KorAP: Find »[drukola/base=ciupercă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...200 201 202 ...441 >

11,010 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

putrezesc; procesul de putrezire a ciupercilor se intensifică atunci când în țesuturile atacate se instalează și diferite microorganism vehiculate de colembole. Musca gheboasă - Megasalia nigra Meig., ordinul Diptera, familia Phoridae Răspândire. Insecta are o largă răspândire în toate țările cultivatoare de ciuperci. În țara noastră se întâlnește pretutindeni. Descriere. Adultul are corpul de formă caracteristică, ghebos, de 2 - 3 mm lungime, de culoare neagră, cu antene scurte (fig. 59 a). Larva este apodă și acefală, mandibulele chitinizate, adaptate pentru ros (fig. 59

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de culoare neagră, cu antene scurte (fig. 59 a). Larva este apodă și acefală, mandibulele chitinizate, adaptate pentru ros (fig. 59 c). Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
este apodă și acefală, mandibulele chitinizate, adaptate pentru ros (fig. 59 c). Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii de ciuperci cultivate și spontane. Larvele rod galerii în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii de ciuperci cultivate și spontane. Larvele rod galerii în bazidiofruct și în special în pălăria ciupercii (fig. 60 d). Țânțarul ciupercilor - Sciara fenestralis Zett., ordinul Diptera, familia Sciaridae Răspândire. Insecta este larg răspândită pe toate continentele. În țara noastră apare frecvent în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii de ciuperci cultivate și spontane. Larvele rod galerii în bazidiofruct și în special în pălăria ciupercii (fig. 60 d). Țânțarul ciupercilor - Sciara fenestralis Zett., ordinul Diptera, familia Sciaridae Răspândire. Insecta este larg răspândită pe toate continentele. În țara noastră apare frecvent în toate regiunile cauzând pagube considerabile culturilor de ciuperci în sistem clasic și chiar intensive

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii de ciuperci cultivate și spontane. Larvele rod galerii în bazidiofruct și în special în pălăria ciupercii (fig. 60 d). Țânțarul ciupercilor - Sciara fenestralis Zett., ordinul Diptera, familia Sciaridae Răspândire. Insecta este larg răspândită pe toate continentele. În țara noastră apare frecvent în toate regiunile cauzând pagube considerabile culturilor de ciuperci în sistem clasic și chiar intensive. Descriere. Insecta, asemănătoare unui țânțar

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
bazidiofruct și în special în pălăria ciupercii (fig. 60 d). Țânțarul ciupercilor - Sciara fenestralis Zett., ordinul Diptera, familia Sciaridae Răspândire. Insecta este larg răspândită pe toate continentele. În țara noastră apare frecvent în toate regiunile cauzând pagube considerabile culturilor de ciuperci în sistem clasic și chiar intensive. Descriere. Insecta, asemănătoare unui țânțar, are corpul de 1,5 - 6,0 mm lungme, fragil, de culoare neagră; capul este globulos, poartă doi ochi compuși bine dezvoltați și antene filiforme lungi (fig. 60 a

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
culoare albă; la maturitate lungimea corpului ajunge la 5 mm (fig. 60 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an. Femela depune ouăle direct în substratul sau amestecul de acoperire, respective în sol, bălegar, mai rar direct pe ciuperci, în pachete de câte 4 - 6 bucăți. O femelă depune 30 - 40 ouă, adesea până la 300. Incubația durează 4 - 7 zile. Larvele eclozate se hrănesc cu țesuturile miceliene, ajungând la maturitate după 15 - 20 zile. Larva matură părăsește substratul alimentar

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
În lunile de vară se înmulțește în masă, temperaturile de 18 - 200 C și umiditatea de peste 80 % fiind favorabile. Pragul de prolificitate este de 180 C. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii cultivate și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate însă, se pun în evidență galerii săpate în pulpa

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de 18 - 200 C și umiditatea de peste 80 % fiind favorabile. Pragul de prolificitate este de 180 C. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii cultivate și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate însă, se pun în evidență galerii săpate în pulpa piciorului sau pălăriei ciupercii. La un atac puternic în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate însă, se pun în evidență galerii săpate în pulpa piciorului sau pălăriei ciupercii. La un atac puternic în ciupercărie se simte un miros dezagreabil de descompunere. Paralel cu pagubele directe, insectele vehiculează în spațiul de cultură diferite specii de nematozi, acarieni, spori de ciuperci, care accelerează putrezirea ciupercilor (MATEESCU și colab., 1970) (fig

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în evidență galerii săpate în pulpa piciorului sau pălăriei ciupercii. La un atac puternic în ciupercărie se simte un miros dezagreabil de descompunere. Paralel cu pagubele directe, insectele vehiculează în spațiul de cultură diferite specii de nematozi, acarieni, spori de ciuperci, care accelerează putrezirea ciupercilor (MATEESCU și colab., 1970) (fig. 60 e). Familia Cecidomyidae cuprinde muștele cecid. Sun musculițe foarte mici, de 5 - 6 mm lungime, de culoare galben-portocalie, cu antene lungi de culoare roz, cu reproducere pedogenetică, în care dezvoltarea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în pulpa piciorului sau pălăriei ciupercii. La un atac puternic în ciupercărie se simte un miros dezagreabil de descompunere. Paralel cu pagubele directe, insectele vehiculează în spațiul de cultură diferite specii de nematozi, acarieni, spori de ciuperci, care accelerează putrezirea ciupercilor (MATEESCU și colab., 1970) (fig. 60 e). Familia Cecidomyidae cuprinde muștele cecid. Sun musculițe foarte mici, de 5 - 6 mm lungime, de culoare galben-portocalie, cu antene lungi de culoare roz, cu reproducere pedogenetică, în care dezvoltarea de la ou la adult

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de 5 - 6 mm lungime, de culoare galben-portocalie, cu antene lungi de culoare roz, cu reproducere pedogenetică, în care dezvoltarea de la ou la adult este mult scurtată. În interiorul unei larve mamă se formează larve fiice ce încep să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute pedogenetic. Larvele au 1,0 - 2,8 mm lungime și se hrănesc sugând conținutul miceliului sau al lamelelor basidiale ale ciupercilor. Adulții au 1

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute pedogenetic. Larvele au 1,0 - 2,8 mm lungime și se hrănesc sugând conținutul miceliului sau al lamelelor basidiale ale ciupercilor. Adulții au 1 mm lungime, sunt de culoare portocalie, fiind greu de observant. Atacul principal este de larve, care după 9 - 12 săptămâni de la însămânțarea miceliului, pot produce populații de până la 30.000 indivizi/10 kg substrat, reducând cu circa

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mm lungime, sunt de culoare portocalie, fiind greu de observant. Atacul principal este de larve, care după 9 - 12 săptămâni de la însămânțarea miceliului, pot produce populații de până la 30.000 indivizi/10 kg substrat, reducând cu circa 20 % producția de ciuperci (Tudor Ioana, 2001). Mycophila fungicola este altă specie de muște cecid. Adulții au dimensiuni foarte mici, foarte păgubitoare deoarece se înmulțesc repede. Se hrănesc cu miceliu și sapă galerii în piciorul și pălăria ciupercii. Acarianul roșu - Tarsonemus myceliophagus Hussey, ordinul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
reducând cu circa 20 % producția de ciuperci (Tudor Ioana, 2001). Mycophila fungicola este altă specie de muște cecid. Adulții au dimensiuni foarte mici, foarte păgubitoare deoarece se înmulțesc repede. Se hrănesc cu miceliu și sapă galerii în piciorul și pălăria ciupercii. Acarianul roșu - Tarsonemus myceliophagus Hussey, ordinul Acari, familia Tarsonemydae Adulții se hrănesc cu hifele miceliene și cu spori de mucegai. Atacul puternic produce o colorație roșiatică la baza piciorului ciupercilor. Adulții se adună în grupuri pe ciuperci și depun ouă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
hrănesc cu miceliu și sapă galerii în piciorul și pălăria ciupercii. Acarianul roșu - Tarsonemus myceliophagus Hussey, ordinul Acari, familia Tarsonemydae Adulții se hrănesc cu hifele miceliene și cu spori de mucegai. Atacul puternic produce o colorație roșiatică la baza piciorului ciupercilor. Adulții se adună în grupuri pe ciuperci și depun ouă (fig. 61 a, b). Acești acarieni sunt vectori ai multor virusuri (Tudor Ioana, 2001). Nematozii substratului de cultură sunt printer cei mai importanți dăunători ai culturilor de ciuperci. Apar frecvent

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
piciorul și pălăria ciupercii. Acarianul roșu - Tarsonemus myceliophagus Hussey, ordinul Acari, familia Tarsonemydae Adulții se hrănesc cu hifele miceliene și cu spori de mucegai. Atacul puternic produce o colorație roșiatică la baza piciorului ciupercilor. Adulții se adună în grupuri pe ciuperci și depun ouă (fig. 61 a, b). Acești acarieni sunt vectori ai multor virusuri (Tudor Ioana, 2001). Nematozii substratului de cultură sunt printer cei mai importanți dăunători ai culturilor de ciuperci. Apar frecvent în ciupercăriile clasice și mai rar în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
baza piciorului ciupercilor. Adulții se adună în grupuri pe ciuperci și depun ouă (fig. 61 a, b). Acești acarieni sunt vectori ai multor virusuri (Tudor Ioana, 2001). Nematozii substratului de cultură sunt printer cei mai importanți dăunători ai culturilor de ciuperci. Apar frecvent în ciupercăriile clasice și mai rar în cele industrial. Atacul se manifestă prin distrugerea miceliului, când este în faza tânără. Cel mai răspândit este nemaodul ciupercilorDitylenchus myceliophagus. 8.3. Măsuri de prevenire și combatere a ciupercilor Cultivatorii de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
culturilor de ciuperci. Apar frecvent în ciupercăriile clasice și mai rar în cele industrial. Atacul se manifestă prin distrugerea miceliului, când este în faza tânără. Cel mai răspândit este nemaodul ciupercilorDitylenchus myceliophagus. 8.3. Măsuri de prevenire și combatere a ciupercilor Cultivatorii de ciuperci trebuie să aibă în vedere reducerea utilizării pesticidelor și parcurgerea tuturor etapelor care contribuie la acest lucru prin adoptarea altor măsuri de control decât cele chimice. În cultura ciupercilor se pune accent mai mult pe măsuri de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Apar frecvent în ciupercăriile clasice și mai rar în cele industrial. Atacul se manifestă prin distrugerea miceliului, când este în faza tânără. Cel mai răspândit este nemaodul ciupercilorDitylenchus myceliophagus. 8.3. Măsuri de prevenire și combatere a ciupercilor Cultivatorii de ciuperci trebuie să aibă în vedere reducerea utilizării pesticidelor și parcurgerea tuturor etapelor care contribuie la acest lucru prin adoptarea altor măsuri de control decât cele chimice. În cultura ciupercilor se pune accent mai mult pe măsuri de prevenire, prin menținerea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
8.3. Măsuri de prevenire și combatere a ciupercilor Cultivatorii de ciuperci trebuie să aibă în vedere reducerea utilizării pesticidelor și parcurgerea tuturor etapelor care contribuie la acest lucru prin adoptarea altor măsuri de control decât cele chimice. În cultura ciupercilor se pune accent mai mult pe măsuri de prevenire, prin menținerea unei igiene cultural cât mai stricte. Combaterea chimică este metoda tradițională de combatere a dăunătorilor cu ajutorul produselor fitofarmaceutice. Este o metodă simplă, dar care se află în atenția consumatorilor

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
tradițională de combatere a dăunătorilor cu ajutorul produselor fitofarmaceutice. Este o metodă simplă, dar care se află în atenția consumatorilor care se opun utilizării de substanțe chimice. În prezent două insecticide sunt utilizate în mod current în combateera chimică a dăunătorilor ciupercilor. Aceste produse sunt: - Dimilin - diflubenzuron, care este introdus în apa în care are loc umectarea materialului celulozic, în concentrație de 0,05 %; - Bladafum - sulfotep, utilizat pentru combaterea insectelor adulte, prin fumigații ale spațiilor de cultură - un cartuș la 200 m2

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]