6,191 matches
-
că e mai bine, și le da drumul. * I. L-a poftit domnul să viziteze palatul, zicând că nu va avea ce vedea străinul care atâtea văzuse cutreerând lumea și curțile. * I. Pentru călătoria de la Iași spre Camenița, a închiriat căruțe mici trase de câte un cal, căruțe așa de ușoare, încât în locuri rele puteau fi transportate pe umeri. Iar caii nepotcoviți cu hamurile pe ei erau dați la păscut în câmpie. În drum au dat de fecioare cu flori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
drumul. * I. L-a poftit domnul să viziteze palatul, zicând că nu va avea ce vedea străinul care atâtea văzuse cutreerând lumea și curțile. * I. Pentru călătoria de la Iași spre Camenița, a închiriat căruțe mici trase de câte un cal, căruțe așa de ușoare, încât în locuri rele puteau fi transportate pe umeri. Iar caii nepotcoviți cu hamurile pe ei erau dați la păscut în câmpie. În drum au dat de fecioare cu flori în păr de la care au cumpărat prepeliți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puteau fi transportate pe umeri. Iar caii nepotcoviți cu hamurile pe ei erau dați la păscut în câmpie. În drum au dat de fecioare cu flori în păr de la care au cumpărat prepeliți, lapte și ouă, de care aveau pline căruțele și le aveau așezate cu vârful în jos așa de bine, că umblau pe ele fără să le strice. II. Reichersdorf Chronographia Moldaviae publicată în Tesaur de Monumente istorice a lui Papiu Ilarian. Armele Moldovenilor sunt ca și ale Ungurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cânte la judecata de apoi. Faci bine, bine găsești. Greșala se întoarce dela Bagdad. Pe copil întăiu bate-l și pe urmă trimite-l cu ulciorul la apă. După ce i-a furat calul, încuie ușa grajdului. După ce ți-ai stricat căruța, vin și sfătuitorii să-ți arate drumul cel bun. Întăiu priponește magarul și pe urmă lasă-l în sama lui D-zeu. Gândește-te de două ori și vorbește o dată. Nu pomeni de foc celui care și-a fript degetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe faleză, s-a așezat pe bordura drumușorului, privind tumultul talazurilor. În vile lumea doarme, răsucindu-se din pricina zgomotului, nemulțămită de vremea rea, grămădindu-și fruntea în perine. Astăzi marea e imposibilă; o zi de tratament pierdută... Cu roata de la căruță Îl pălii pe nenea Uță Drept în câtu-ți-i dovleacul De s-a dus de-a berbeleacul! Toți se miră, toți se strâmbă Când m-aud cântând din drâmbă. 17 aug. "Geografia foamei" Josué de Castro Edit. de Stat p. literatură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de cătră oameni stănci de șindilă. * Înainte de 64 suprefectul se chema privighetor, primarele vornic, judecata se făcea la curtea boerească; jandarmii se numeau cazaci. Pe cei căzuți în marea ură a boerului îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea. * Când un om nu se purta bine și făcea ceva care pricinuia supărarea boerească, apoi trimetea boerul pe vătăjel cu țiganii de la curte, care-l legau burduf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din urmă aflară că Ștefan pornise spre Țara de Jos și că niște drumeți ar fi văzut un băiețandru ca de 12 ani, alergând pe drumuri. Când simți Ștefan că oștenii cu porunca domnească se apropie, se ascunse într-o căruță încărcată cu saci și acoperită cu paie. Cum ajunseră șirul de căruțe, trimișii lui Aron începură să scormonească prin căruțe, cu niște sulițe ascuțite. Văzând că din căruțe nu iese nici un țipăt de om, mai întrebară ce mai întrebară pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
niște drumeți ar fi văzut un băiețandru ca de 12 ani, alergând pe drumuri. Când simți Ștefan că oștenii cu porunca domnească se apropie, se ascunse într-o căruță încărcată cu saci și acoperită cu paie. Cum ajunseră șirul de căruțe, trimișii lui Aron începură să scormonească prin căruțe, cu niște sulițe ascuțite. Văzând că din căruțe nu iese nici un țipăt de om, mai întrebară ce mai întrebară pe drumeți și își căutară de drum. După o bucată de drum numai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de 12 ani, alergând pe drumuri. Când simți Ștefan că oștenii cu porunca domnească se apropie, se ascunse într-o căruță încărcată cu saci și acoperită cu paie. Cum ajunseră șirul de căruțe, trimișii lui Aron începură să scormonească prin căruțe, cu niște sulițe ascuțite. Văzând că din căruțe nu iese nici un țipăt de om, mai întrebară ce mai întrebară pe drumeți și își căutară de drum. După o bucată de drum numai ce vede un căruțaș că din căruța lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan că oștenii cu porunca domnească se apropie, se ascunse într-o căruță încărcată cu saci și acoperită cu paie. Cum ajunseră șirul de căruțe, trimișii lui Aron începură să scormonească prin căruțe, cu niște sulițe ascuțite. Văzând că din căruțe nu iese nici un țipăt de om, mai întrebară ce mai întrebară pe drumeți și își căutară de drum. După o bucată de drum numai ce vede un căruțaș că din căruța lui tot picură necontenit sânge”. Căutând, dădu peste Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin căruțe, cu niște sulițe ascuțite. Văzând că din căruțe nu iese nici un țipăt de om, mai întrebară ce mai întrebară pe drumeți și își căutară de drum. După o bucată de drum numai ce vede un căruțaș că din căruța lui tot picură necontenit sânge”. Căutând, dădu peste Ștefan care era rănit la șold. Minunându-se de tăria copilului, cărăușii l-au îngrijit și l-au dus cu ei până la Galați. De fapt este greu de spus unde și-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-li-se datorită faptului că erau domni ai țării Moldovei. Ștefan cel Mare îi scutea pe locuitorii Vasluiului de orice vamă, “numai să plătiască acia cari vor aduce pește în târgu, adică de la o maje un pește și de la o căruță iarăși un pește, iară mai mult nemică.” Documentul din 15 octombrie 1491 este singurul în care se atestă cumpărarea unor sate de către domn și încorporarea lor într-un ocol. Domnul considera satele din ocolul unui târg ca pe o proprietate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai întâi locuit de uriași („jidovi”). Este Sâla vinovată de dispariția lor, sau pur și simplu și ei au încercat să o răpună pentru a echilibra Lumea și au pierdut? Și mai important este că fetișurile din care e făcută căruța aparțin unei ,jidăvoaice”, ceea ce augmentează agresivitatea de natură feminină. Într-o altă variantă a baladei, „Sâlnica voinicului” e făcută din trofee mai recente, care vorbesc despre eșecul altor neofiți, anteriori lui Bogdan: „Cu cocia ce avea,/ Cocie cu două roate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
începutul lunii martie 1944, urmare apropierii frontului sunt obligați să plece în a doua pribegie. Rămân singur, pentru a încerca să expediez o parte din mobilă, pe calea ferată. După 20 martie 1944, mă asociez unui convoi de trăsuri și căruțe, ale unor ferme, însumi fiind cu o căruță și un cal al gospodăriei noastre, de la o mică proprietate din apropierea Chișinăului, de lângă satul Buruiana. De data aceasta am mers pe ruta Hîncești-Leușeni-Huși. Trecem din nou Prutul, oprindu-ne, însă, pentru a
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
obligați să plece în a doua pribegie. Rămân singur, pentru a încerca să expediez o parte din mobilă, pe calea ferată. După 20 martie 1944, mă asociez unui convoi de trăsuri și căruțe, ale unor ferme, însumi fiind cu o căruță și un cal al gospodăriei noastre, de la o mică proprietate din apropierea Chișinăului, de lângă satul Buruiana. De data aceasta am mers pe ruta Hîncești-Leușeni-Huși. Trecem din nou Prutul, oprindu-ne, însă, pentru a ne lua ramas bun, a doua oară, de la
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
intuind ce urmează întrucât era considerat un om înstărit (culac), a hotărât să se refugieze în regat, dar nu singur ci cu mama mea și cu mine care aveam 9 luni. Astfel, a încărcat câteva bunuri necesare supraviețuirii într-o căruță de care a agățat și o trăsură în care ne-a instalat pe mine și pe mama mea și așa am plecat cu toții pe drumul fără întoarcere, pe data de 17 martie 1944 trecând Prutul pe podul de lemn de la
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
cu el spre România 400 de oi care s-au dovedit ulterior a fi salvarea noastră. La plecarea în bejenie s-a alăturat și un alt frate mai mare al mamei cu soția și 3 copii. Astfel, acest convoi de căruțe și turma de oi au parcurs câteva sute de km timp de o lună și jumătate până a ajuns în județul Ialomnița, în localitatea Gheorghe Lazăr, unde fusese direcționat la plecarea din Edineț. Toate cheltuielile și hrana necesară au avut
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
mi trebuia și am învățat și când m-am dus la școală, am dat teze și am luat chiar note bune și am trecut în clasa a II-a. Băieții lui Iorgu Vasiliu, erau foarte obraznici și ghidusoși. Aveau o căruță foarte mică și la ea erau înhămați 2 țapi. Cine-i vedea se strica de râs. Odată de Bobotează au pus și pe bunică-sa mama mamei lor în sanie și au venit unde făcea preotul Vasile Mihăilescu Iordanu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de 20. Și când intram la masă se auzea: "Să iasă nunta în picioare la masă!". La nuntă am băgat și căruciorul școalei în patrat. Și mireasa, de la văcsuitoru 3 la meditația clasei a V-a am dus-o în căruță. Și scripcari am avut toată școala și strigături din gură, cari de care mai diocheate. Și nu știu câți din nunta aceea voioasă și gălăgioasă mai trăiesc azi!?... Atunci era în toamna anului 1905 și acum îi în primăvara anului 1971. Îs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vestit gospodar din Rădășeni, 5000 lei, ca să-i dea la Bisericuța făcută cu cheltuiala Rădășenilor în curtea Sf. Mănăstiri Sihăstria, ca să-l pomenească, spunând că el n-are copii să-l pomenească. Într-o zi venind la Fălticeni cu o căruță s-a dat jos să-și facă nevoile. Și cum era beat, 2 copii răi l-au omorât și i-au luat 70 de bani din curea că atâta avea. A fost om bisericos și mare naționalist. Dumnezeu să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cutii. Și am numărat sâmburii dintr-o cutie și am găsit 1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult m-a mai ajutat cât a trăit. A avut o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mici pe Mihai și Iosif până ce m-am căsătorit. Venea câte un revizor foarte deștept cum a fost Vasile Costăchescu Cuciorva și spunea că mai bine știu școlarii la Boroaia ca la mine. Și spuneam și eu: acolo la fiecare căruță trage un cal și aici la 4 căruțe trage un cal. Că eu eram singur la 4 clase. Am avut mare noroc că la eșirea din școala normală, am dat peste un învățător foarte bun. Acela a fost Neculai Stoleriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
căsătorit. Venea câte un revizor foarte deștept cum a fost Vasile Costăchescu Cuciorva și spunea că mai bine știu școlarii la Boroaia ca la mine. Și spuneam și eu: acolo la fiecare căruță trage un cal și aici la 4 căruțe trage un cal. Că eu eram singur la 4 clase. Am avut mare noroc că la eșirea din școala normală, am dat peste un învățător foarte bun. Acela a fost Neculai Stoleriu absolvent din 1898 de loc din Călinești, comuna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Secară și advocat și deștept și foarte șiret, fără pereche. Administrația platei era la Mălini. A eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța el a chemat crâșmarii și a ținut licitația, bineînțeles nu degeaba, a eșit o sumă frumușică de la 2 crâșmari. Și tot atunci, a venit un controlor financiar și noi i-am spus acelui ce a făcut administratorul cu noi. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pai de fân i-a dat la păscut. Parcă armata era condusă de oameni nebuni, nu de oameni cuminți. Și au perit pe un cap bieții cai. Coloana avea 4 secții. Fiecare secție avea 600 de cai și 150 de căruțe. Îți mânca și capu, nu numai fânu. Comandantu coloanei a fost la început căpitanu C.Cosma, advocat din Huși, județul Fălciu, om foarte cumsecade. Și înlocuit cu maiorul Gh.Gr.Voiculescu, de loc din Ploiești. În vremea tinereții lui a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]