru Rareș, Andrei Florea Curcanul, Ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
comitete și unde din vreme în vreme făceam și câte un chef stropit cu vin de cel vechi din pivnițele monastirei. Îmi aduc aminte că la una din acele petreceri la care se cinstea pentru Unire cu paharele pline, un amic al nostru, Manolache Morțun, care se greșise, se vede, cu un pahar prea mult, zicea că "cele patru puncte ale Divanului ad-hoc sunt punctele cardinale ale universului"; iar Neculai Verdeanu, care de asemenea se cam întrecuse cu șaga, ne-apostrofa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
opiniunei publice s-a îndreptat de la sine spre partidul național unionist care în campania electorală de atunci a învins cu o puternică majoritate. Mai figurau între candidați: Lascar Catargi, Petru Mavroghene și Costache Negri, încunjurați fiecare de un număr de amici personali și politici, iar Vasile Alecsandri a fost pus înainte de alții, fără ca el însuși să aspire la domnie. Îl vedeam des în casele unchiului meu, Dimitrie Văsescu, unde se adunau mulți deputați tineri spre a se consfătui asupra viitoarei alegeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în câteva versuri pe care îmi permit a le pune din nou sub ochii cetitorilor: La vânat 69 Aruncai pușca pe umăr, pușca mea cea cu noroc, Luai torba cu merinde, geanta cea plină cu foc Și-ntovărășit de câne, vechi amic de vânătoare Ce zburda de neastâmpăr, apucai peste ogoare. O! Să fi văzut ce falnic păream astfel pregătit! Cu-a mea armă, dragă soră, mă credeam nebiruit; Inima-mi era fierbinte, pășeam larg ca un viteaz; Vai de bietele dihănii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spuma berei. Eram grozav de nenorociți, așa de grozav, încât astăzi, când mi-aduc aminte, îmi vine să surâd și să zic: dă-mi, Doamne, încă o dată acele nenorociri pe cap! Într-o zi de primăvară, un bun și iubit amic al meu, în desperarea dragostei sale, mă îndemnă să merg cu el la preumblare. Vreu să mă mai răsuflu la aer, îmi zise el; simt că mă înăduș. Ne-am suit într-o trăsură și am mers la Copou. Acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
frumoasă, verdeața care înviese spornic după o lungă iarnă, aerul, lumina, soarele încălzitor, toate aceste, în loc să-l liniștească, îl întărâtară și mai tare. Hai la Maiorescu. El e filosof, om, de sfat, poate m-a învața ce să fac, suspină amicul meu. Ne-am întors la Maiorescu, însă, când să pun mâna pe clopot ca să sun, mă uit la el și ce să văd? Îl năpădiseră lacrimile așa de tare, încât plângea bietul om în hohot mare, de i se rupea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de multe ori, în loc să-l conduc eu, mă conducea el pe mine. Bag de samă că m-am întins cam mult pentru a face psichologia unui câne. Cer iertare, dar n-am putut să nu dau cinstea cuvenită memoriei unui amic de casă, care făcea, pot zice, parte din familia mea. Milordachi era considerat ca al noulea copil al meu. O! Dac-aș sta să descriu toate plăcerile ce mi-a făcut el în cursul vieței sale de vreo 14 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că la sosire, nemaiavând cine sufla în el, s-a stins de la sine, deoarece persoana cu pricina plecase și ea în străinătate tot cu gândul uitărei, dar, ca să fie mai sigură de izbândă, s-a dus întovărășită de un bun amic al meu. CUM AM ÎNCEPUT A SCRIE I Stau dinaintea biuroului meu, gânditor cu capul răzămat pe mâni și cu ochii ațintiți la fereastră. Pe acest biurou am făcut în cursul vieței mele multă răsipă de cerneală, am încredințat hârtiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Mehedinți l-a împiedicat să înțeleagă realitățile societății românești în toată complexitatea lor, legînd în exclusivitate și în mod nejustificat viitorul României de lumea satelor. Într-o însemnare din 1958, publicată în Antologia din 1992 (pp. 253-254), intitulată O propunere amicilor educației, S. Mehedinți cere să se revină asupra termenului de etnopedagogie. (El folosise acest termen chiar în titlul unei comunicări la Academia Română, din 1941: Academia instituție etnopedagogică). În 1958 termenul i se pare absurd, "e ca și cum ai zice popor de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Am hotărât să rămân pe Trotuș, să dorm o noapte pe vas în portul Sulina și a doua zi să cobor la Maliuc după o acostare normala la ponton, cu prova în amonte. Pentru asta m-a ajutat noul meu amic, Comandantul Bivolaru. Începutul vieții mele acolo, după formalitățile necesare pentru primirea unui nou angajat, a fost marcat de o surpriză neînțeleasă pentru început. Noii mei colegi, prietenoși și radioși, m-au luat de umeri și mi-au spus „hai să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
producă ceva folositor, ceva ce se poate vinde și poate astfel aduce profit. Acum cca 25 de ani, am primit un pachet din România, prin niște cunoscuți, șoferi de cursă lungă (TIR). Punctul de întâlnire a fost o cârciumă grecească. Amicul meu, Sdoukos, un grec crescut în România, mi-a arătat în local un ospătar care servea la mesele clienților, dar care impresiona prin fața lui luminată, prin ținuta demnă și civilizată, cu un păr mare, îngrijit și frumos ondulat. Atunci mi-
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
un grec crescut în România, mi-a arătat în local un ospătar care servea la mesele clienților, dar care impresiona prin fața lui luminată, prin ținuta demnă și civilizată, cu un păr mare, îngrijit și frumos ondulat. Atunci mi-a spus amicul meu: „Îl vezi pe ospătarul de acolo? Este venit din Grecia și este Doctor în Filozofie, dar ca să nu moară de foame aici în Germania, lucrează ca ospătar, chelner cum se zice în România și trebuie să fie serviabil și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ferestrele celui de al doilea etaj al clădirii. Era o hărmălaie de nedescris, toți vorbeau strigând ca să se facă înțeleși și fiecare era atent să înțeleagă doar ce spune înterlocutoarea lui de sus de la fereastră. Acolo m-am întâlnit cu amicul meu și fără să ne salutăm, privind amândoi doar în sus spre ferestrele maternității, am „strigat” întreaga noastră conversație. Nu am spus nimănui, nici măcar părinților mei, ce am de gând să fac, ca să nu aibă ulterior necazuri, am spus tuturor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
te plasezi în afara vieții, într-un costum de scafandru sau în acea posibilă carapace de unde să dai lecții celorlalți. Și poate ăsta-i un sindrom că te doare-n șpiț de ei. În fond, Miruna e o fată minunată. Are amici, așa-i place să-i numească, pentru că ea crede într-un cu totul alt fel de comunicare între oameni, o comunicare aproape asexuată, unde sexul strică, dar uneori trebuie să te sacrifici pentru unul ca mine, care chiar are nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Bătrânii acestor vremi resimt măcar durerea pentru mândria lor de altădată, umilită azi pe urma Împrejurărilor. Noi, tinerii, nici atât, de vreme ce mai găsim timp și răgaz sufletesc ca să facem astăzi - cum ar spune unul din numeroșii părinți sufletești ai volubilului nostru amic Zaborowski - analiza chimică a valurilor peste care sărmana barcă românească plutește... Mă ridic deci hotărât Împotriva contagiunii intelectualiste, care lo vește de impotență toate Încercările de până acum de a ne afla măcar rostul existenței noastre aci. Căci, Într adevăr
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
luat parte activă la acțiunile socialiștilor În toată perioada 1888-1897 și mai târziu. Demonstrația de la 1 mai 1897 a avut o secvență și la birtul său din strada Puțul cu apă rece. La 6 septembrie 1907 era Înscris În Cercul amicilor PSDR și lua parte la ședințele organizate pentru simpatizanți. Mai târziu, În zilele de 29 și 30 iunie 1912, Mitică Georgescu parti cipă ca delegat de București la lucrările Congresului al II-lea al PSDR. Legăturile cu socialiștii, contactul direct
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]