17,484 matches
-
urnei puține oase calcinate, cenușă și pământ ars. Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 86 (Pl. 24/5; 43/6). Înhumat în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,32 m. Se păstrează, mai bine, oasele craniului, o parte din coaste și puține oase de la membre. Orientat cu capul NNV 60,5 și picioarele SSE 28,5. Ca inventar s-a descoperit o mărgică-10639 (Pl.24/4; 43/4). După mărimea oaselor putem spune că aparține unui copil. Mormântul nr. 87
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
largă decât urna. În interior, puține oase calcinate, cenușă și pământ ars. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 102 (Pl. 27/4; 48/4). Înhumat în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,30 m. Se păstrează mai bine craniul și coastele. Oasele de la mâini și picioare deranjate. Se afla în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Orientat cu capul NNV 60 și picioarele SSE 28. În zona pieptului s-au descoperit două mărgele, una rotundă și alta dreptunghiulară, din sticlă. La
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
spune că aparține unui copil. Ca inventar a avut o fibulă de bronz cu resortul bilateral, păstrată în parte, așezată deasupra bazinului, câteva mărgele din sticlă de diferite culori, forme și mărimi, aflate în special la gât. Unele - căzute pe coaste. O verigă sau un cercel din sârmă de bronz, aflat în regiunea urechii stângi (Pl. 63/2-4; 92/4-7). Craniul puțin sfărâmat. În zonă s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice care provin de la un vas-urnă cenușiu și un vas-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
140 (Pl. 103/3). Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,50 m. Distrus în cea mai mare parte de lucrările agricole. Nu poate fi precizată orientarea. Nu a avut inventar. Se păstrează ceva mai bine o parte din craniu, câteva coaste și fragmente din membrele superioare. Mormântul nr. 141. Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,45 m. Se păstrează destul de prost, doar câteva oase din craniu și partea superioară a corpului. Nu se poate preciza orientarea. În zona craniului s-au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a secțiunii III - surprins doar în parte în această secțiune, fapt ce a făcut să deschidem o casetă de 0,75 x 2 m. Scheletul se păstrează destul de bine, mai ales picioarele și mai puțin craniul și șira spinării cu coastele. Avea o poziție ușor chircită, mai ales piciorul drept a cărui labă intra sub piciorul stâng, care este mai puțin îndoit din genunchi. Mâinile, așezate pe lungimea corpului, se păstrau destul de prost, fiind ușor îndoite din cot, cu palmele către
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
torți care pornesc din zona curburii buzei până pe umărul vasului. Lipsește partea inferioară a vasului. Este o amforă tipică pentru această perioadă. Pe piept s-a descoperit o fibulă din bronz, cu piciorul înfășurat și resortul bilateral; mai jos, între coaste, o cataramă din fier, cu corpul oval și limba care depășește corpul cataramei. Orientat N 0-S 32 (Pl.115/3-7; 166/5,6; 167/1-4; 168/1,3-5). Mormântul nr. 15. Înhumat, descoperit în secțiunea V la adâncimea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
SSE 31. Nu a avut inventar (Pl.121/1; 178/1-3). Mormântul nr. 27. Reînhumat. Se mai păstrează doar craniul și câteva oase, care se aflau în poziție anatomică. Un femur se afla în apropierea craniului. La fel și câteva coaste. După mărimea oaselor, putem deduce că defunctul era un om matur. A fost descoperit la adâncimea de 1,15 m. Nu a avut niciun fel de inventar (Pl.121/2; 178/4). După forma gropii putem spune că avea o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
1; 216/2). Mormântul nr. 71. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. A fost descoperit într-o groapă ovală, la adâncimea de 1,35 m. Partea superioară a corpului, respectiv capul și mâna dreaptă lipsesc, fiind deranjate. Câteva coaste au ajuns către partea dreaptă a bazinului, mâna stângă întinsă pe lângă corp. Piciorul stâng întins, iar cel drept îndoit din genunchi și adus cu laba sub cel stâng. Ca inventar s-au descoperit un vas borcan, lucrat la roată, din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventar (Pl. 145/2; 218/1). Mormântul nr. 74. Înhumat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Scheletul se păstrează destul de prost. În poziție anatomică doar capul, care este aplecat cu bărbia spre stânga, mâna dreaptă, întinsă pe lângă corp, câteva coaste din partea dreaptă a corpului, bazinul, piciorul drept și tibia din piciorul stâng,. Restul oaselor, fie că sunt împrăștiate, fie că lipsesc. Este, după cum se va vedea, cel mai bogat mormânt din necropolă, mai ales în obiecte de podoabă, care s-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sferică, din sticlă, cu intarsii, într-un motiv mozaicat-Pl. 218/2, având trei culori de bază-albastru, gri și verde; cinci mărgele-218/4, dreptunghiulare, polifațetate, din chihlimbar-roșii; cinci mărgele rotunde-218/3, din sticlă colorată-roșii spre grena, din care una modelată în coaste; cincisprezece mărgele-219/8, din sticlă colorată-indigo în formă discoidală; cincisprezece mărgele din sticlă-219/7, cubice, fațetate, de culoare indigo; un șirag de mărgele compus din 36 bucăți, de culoare gălbuie-219/2,6, de formă sferică-ușor cilindrică, dintr-o pastă sticloasă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
1). Mormântul nr. 77. Reînhumat. Într-o groapă ovală, descoperită la adâncimea de 1,75 m, fără a se putea delimita cu precizie conturul ei, au fost găsite câteva oase umane, strânse la un loc, mai ales oasele lungi și coaste, care proveneau de la un mormânt. După orientarea gropii am putut aprecia că mormântul putea fi cu capul la NNV 62 și picioarele la SSE 30. Nu a avut inventar (Pl. 222/2,3). Mormântul nr. 78. Reînhumat. Într-o groapă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bronz; M. 44, două catarame, din care una de bronz și una de argint și M. 53, două catarame de bronz. Cele două catarame de la M. 7 au fost descoperite pe umărul stâng, cea de la M. 14 se afla între coaste, cataramele de la M. 53 se aflau în zona pieptului. Cele din mormintele nr. 28, 70 și 72 se aflau pe bazin, iar în celelalte două morminte reînhumate M. 44 și 92 au fost descoperite intre oasele împrăștiate. Această diversitate de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
etapele II și III ale necropolei. Situația din necropola de la Bârlad-Valea Seacă demonstrează, de asemenea, prezența destul de mare a acestui tip de accesoriu vestimentar. Prezența acestor piese, câte două în anumite părți ale corpului, pe umăr, pe piept, în zona coastelor sau pe bazin, dovedește faptul că anumite piese vestimentare erau încheiate cu aceste catarame, în funcție de tipul de veștmânt. Toate, însă, dovedesc o diversitate de piese de îmbrăcăminte, unele din ele destul de specifice populației din această epocă, oricum mult mai bogate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
roșu, ghiurghiuliu, sau negru? Cât este de scump? Cât trebuie să „consumi" ca să te faci mangă? Poate să bea asemenea vin și bunicul meu bolnav de diabet, hepatită cronică, reumatism degenerativ, cardiac sub tratament, cu junghi în spate, junghi în coaste, junghi după ceafă, în urechea stângă și cu pensia grav ciuntită de Băsescu? întrebări, întrebări, multe întrebări care mi se pun, și eu, habar n-am ce să le răspund, decât că Vinul de post a fost denumit așa, și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și ăla găurit în trei părți de un singur glonte. - Sergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la cizme rupte de intrau gloanțele prin ele! - Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatenție a pazei de coastă. - Nilul este un fluviu rămas de pe vremea faraonilor. - Unul numit Don Quijote, a inventat o instalație eoliană care producea vânt. - Sângele soldaților curgea dar el punea degetul pe gaura unde intrase glonțul și sângele nu mai curgea. - Soldatul Ionescu avea o
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pentru cățeii supraponderali. Americanii, cică sunt foarte bucuroși de apariția acestui produs. Nici prin cap nu le trece, că ar putea săși ajute câinii să slăbească gratis, folosind metoda românească încă nepatentată, un șut energic, dat exact cu bombeul în coastele câinelui însoțit de un îndemn viguros: „Marș turbă la rahat, că mâncare ți-am dat". Cred că pe săptămâna viitoare, o să-mi fac timp ca să le vând eu, personal, această soluție miraculoasă, doar cu modesta sumă de 999 de dolari
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
din 2009, sau cu alte ocazii. Pe atunci, criza după spusele lui, este departe de hotarele țării noastre, erau bani pentru a da 50% în plus la salariu profesorilor și câte și mai câte, încât mulți, foarte mulți tălălăi de pe coastele Carpaților, au rămas cu gura căscată, visând la zorii de culoare roz al vremurilor ce îi așteaptă, dacă îl aleg iar pe Traian. Ce a urmat, știți prea bine. Și acum probabil din lipsă de ceva mai bun, sau poate
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
într-o neagră nevroză din care nici medicii de la Viena nu m-ar scoate, fiindcă n-aș avea parale să ajung la ei. E mai mare mirarea, să vezi cum dreptcredincioșii autohtoni, cei care dau energic și direct coate în coaste, pumni în gură, rup hainele aproapelui pentru o fiolă de apă sfințită, cei care stau la rând cu zilele, uneori în ploaie și zloată, ca să mângâie moaște de sfinți, cei care pun fără să stea la îndoială vreun pic, Biserica
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dependent de el. Intru foarte rar și e ca și cum nu l-aș avea! Intru și, foarte mă mir, de câți s-au declarat prieteni ai subsemnatului. Nu știu de unde au apărut acolo, o droaie de italieni, spanioli, niște negroide din Coasta de Fildeș și ceea ce e mai ciudat, vreo sută de islandezi cu niște nume ciudate de îți stă mintea-n loc. Mai rău, este faptul ca românii nu își dau seama, sau nu vor să accepte situația, că e periculos
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
este frumoasă, îl bag în. aia a mamei lui". A spus-o, franc, românește cu năduf, chiar fără nici o metaforă, ceea ce înseamnă ceva pentru omul acesta, care o viață a vorbit doar în metafore. Deci dureri de spate, dureri în coaste, dureri de șale, dureri de picioare, de mâini, de cap și. să le fie de cap de dureri, că nu se mai termină cortegiul lor. Iar medicamentele sunt scumpe, pensia mică, și se termină tocmai când în jur simți cum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
țigani. Și mai exact, inițiativa a avut-o băiatul lui Cioabă, ăl, care a absolvit Dreptul. Deși ajung de abia la un minut după ce începe evenimentul, sala este plină. Țigani, țigănci, puradei și jurnaliști. Colegul, încearcă printre coatele primite în coaste, să- și instaleze camera video. Țiganii se înghesuie al naibii, ca la pomană. „Ia să videm și noi ce e aicișa. Haidi, fă, dă-ti mai încolo, nu vezi că-s mai în vrâstă?", țipă o țigancă de vreo 40
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
În Franța, bogăția exclusiv economică este valorizată cu unele rezerve atunci când nu este însoțită de alte forme de capital. Situația este semnificativ diferită în Statele Unite, unde banul se poate afișa fără complexe. Dar există și acolo veleități de legitimare temporală, coasta de Est reprezentând cel mai bun exemplu, cu cvasi-aristocrația prezentă aici. Suspiciunea cu care este privită bogăția economică și financiară ține, în Franța, într-o anumită măsură, de existența nobilimii, care a avut timp să transfigureze semnificația socială a puterii
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
acest sistem de proprietate colectivă, Knokke-le-Zoute a putut rămâne, în Belgia, o stațiune balneară foarte șic. Bunicul contelui Lippens, primarul comunei de Insulele de Gotha Insula Mustique, la extremitatea sud-estică a arcului Caraibelor, în grupul Grenadinelor, față în față cu coasta Venezuelei, este în întregime dedicată confortului sejururilor celor foarte bogați. Cei 9 kilometri pătrați, pe care au fost construite șaptezeci și cinci de vile, sunt administrate de Mustique Company. Alegerea acestei oaze de liniște este de dată recentă, dat fiind că în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
m-ar lovi mai mult. Dar voi intra. (Bufonului) Băiete, -ntîi. Tu sărăcie fără casă, Dar, intră. -Am să mă rog, și-apoi adorm. (Bufonul intra) Bieți despuiați nenorociți, oriunde-ați fi, -Ndurînd lovirea crîncenei furtuni, Cum capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
blînd și răbdător. (Intra Lear, împodobit fantastic cu flori sălbatice) Dar cine vine? O minte-ntreagă nu și-ar podobi Stăpînul astfel. LEAR: Nu, nu pot să mă atingă fiindcă bat moneda: sînt regele însuși! EDGAR: O, tu vedere, străpungîndu-mi coasta! LEAR: Natură este deasupra artei în privința asta. Uite-ți banii de-nrolare. Ăsta-și mînuie arcul că o sperietoare de ciori; trage-mi săgeată de-un cot. Uite, uite, un șoarece; liniște, cu-această bucată de brînză prăjită, se face. Iată
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]