7,848 matches
-
de artă, ci doar despre interesul subiectului. Universalitatea și necesitatea obiectului de artă sunt eliminate sau forțate în demonstrarea lor. Spre exemplu, steagul unei țări, este un obiect artistic comemorativ care nu prezintă atracție decât pentru un anumit public. Iar atracția de față este de o anumită natură și în niciun caz de natură estetică, poate fi doar în mod accidental. De aceea Ingarden spune că obiectul de artă prezentat astfel nu este contemplat, ci admirat în mod rațional și în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de scop, ei vor fi tot mai motivați să depună eforturi pentru realizarea ei; b. procesul de comunicare este inițiat și se desfășoară în strânsă legătură cu cel de realizare a sarcinii; c. cât privește procesele afective, este evident că atracția dintre membrii echipei constituie o condiție fundamentală a performanțelor. Procesele afective sunt sursă de satisfacție personală dar și un factor de coeziune; d. procesul de influență din cadrul echipei de polo pe apă asigură uniformitatea comportamentelor, deoarece desfășurându-se același tip
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în cadrul echipei. Coeziunea mai poate fi denumită și în termeni de integrare sau ca rezistență a grupului la forțele distructive interne sau externe. D.Cartwrigt și A.Zander, în lucrările lor, au identificat trei aspecte ale coeziunii ș i anume: - atracția spre grup (inclusiv rezistența la părăsire), - motivarea membrilor în ceea ce privește participarea la activitățile grupului, - coordonarea eforturilor membrilor grupei. [51] În limbajul obișnuit, sensul dat de D.Cartwrigt și A.Zander noțiunii de coeziune se traduce prin cuvintele echipa mea, în echipa
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
coeziunii contribuie în mod deosebit și capacitatea de auto-organizare a echipei, pentru că ea constituie mecanismul principal al integrării jucătorilor în ansamblul unitar, al vieții de echipă. Asigurând o eficiență sporită a acțiunii colective, în obținerea performanței, capacitatea de autoreglare determină atracția jucătorilor spre o echipă și implicit stimulează moralul echipei . Sportivii sunt atrași spre o echipă sau alta, dar în primul rând, spre un club sau altul, de nevoia de a-și manifesta sentimentul de apartenență pentru culorile clubului respectiv. Majoritatea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ar valorifica toate potențele. Echipa sportivă cu un coeficient ridicat de coezivitate dispune de o mai mare forță de asimilare și de integrare în sistemul său a jucătorilor nou veniți, precum și de o mare rezistență la plecarea vreunuia dintre jucători. Atracția pe care o exercită marile echipe asupra sportivilor determină fluctuația de jucători în cadrul echipelor, și de cele mai multe ori, aceasta determină deosebiri în privința unității ș i gradului de coeziune dintre jucători. Sursele coeziunii sunt: - atracția interpersonală și consensul afectiv al jucătorilor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
rezistență la plecarea vreunuia dintre jucători. Atracția pe care o exercită marile echipe asupra sportivilor determină fluctuația de jucători în cadrul echipelor, și de cele mai multe ori, aceasta determină deosebiri în privința unității ș i gradului de coeziune dintre jucători. Sursele coeziunii sunt: - atracția interpersonală și consensul afectiv al jucătorilor echipei, - angajarea in sarcina comună, - ideea de prestigiu a echipei respective, - sentimentul de apartenență, - succesul în activitatea comună, - diferitele stimulente externe. Direcția de acțiune a coeziunii este aproape într-un singur sens, pentru că indiferent
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de referință. Precizia cu care mesajele comunicate indirect sunt primite prin simboluri se datorează procesului de învățare. Procesul de comunicare are atât componente afective cât și cognitive. Este vorba, în primul rând, de componentele afective ale atitudinii emițătorului față de receptor (atracție, repulsie sau indiferență); asupra mesajului își pun amprenta componentele cognitive ale atitudinii emițătorului. Mesajul poate fi influențat în măsura în care emițătorul percepe atitudinea de atracție posibilă a receptorului față de el, caz în care el se va putea aștepta ca mesajele sale să
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
afective cât și cognitive. Este vorba, în primul rând, de componentele afective ale atitudinii emițătorului față de receptor (atracție, repulsie sau indiferență); asupra mesajului își pun amprenta componentele cognitive ale atitudinii emițătorului. Mesajul poate fi influențat în măsura în care emițătorul percepe atitudinea de atracție posibilă a receptorului față de el, caz în care el se va putea aștepta ca mesajele sale să fie primite cu simpatie și să fie urmate de răspunsuri sincere din partea receptorului. Receptorul este un sistem activ, întâmpină mesajul în mod activ
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
între S.U.A. și Europa. Șeful statului român a precizat că la Bruxelles au fost analizate situațiile din Afganistan, Irak și din Balcanii de Vest, precum și evoluțiile viitoare ale N.A.T.O. După discursul său, problematica Mării Negre a devenit un punct de atracție și de dezbatere. El a precizat că va informa pe liderii tuturor țărilor membre N.A.T.O. cu privire la ceea ce se întâmplă în acest moment în spațiul Mării Negre, solicitând o analiză detaliată a pericolelor care vin din această zonă. În privința
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
își păstrează importanța până în zilele noastre. Primul este constructul motivației intrinseci sau ceea ce McClelland și Atkinson denumesc motivația de a atinge succesul, iar al doilea construct este anxietatea sau ceea ce ei numesc teama de eșec. Modelul este unul de tip atracție - respingere, în sensul că individul ia decizia de a se angaja într-o activitate (apropiere) sau de a se retrage (respingere). Totul depinde de puterea sau mărimea celor două constructe psihologice. Dacă într-o situație de competiție motivația individului de
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
2006 la Șc. " B. Petriceicu Hașdeu" Iași obținând premiul II la secțiunea liceu. Mulțumim și pe această cale partenerilor noștri în derularea proiectului, S.O.R. Iași. Redau în continuare câteva aspecte importante ale proiectului. Motivația proiectului Păsările exercită o atracție deosebită prin înfățișare, cântec și comportament și prin ideea de libertate " liber ca pasărea cerului". Spațiile verzi din orașe, grădinile și parcurile sunt adevărate refugii pentru multe specii de păsări. Impactul omului asupra naturii este din ce în ce mai pronunțat, determinând descreșterea populațiilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ca fiind deschisă experiențelor autogestionare și troțkiste inițiate la sfatul lui Pablo, venirea la putere a lui Houari Boumedienne în 1965 va fi marcată de o industrializare* inspirată din modelul sovietic. Locul rezervat partidului unic al FLN dovedește puterea de atracție a exemplului sovietic. Iar, în 1965, Che Guevara va încerca chiar să relanseze, în Congo, o luptă armată, sortită însă eșecului. Bilanțul acestor prime tentative, întocmit la Moscova, este totuși numai pe jumătate pozitiv, cu atât mai mult cu cât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la stânga, are ca efect redarea unei valori democrației. Prima țară în care este inaugurată cu succes o nouă tactică de a ajunge la putere pe calea „unității populare” este Chile, sub președinția lui Salvador Allende (1970-1973). Experiența chiliană exercită o atracție pentru mișcarea comunistă internațională prin aceea că ridică o problemă primordială: într-o societate pluralistă și democratică prin aceea că ridică o problemă primordială: într-o societate pluralistă și democratică, este oare posibilă o tranziție pașnică spre socialism? Similitudinile dintre
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
multă înverșunare, în primul rând prin conflictul celor două superputeri. Dacă partidul-stat* sovietic impune totalitarismul în lagărul său, SUA devin mentorul mondial al anticomunismului, pe baza unei critici democratice cu trei capete de acuzare majore: supunerea în fața unui stat străin, atracția pentru violență și negarea libertăților și a democrației. Anticomunismul fracturează aproape toate forțele politice. Socialiștii germani, britanici sau scandinavi se dovedesc a fi de un anticomunism înverșunat, în timp ce tovarășii lor francezi și austrieci sunt mai concilianți, iar omologii lor italieni
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
tema intelectualului sceptic și oscilant, înclinat spre introspecție și individualism, incapabil să dea dovadă de „spirit partinic” și gata să trădeze. în mod paradoxal, faptul de a fi depășit această ostilitate de principiu pare a constitui, pentru numeroși aderenți, o atracție suplimentară. într-o logică a adeziunii* sectare, ei trebuie să-l ucidă în adâncul ființei lor pe „omul vechi” pentru a renaște și a se pune în slujba unei cauze pe care caracterul ei extremist o face cu atât mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Lenin, el este entuziasmat de prin 1927, de personalitatea Stalin*. Totuși, această denunțare a războiului are un caracter ambiguu în măsura în care perspectiva unui război civil* european contribuie uneori la mobilizarea reflexelor dobândite în experiența războiului total. Ea este dublată acum de atracția pentru violența mântuitoare și generatoare de istorie, pentru viziunea maniheistă a politicii, conform căreia dușmanul trebuie „nimicit”, pentru fascinația încercată în fața unor discipline în care individul, niciodată de neînlocuit, uită de el însuși în focul acțiunii. Așa cum arăta Franșois Furet
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
parte, cele mai multe partide social-democratice, ca de exemplu, PSD german la Congresul de la Bad Godesberg, renunță la orice referire la marxism și se raliază nu doar la „metodele” ci la „principiul” democratic. Pe de o parte, PC occidentale suferă și ele atracția valorilor republicane. PCI* va sfârși prin a se despărți de modelul de referință comunist și se va saborda pentru a ajunge pe țărmurile social democrației*. Dacă PCF* a ales, dimpotrivă, fidelitatea față de identitatea comunistă, el a renunțat, totuși, la conceptul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a încheiat oare din cauza epuizării modelului sovietic? Să fi fost acesta provocat de reformele lui Gorbaciov, de fermitatea lui Reagan, de alegerea unui papă polonez în persoana lui Ioan-Paul al II-lea, de supraexpansiunea imperială a URSS, de forța de atracție a modului de viață occidental sau de modernizarea care a cuprins mai întâi partea inferioară a societăților? Dacă dezbaterea în jurul cauzelor sfârșitului Războiului Rece rămâne deschisă, un fapt rămâne cert: el a fost un conflict total, atât ideologic, strategic, teritorial
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
regimul, iar perspectiva unui conflict poate provoca efervescență în rândul maselor - fie că ele se tem de perspectiva unui masacru, fie că apreciază puterea ca inaptă de a conduce operațiunile până la o eventuală izbândă. Totuși, Marx nu ignoră forța de atracție a frazeologiei pacifiste și-i explică lui Engels că trebuie făcute concesii umanitarismului ambiant, care se dezvoltă mai ales în timpul războaielor duse sub cel de-al doilea Imperiu, odată cu crearea Crucii Roșii. în 1889, primul congres al Internaționalei a II
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și externe, ea constituie un instrument indispensabil mobilizării unor forțe sociale în favoarea partidelor comuniste. Formează o dimensiune a puterii lor - sof power. URSS, China, Cuba nu ar fi putut niciodată să obțină atâta sprijin pentru cauza lor fără puterea de atracție ideologică. Intervențiile sovietice în Europa de Est și Afganistan, Revoluția Culturală* în China, intervenția cubaneză în Africa* sau represiunea internă a acestor regimuri nu și-ar fi aflat apărători, dacă toate acestea nu ar fi fost îndeplinite în numele „socialismului”. în plus, ideologia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
socialiștii sau catolicii, își mențin organizațiile specifice, adaptate noii situații. Această vizibilitate crește datorită ocupanților care, printr-un anticomunism instrumental, încearcă să-i transforme pe toți rezistenții în „teroriști comuniști”, sporind astfel fără de voie renumele comuniștilor și capacitatea lor de atracție exercitată asupra camarazilor. Dar principalul atu al comuniștilor este, fără îndoială, omogenitatea ideologică, organizațională și strategică, temeinic stabilită înainte de război și condusă de la centru de IC, mărturie stând nenumăratele mesaje radio schimbate între PC și Moscova între 1941 și 1944
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unui asemenea decident sau unei asemenea instituții, este imposibil să înțelegem câteva fenomene ale politicii internaționale care au fost deosebit de importante în epoca modernă. Importanța pe care o au în politica internațională conducerea charismatică și răspunsul la ea, manifestat prin atracția exercitată asupra celor guvernați, este revelată într-o scrisoare pe care John Durie, prezbiterian scoțian și militant pentru unitatea protestantismului, i-a adresat-o ambasadorului britanic Thomas Roe, explicând declinul puterii lui Gustav Adolph al Suediei, care lupta atunci pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în sistemele economice competitive, anumite manifestări ale luptei pentru puterea economică sunt considerate ilegale, iar altele, stimulate. Urmându-l pe Tocqueville, Ostrogorsky declară că „pasiunile americanilor nu sunt politice, ci au o natură comercială. În acea lume interesată de progres, atracția pentru putere este orientată mai puțin spre oameni, cât spre lucruri”15. Indiferent de condițiile sociale specifice, argumentul decisiv împotriva opiniei că lupta pentru putere pe arena internațională este doar un accident istoric trebuie derivat din natura politicii interne. Esența
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a subversiunilor întreprinse de către America în statele democratice din Vest au fost nu numai în mare măsură ineficiente, dar și contraproductive. Ceea ce era dificil de înțeles de către agenții serviciilor secrete americane specializați în măsuri de contracarare a subversiunilor era că atracția exercitată de comunism asupra multor cetățeni vestici nu era în principal - și cu atât mai puțin exclusiv - datorată uneltirilor guvernelor străine comuniste, ci era rezultatul condițiilor interne exploatate - și nu create - din exterior. Acest atașament ideologic rigid de un anticomunism
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puterii, China, nu Uniunea Sovietică, este actualmente principalul stat comunist din lume. Posibilitatea destrămării în viitor a sistemului bipolar este sugerată și de o potențialitate inerentă sistemului. Rezistența națiunilor nealiniate și a celor aliniate, împotriva voinței lor, în fața forței de atracție a celor doi poli politici, Washingtonul și Moscova, are același scop: să contracareze, dacă este posibil, această forță de atracție. Formarea, în cadrul acestor națiuni, a unor centre de putere independente, înzestrate cu arme nucleare, poate reprezenta lovitura fatală pentru sistemul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]