57,386 matches
-
președintele american și-a manifestat interesul pentru îmbunătățirea relațiilor comerciale cu lumea comunistă 1712. La două săptămîni după aceea, pe 24 aprilie, a prezentat legislativului un "pachet" de măsuri pentru România. Acesta includea și o hotărîre privind acordarea statutului de Clauză produselor românești, acordul comercial semnat pe 2 aprilie și un ordin prezidențial de scutire a României de la punctele (a) și (b) din Paragraful 402 al Legii comerciale. Scutirea se referea la Declarația din 5 decembrie 1973, și Ford a precizat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
camere puteau respinge cererile de prelungire anuală a derogării privind emigrarea. Congresul și acordul comercial Pe 24 aprilie, la Camera Reprezentanților și la Senat au apărut două rezoluții asemănătoare. Ambele vizau aprobarea acordului comercial româno-american, inclusiv hotărîrea de acordare a "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru produsele românești 1714. Comisia de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților a început audierile pentru acordul comercial pe 7 mai. În cuvîntul său de deschidere, președintele comisiei, Edith Green, din Oregon, a exprimat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această problemă va fi clarificată în cursul acestei audieri"1715. Cei veniți să facă depoziții s-au despărțit, în scurt timp, în grupuri distincte. Primul, alcătuit în principal din membri ai Camerei Reprezentanților, sprijinea aproape în unanimitate acordul comercial și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Motivele erau clare. Majoritatea oamenilor de afaceri vedeau Europa de Est ca pe o nouă piață de desfacere și o sursă de muncă ieftină și producție necostisitoare 1716. Printre cei ce au luat cuvîntul s-au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americană care avea să încheie un acord de asociere cu România. B'nai B'rith International și Barbu Niculescu din Liga Românilor Liberi și-au acordat, de asemenea, sprijinul 1717. Cel de-al doilea grup se opunea acordului comercial și Clauzei. El includea reprezentanți ai AFL-CIO, lideri din industriile pietrei, sticlei și argilei, care se temeau de concurența produselor românești mai ieftine și membri ai unor organizații etnice. În acest din urmă grup era și preotul Florian Galdău, din Comitetul Româno-American
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Galdău avea să-și facă apariția la aproape toate audierile pentru România din următorii 12 ani. La această audiere au venit și reprezentanți ai unor organizații maghiare, mai cu seamă Z. Michael Szaz, de la Fundația americano-ungară. Opoziția lui în privința acordării Clauzei pentru România avea să fie aproape la fel de tenace ca și a lui Galdău, din cauza ipocriziei cu care trata Bucureștiul minoritatea ungară 1718. Deși audierile de la Camera Reprezentanților s-au caracterizat prin divergențe de opinii, majoritatea vorbitorilor au pledat, desigur, pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie aproape la fel de tenace ca și a lui Galdău, din cauza ipocriziei cu care trata Bucureștiul minoritatea ungară 1718. Deși audierile de la Camera Reprezentanților s-au caracterizat prin divergențe de opinii, majoritatea vorbitorilor au pledat, desigur, pentru acordul comercial și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Cu toate că purtătorii de cuvînt ai Administrației erau atacați de către comisie pentru modul în care fusese formulată derogarea prezidențială, tendința generală a membrilor comitetului era aceea de sprijinire a acordului. Congresul, însă, nu voia nici să piardă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a solicitat o întîlnire cu vicepreședintele Nelson Rockefeller, pe data de 14 mai1720. Ambasadorul voia să cunoască părerea Administrației despre progresul tratatului românesc. Comerțul bilateral cu America atinsese o valoare de 400 milioane de dolari în 1974 și Bogdan voia Clauza pentru a spori volumul comerțului românesc cu Statele Unite 1721. Planul conducerii de la București pentru 1976-1980 prevedea creșteri semnificative la export. România începuse să dezvolte cu succes piețele Lumii a III-a, mai ales din 1973. Prin aceasta, ea devenise mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ales din 1973. Prin aceasta, ea devenise mai puțin dependentă de CAER și regimul Ceaușescu căpătase mai multă credibilitate 1722. Și totuși, Bucureștiul avea nevoie de tehnologie occidentală și de utilaje din industria grea pentru a-și atinge obiectivele economice. "Clauza națiunii celei mai favorizate" era foarte importantă în acest sens și Bogdan voia ca Rockefeller să știe că România va face tot ce-i stă în putință pentru a înlesni adoptarea acordului comercial de către Congres. În cursul acestei întîlniri, Rockefeller
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Finanțe al Senatului și-a început audierile pentru tratatul comercial. Audierile erau programate pentru două zile, 6 iunie și 8 iulie. În prima zi, Comitetul lui Russell Long a audiat o serie de probleme. AFL-CIO și-au menținut opoziția față de "Clauza națiunii celei mai favorizate", din cauza numărului locurilor de muncă pe care ar fi fost nevoite să le piardă 1726. Rabinul Miller, președintele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul limitat de evrei cărora li se permitea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cei din Congres să-și amîne decizia privind acordul comercial românesc pînă la îmbunătățirea condițiilor de emigrare a evreilor 1727. Michael Szaz și-a reluat remarcile pe care le făcuse la audierile de la Camera Reprezentanților, prin care se împotrivea acordării Clauzei României, din cauza practicilor discriminatorii vizavi de minoritatea maghiară 1728. Deși unii sprijineau pachetul de măsuri pentru România, Ambasada Română se întreba cu îngrijorare dacă Comitetul de Finanțe va recomanda sau nu aprobarea Clauzei pentru România. Comitetul era preocupat mai cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Camera Reprezentanților, prin care se împotrivea acordării Clauzei României, din cauza practicilor discriminatorii vizavi de minoritatea maghiară 1728. Deși unii sprijineau pachetul de măsuri pentru România, Ambasada Română se întreba cu îngrijorare dacă Comitetul de Finanțe va recomanda sau nu aprobarea Clauzei pentru România. Comitetul era preocupat mai cu seamă de problema emigrării evreilor. Ceaușescu îl vizitează pe Ford Reacția Senatului a confirmat temerile lui Bogdan. Ambasadorul îl informase deja pe liderul român că audierile se vor axa pe emigrare mai mult
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reducă importurile pentru a diminua deficitul comercial al României, de 500 de milioane de dolari. Mai mult decît atît, industrializarea țării se făcuse cu ajutorul creditelor occidentale și, în 1975, acestea reprezentau o treime din totalul datoriei externe a României 1732. "Clauza națiunii celei mai favorizate" avea să deschidă calea consumatorilor americani către produsele românești și, după cum spunea Bogdan, "în Statele Unite poți vinde aproape orice, indiferent de valoare, de la vechituri pînă la lucruri de calitate"1733. Întîlnirea a fost succint comentată în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Întîlnirea a fost succint comentată în presă. Oricum, în cursul discuției, Ford a arătat că dacă vrea ca acordul comercial să fie adoptat, România trebuie să permită unui număr mai mare de evrei să emigreze. Deși tăgăduia orice legătură între Clauză și emigrare, Ceaușescu l-a asigurat pe președintele american că emigrarea evreilor va spori 1734. În cîteva săptămîni, Bucureștiul a mărit în mod substanțial numărul evreilor cărora li se permitea să emigreze în Israel. În mai au emigrat 46 de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
colegii săi din Senat, cît și la Administrație, raportarea lui la practicile de emigrare și la drepturile omului avea să dea multă bătaie de cap României în următorii ani. Acceptînd amendamentul Jackson-Vanik, privitor la emigrare, ca fiind criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", România își expunea, fără să știe, politica internă atenției scrutătoare a Congresului. În deceniul ce a urmat, emigrarea avea să rămînă pe planul doi ca un criteriu de reînnoire a Clauzei. Noul criteriu, care nu figura
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca fiind criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", România își expunea, fără să știe, politica internă atenției scrutătoare a Congresului. În deceniul ce a urmat, emigrarea avea să rămînă pe planul doi ca un criteriu de reînnoire a Clauzei. Noul criteriu, care nu figura în Legea comercială din 1974 avea să scoată în evidență modul în care respecta România drepturile omului. Deși au apărut alte critici din partea Administrației, mai ales la adresa modului în care era formulată derogarea prezidențială, la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să scoată în evidență modul în care respecta România drepturile omului. Deși au apărut alte critici din partea Administrației, mai ales la adresa modului în care era formulată derogarea prezidențială, la audierile de pe 8 iulie s-au prezentat destui susținători ai Clauzei. Cîțiva dintre ei au arătat că România a mărit numărul emigranților evrei și considerau aceasta o dovadă a temeiniciei asigurărilor președintelui 1741. Liderii unor companii au depus din nou mărturie și Comitetul de Finanțe a primit de trei ori mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a primit Camera Reprezentanților. Unele din acestea erau destinate rudelor din România, însă multe dintre ele proveneau de la mari corporații care erau în favoarea derogării prezidențiale. Mai mult decît atît, Comitetul a primit un mare număr de scrisori de susținere a Clauzei pentru România, de la organizații etnice precum Asociația Româno-Baptistă din SUA și Canada, Confederația Națională a Grupurilor Etnice Americane, de la sindicate și ligi, precum și de la Valerian Trifa, episcop al Episcopatului Ortodox Român din America 1742. Pachetul de măsuri al președintelui Ford
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără probleme. În Senat, atît Jackson, cît și Ribicoff, au susținut tratatul româno-american. Mai mult decît atît, rabinul Miller, președintele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America, a trimis Senatului o scrisoare în care arăta că grupul său este în favoarea Clauzei pentru România, avînd în vedere sporirea numărului de emigranți evrei. Pe 25 iulie, Senatul a aprobat tratatul românesc, cu 88 de voturi la 21745. În acest timp, Camera Reprezentanților a primit un raport de la Comitetul pentru Relații Internaționale, în care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
următoare, cei doi lideri s-au întîlnit la Castelul Peleș din Sinaia și au semnat un comunicat comun, prin care anunțau intrarea în vigoare a Acordului comercial româno-american1757. Prin acceptarea tratatului de către ambele părți, produsele românești puteau primi statutul de "Clauză a națiunii celei mai favorizate" și Bucureștiul putea primi din nou credite Eximbank, care fuseseră suspendate din decembrie 1974. Prin acest acord comercial, România nu era exceptată de la lista restricțiilor de export, dar putea exporta mai ușor sticlă și articole
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să beneficieze de sistemul generalizat de taxe preferențiale 1773. Aceasta însemna că în funcție de valoarea în dolari și de cantitate, Bucureștiul putea exporta în SUA orice produs dintr-o listă de 2.724 de articole, fără a plăti vamă1774. Beneficiind de "Clauza națiunii celei mai favorizate" și de sistemul generalizat de taxe preferențiale, în ianuarie 1976, România era pregătită să-și dezvolte comerțul cu Statele Unite. Încheiase 55 de acorduri cu firme americane și negocia încă 471775. Mai mult decît atît, din cele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentului de Stat. El voia să pledeze pentru intensificarea schimburilor tehnologice între cele două țări, mai ales în domeniul energiei nucleare 1785. În timpul acestor vizite s-au desfășurat negocieri serioase în vederea aplicării și mai temeinice a prevederilor acordurilor comerciale cu privire la Clauză. Pe 4 iunie, Statele Unite și România au semnat un acord maritim care se putea reînnoi o dată la trei ani, prin care fiecare țară acorda statut de clauză vaselor maritime ale celeilalte țări în porturile și apele sale teritoriale 1786. Prima
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
desfășurat negocieri serioase în vederea aplicării și mai temeinice a prevederilor acordurilor comerciale cu privire la Clauză. Pe 4 iunie, Statele Unite și România au semnat un acord maritim care se putea reînnoi o dată la trei ani, prin care fiecare țară acorda statut de clauză vaselor maritime ale celeilalte țări în porturile și apele sale teritoriale 1786. Prima prelungire a derogării În ciuda acestui val de negocieri și tratative, adevăratul ritm al relațiilor româno-americane era dat de amendamentul Jackson-Vanik. Legea comercială stabilea un program de care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de negocieri și tratative, adevăratul ritm al relațiilor româno-americane era dat de amendamentul Jackson-Vanik. Legea comercială stabilea un program de care președintele trebuia să țină seama pentru a reînnoi scutirea de condiția emigrării, scutire fără de care România nu putea primi " Clauza națiunii celei mai favorizate". Legea stipula că într-un interval de 18 luni după ce legea intra în vigoare, adică pînă pe 3 ianuarie 1975, președintele putea face o derogare de la prevederile Paragrafului 402. El nu trebuia decît să comunice Congresului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
direct cu Ceaușescu 1788. După această scrisoare au urmat imediat altele pînă pe 25 martie, cînd congresmanul Philip Crane, din Illinois i-a trimis președintelui o petiție semnată de 60 dintre colegii săi. Aceștia îi aminteau lui Ford că reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" depinde de politica de emigrare pe care o aplică România. După părerea lui Crane, Ceaușescu nu numai că nu-și respectase promisiunile, dar amenințase să îngrădească și mai mult dreptul ungurilor și al germanilor de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu nu numai că nu-și respectase promisiunile, dar amenințase să îngrădească și mai mult dreptul ungurilor și al germanilor de a-și urma familiile în străinătate. Semnatarii sperau ca președintele să rezolve această problemă înainte de a vota Congresul reînnoirea Clauzei pentru România 1789. Reprezentanții industriei de plăci din sticlă transparentă s-au opus și ei acordării Clauzei. Firmele Libbery-Owens-Ford și Pittsburgh Plate Glass au acuzat România că vinde plăci de sticlă transparentă în SUA, la un preț mai mic decît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]