6,287 matches
-
unei evoluții, cu titluri „patrimoniale“. Poți face un festival în fiecare an, e chiar recomandabil (dacă ai cu ce!), dar nu poți face o retrospectivă decât la cel puțin zece ani o dată... Sălile de la Tribeca sunt mai mici, stilul „arthouse cinema“; sala de la Lincoln Center - Walter Reade Theater - este mare, cred că are cel puțin 400 de locuri. Ce este important este că a existat un public constant la toate filmele. Numărul de spectatori a variat, normal, în funcție de ziua sau ora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
timp au fost pe platou. M-am pus totuși în mișcare cu destinația New York, după telefonul Corinei Șuteu, director al ICRNY, care, după o invitație elegantă (cu filmul Secvențe de Alexandru Tatos) la „Shining Through a Long Dark Night. Romanian Cinema: Then & Now“, mi-a spus că se realizează cu această ocazie o copie nouă a filmului. M-a surprins și bucurat faptul că, după un deceniu de tânără genialitate în prim-plan, cuiva îi trece prin cap să propună spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
spre relecturare un film din anii ’80. Iată că din țara lui „mai dă-i dracu’“ sau „las’ că merge ș’așa“, un „film vechi“ se propune, după ani de uitare, într-o versiune civilizată unui public foarte avid de cinema și foarte documentat, publicul american. La insistența coordonatorului american al programului, Richard Peña, de a se realiza copii noi ale filmelor din retrospectivă, oficialii de la București care, chipurile, conduc cinematografia au înțeles că filmul chiar înseamnă ceva în lumea civilizată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
LCDȚul camerei și am fost întrebată dacă „e OK“. Fotograful zâmbea, dar nu mița fost deloc mai simpatic decât doamna serioasă care usca polaroidele cu feonul. Ceța avut și ceța pierdut Au avut operatorii culturali și au pierdut sălile de cinema » Operatorii culturali vor putea primi finanțare nerambursabilă de la stat în mai multe tranșe și nu vor mai fi nevoiți să dea un avans pentru demararea proiectelor, potrivit Ordonanței de Guvern 2/2008. Finanțarea culturii din bani publici va avea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
nu vor mai fi nevoiți să dea un avans pentru demararea proiectelor, potrivit Ordonanței de Guvern 2/2008. Finanțarea culturii din bani publici va avea de acum înainte „o dimensiune europeană modernă“, potrivit ministrului Iorgulescu. » Numărul spectatorilor din sălile de cinema a scăzut anul trecut cu 2,2% în Uniunea Europeană față de 2006, potrivit „Observatorului european al audiovizualului“. În Bulgaria însă, numărul spectatorilor de film a crescut în primul an de UE cu 4,6% și atinge 2,5 milioane de persoane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
c) transporturile de obiecte și opere de artă destinate unor tîrguri, expoziții sau manifestări culturale; ... d) transporturile de obiecte și echipamente de publicitate; ... e) transporturile de obiecte de strămutare; ... f) transporturile de aparate, accesorii, animale pentru manifestări teatrale, muzicale, de cinema sau sportive, pentru circuri sau tîrguri, precum și cele destinate înregistrărilor cinematografice, radiofonice sau de televiziune; ... g) transportul articolelor necesare în scopuri medicale de urgență, în special în caz de catastrofe, și transportul de marfuri și colete în cadrul ajutoarelor umanitare; ... h
HOTĂRÎREA nr. 756 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania în domeniul tranSportului rutier internaţional de persoane şi mărfuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109742_a_111071]
-
și cu prevederile legale și în baza acordului dintre organele de resort. Articolul 13 Părțile vor stimula și vor susține diverse forme de colaborare între asociațiile artistice, federații, uniuni (ale scriitorilor, arhitecților, sculptorilor, compozitorilor și muzicologilor, artiștilor dramatici și de cinema, fotografilor etc.) pe baza programelor, protocoalelor sau a altor documente de lucru convenite între acestea. Articolul 14 Părțile vor susține colaborarea în domeniul emisiunilor audiovizuale, prin schimbul de programe de radio și televiziune privind evoluția economică, socială și culturală din
HOTĂRÎRE Nr. 794 din 14 noiembrie 1994 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind cooperarea în domeniile ştiinţei, învăţământului, culturii şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111418_a_112747]
-
lor în domeniile sus-menționate. Articolul 15 Părțile vor sprijini colaborarea între arhive de filme, cinemateci și instituțiile lor cinematografice, urmărind realizarea de coproducții, schimbul de filme, participarea reciprocă la festivaluri de profil organizate în cealaltă țară, schimbul de afișe de cinema, reviste ��i publicații de specialitate. Articolul 16 Cele două părți se angajează să încurajeze stabilirea și desfășurarea unor ample activități comune pe linie de tineret, facilitind astfel acoperirea și cunoașterea reciprocă. Articolul 17 Părțile vor sprijini dezvoltarea colaborării în domeniul
HOTĂRÎRE Nr. 910 din 16 decembrie 1994 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Paraguay privind colaborarea în domeniile învăţământului, culturii, ştiinţei şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111528_a_112857]
-
iar cafeaua din ceașcă mi se încrețește o dată cu timpanul. După acest debut în forță, tot ce urmează nu poate fi decît gîdilătură sonoră. Bubuiturile vin de la etaje diferite, uneori sincronizate, alteori dîndu-și prioritate, în funcție de registru, ca boxele din sălile de cinema de la Moll. Nu aud telefonul și-mi dau seama că a sunat abia după ce văd beculețul roșu clipind, semn că am un mesaj. E bine că simțurile noastre se completează reciproc și, cînd unul e în suferință, celelalte compensează. După
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
substanțiale "suplimente" care fac deliciul cinefililor, intervenții - în exclusivitate pentru aceste DVD-uri - ale producătorilor, ale unui reputat critic francez (Michel Ciment) și în special ale autorului însuși; în consecință, cele șapte discuri echivalează cu șapte așa-numite "Lecții de cinema" ale lui Lucian Pintile, susținute în franceză (dar filmate la București). Am insistat pe descrierea "obiectului", din mai multe motive. în primul rînd, pentru că apariția acestor impresionante "volume DVD" a trecut cvasi-neobservată în lumea culturală românească; ecoul bucureștean a fost
Pintilie și șapte discuri de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12522_a_13847]
-
Pintilie, cum au colaborat, cum, în anul în care a fost Balanța la Cannes, cîștigători n-au fost Kieslowski sau Kiarostami, ci Pulp Fiction, pe care Karmitz, cu un aer ușor suficient și megalomanic, îl consideră doar o mostră de cinema barbar! Mai aflăm cum a părăsit Karmitz România, în 1947, pe cînd avea 8 ani, împreună cu familia, și cum a revenit, după �90, cît de multă mizerie a descoperit și cu cîtă ușurință s-a descurcat, singur, pe străzi, de la
Pintilie și șapte discuri de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12522_a_13847]
-
noir, ori din comedia romantică, chiar și din thriller - și le reasamblează în producții care sunt totodată parodii și omagii aduse unui anume gen de film. Dar, ne întrebăm, din semnificativa filmografie a fraților, ce-i este accesibil iubitorului de cinema autohton? Din nefericire, nu filmul - independent! - cu care au luat Oscarul (Fargo). În schimb, găsești prin cinematografe cea mai recentă producție a fraților: The Ladykillers - Cum scăpăm de coana mare? Un film care, luând în considerare palmaresul de până acum
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]
-
La sosire, uitîndu-te spre mal, la caleștile și căruțele cu cai și căruțași costumați retro, ceva din atmosferă îți amintește de filmul lui Pintilie, "O vară de neuitat". Convoiul pleacă, pe un drum de țară plin de hîrtoape, spre "orășelul Cinema", plasat dincolo de sat, pe malul Dunării. Acum plonjăm în plină utopie. După o călătorie zdruncinată, de circa zece ore, descoperi, amețit de cap, "si dumnealui?, si dumneaei?", o enclavă de lux în mijlocul paraginii rurale-naturale. Complexul SF (pentru a cărui descriere
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
Dunărea, la doi pași de terase se vede un canal cu vegetație spectaculoasă, cu nuferi și broscuțe, și rațe și gîște Totul e construit din lemn: și cele două restaurante rotunde, cu un etaj, și căsuțele lacustre, și sălile de cinema (în număr de trei) cu alură occidentală, și amfiteatrul pentru proiecția în aer liber. Marți seara, cînd acest spațiu încă nu se umpluse de lume, m-am temut ca el să nu însemne o splendidă formă fără fond, un microclimat
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
fără altă legătură între ele decît umorul inimitabil al regizorului și faptul că, în toate, personajele stau de vorbă la o cafea și la o țigară. Un film care ar fi bun de studiat la școală, ca o lecție de cinema, pentru finețea și fluiditatea decupajului, pe o situație de vorbărie statică. Jarmusch și-a început filmul (de fapt filmele, pentru că ele au fost difuzate și separat, unul din ele a primit chiar Palme d'or la Cannes, în 1993), acum
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
Alexandra Olivotto Observații en passant "Cinema-ul e un sistem mecanic, pus în mișcare de economie. E interesant că e redundant în materie de matematică: vorbim mereu de 16 mm, 35 mm, 9, 5, 24 de cadre pe secundă, ratio, aspect ratio. Tot fenomenul e încorsetat
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]
-
aspect ratio. Tot fenomenul e încorsetat de o serie de restricții bazate pe idei matematice. Care, în ultimă instanță, sunt asociate și cu finanțele... A fost mereu o mare dezamăgire de-a mea că am sfârșit prin a crea un cinema bazat pe 24 de cadre pe secundă. Ceea ce cred că e cel mai rapid mod legitim în care ne putem face ochii să creadă că deslușesc mișcare. Dar se face la cea mai ieftină rată, pentru că pentru producția de film
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]
-
creadă că deslușesc mișcare. Dar se face la cea mai ieftină rată, pentru că pentru producția de film se folosește cea mai mică doză de nitrat de argint posibilă, deci tot o necesitate economică. Experții au afirmat în câteva rânduri că cinema-ul ideal ar trebui să folosească 60 de cadre pe secundă. Nu știu dacă vă amintiți, dar prin anii '50 -'60 s-au făcut experimente în acest domeniu, iar senzația de hiper-realitate, de a vedea viața cum am vedea-o
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]
-
să folosească 60 de cadre pe secundă. Nu știu dacă vă amintiți, dar prin anii '50 -'60 s-au făcut experimente în acest domeniu, iar senzația de hiper-realitate, de a vedea viața cum am vedea-o retinal în termeni de cinema a fost atât de terifiantă încât oamenii s-au năpustit la ieșirea sălii de proiecție. Dacă vă uitați la un singur cadru chiar și de 17 mm, chiar și la 24 de cadre/secundă, o să vedeți ceață, "out of focus
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]
-
Pentru că ochii noștri sunt atât de leneși, acceptăm noțiunea că orice gest trebuie refăcut în termenii unei mișcări pe care o putem înțelege. Acest lucru e relevant pentru că la ora actuală eu nu mai lucrez cu celuloid. Acum fac un cinema pe bază de bandă, cuvântul-cheie fiind HDTV, adică high definition television tape, care deține o extraordinară claritate și acuitate a imaginii. Asta mă ajută să realizez ce mi-am dorit de la început: o imagerie crudă. Sunt pictor ca formație, vreau
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]
-
atât încât nu le mai recunoaștem ca atare." Dezamăgiri "Probabil din această cauză sunt fascinat de noțiuni de înțelegere, de vocabular și de cum se pot manipula idei în termeni de imaginație cinematică. Pe la începutul anilor '90, am devenit "dez-încântat" de cinema. Credeam că e formulaic, repetitiv, fără direcție. Ultimii cineaști inventivi care mă entuziasmaseră erau cei germani din generația '70, ca Fassbinder, Wenders timpuriu, cu siguranță Herzog, poate Schlöndorff. Cred că ei sunt ultimii care au împins mai departe granițele vocabularului
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]
-
de acord (și încă sunt) cu acea teorie fundamentală care susține că toate mijloacele estetice sunt profund legate de trei generații: tatăl, fiul și nepotul. Primul inventează mediul, al doilea îl consolidează, al treilea îl epuizează. Dacă ne gândim la cinema, Eisenstein a inventat mediul, Orson Welles în Statele Unite sau Fellini în Europa îl consolidează, apoi vine Godard și îl termină, iar noi trebuie să începem de la zero. Pictura tempera din Quatrocento și cea de șevalet din secolul al XVII-lea
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]
-
noi trebuie să începem de la zero. Pictura tempera din Quatrocento și cea de șevalet din secolul al XVII-lea se supun aceleiași reguli." Adventul televiziunii Toate experimentele din Germania anilor '70 de care vorbesc, faptul că ei încercau să schimbe cinema-ul alterându-i proporțiile, de la 24 de cadre pe secundă la 60, aveau loc în același timp în care televiziunea devenea modul principal în care primeam informații vizuale. Cred că ea ar fi trebuit să preia toate funcțiile arhivale de
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]
-
care primeam informații vizuale. Cred că ea ar fi trebuit să preia toate funcțiile arhivale de care filmul a trebuit să se ocupe înainte. Apoi am asistat la colapsul documentarului, care nu a mai avut ce căuta în săli de cinema alături de filmul artistic. Timp de 20 de ani, Anglia a produs cele mai bune programe de televiziune și a continuat tradiția documentarului, cu toate că acesta trecea prin tot felul de dificultăți, nu în ultimul rând probleme cu distribuirea. La fel s-
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]
-
la antisemitismul lui Walt Disney, sentimentalitatea sau simțul afacerilor. În schimb, cred că se referea la ideea de bază a animației, de a face o lume pornind de la absolut nimic. Dacă pui laolaltă cele două citate, vezi o imagine a cinema-ului care coincide cu formularea pe care eu i-o dau cinematografului: pornești de la zero și eviți noțiunea de cameră, plus mișcările ei (ea este doar o întrerupere în mișcarea de recreere, face doar o mișcare mecanică de reproducere a
Regizorul-vedetă de la "Anonimul" II by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11373_a_12698]