7,234 matches
-
Și-aprinsă, orice ivire de soare... Mă-neacă-n fiorul cel veșnic și nalt A necontenirii sălbatică lege. Dar bradul când moare nu lasă decât Cenușa, dintr-însa alt brad să se-nchege... Prieteni, veniți să privim acest cer Și codrii cu brazii și munții cu slavă, Căci noi, numai noi îndrăznim să simțim A morții și-a vieții bucurie grozav 1200. Precum trecu profetul la marginea imperiilor, acolo unde este limbul, acolo poetul se odihnește. El nu se știe cu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să fie naturală și provizorie. De sus, de dincolo de sus Unde și îngerii-și răpun, Sub caduceu din nuielușă de alun, Ocrotitorii magi pe cai ce nu-s Decât himere toarse pe un fus Aduc un caier care prinde-n codrii de gorun, Prin labirint de clopot, firul dus1250. Oricum ar fi, tot ceea ce constituie domeniul gândirii noastre își trage originea din impresiile ce ne parvin sau ne-au parvenit prin intermediul simțurilor noastre obiective. Când ne amintim de un eveniment, memoria
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cerul năpasta vrea, urgie; Profeți ai lirei nu mai sunt, Și Muza, oarbă,-n necuvânt, De viitor nimic nu știe!1257. Iată repetabilitatea ideii temporale ce atestă faptul că de sute de mii de ani, oamenii se crează în adâncul codrilor, în mijlocul cetăților, lovind pereții clopotelor cu carele lor alegorice pentru a descifra tainele înscrise în basoreliefuri pe pereții fântânii prin care nu numai eu am văzut atrăgându-ne lumina. Mulțumim, Doamne! Templul înțelepților între revelație și iluzie Stai cu fața
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
terestră și celestă. Arborele, ca și crucea, este un simbol solar încă din arcanele continentului Mu. Binele și răul se unesc în punctul central, Ahura- Mazda și Ahriman. Dintotdeauna, chiar din poesia populară, cel mai natural cadru de existență este codrul sau câmpia, omul mai ales vede în arbore divinul și se înfrățește cu acesta pentru a se pune la adăpost. Codrii sunt un loc întunecos și singuratic unde se deschide o poiană luminoasă simbol al dobândirii inițierii spirituale. Aici e
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în punctul central, Ahura- Mazda și Ahriman. Dintotdeauna, chiar din poesia populară, cel mai natural cadru de existență este codrul sau câmpia, omul mai ales vede în arbore divinul și se înfrățește cu acesta pentru a se pune la adăpost. Codrii sunt un loc întunecos și singuratic unde se deschide o poiană luminoasă simbol al dobândirii inițierii spirituale. Aici e locul sacru, profundele temeri ale subconștientului. Miile de copaci substanță vitală a universului și a capacității de regenerare a naturii determină
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întunecos și singuratic unde se deschide o poiană luminoasă simbol al dobândirii inițierii spirituale. Aici e locul sacru, profundele temeri ale subconștientului. Miile de copaci substanță vitală a universului și a capacității de regenerare a naturii determină valența sacrală a codrilor. Aici e și labirintul mediului vegetal, misterele întunericului aici sălășluind și fiind complicele magiei. Aici locuiesc muzele în Parnas, deci poesia este una dintre marile taine despre care fiecare vers amintește, orice cavaler întâmpinând o încercare inițiatică prin trecerea unei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în fundul lumii, ceea ce a fost înainte lumea, și are să fie după aceea, mă strânge la pieptul ei negru și mă leapădă; cuptorul e rece, cușca e goală, în casa din pădure, vrăjitoarea și copilul ei dorm1275. Și Harap Alb trece codrii cu o călăuză spirituală ce îi coordonează probele ce înseamnă trepte spre lumină. Pentru început este parte din topos-ul clasic al călătoriei prin infern, urmată de cea prin purgatoriu pentru a putea accede în rai. Raționamentul fiecărei etape de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
etape de gândire are puterea morală de a păstra atenția concentrată atât pe un personaj, om sau zeu, cât și pe tema, ideea dezvoltată de poet într-un poem. Limitele realului se opresc însă în fața sentimentelor ce copleșesc viața. Așadar codrul poate fi feminitatea neexplorată. E locul unde ridicăm altarul, arde un foc veșnic și locul de adunare a procesiunii vechilor vestale, a fecioarelor despletite din noaptea de Sfântul Andrei. Elementul determinant al pădurii este copacul, axă și centru mistic al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
procesul dus între albedo (Anhise) și nigredo (Silviu) atinge prin Enea îmbrăcat în roșu atingerea pietrei filosofale reprezentată prin creanga de aur, nu cea sadoveniană dar nu foarte departe de aceasta. De multe ori copacul poate fi așezat nu în codrul haosului ci într-o grădină care reprezintă acțiunea ordonatoare a omului asupra naturii și a rațiunii asupra impulsurilor subconștientului. Dar aceasta este adeseori înconjurată de ziduri. Aceasta pentru că este un loc protejat, fiind păzit de ființe superioare, îngeri sau monștri
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o grădină care reprezintă acțiunea ordonatoare a omului asupra naturii și a rațiunii asupra impulsurilor subconștientului. Dar aceasta este adeseori înconjurată de ziduri. Aceasta pentru că este un loc protejat, fiind păzit de ființe superioare, îngeri sau monștri. Nu este nici codrul, nici cetatea. E doar un loc în care pacea favorizează înălțarea spirituală. Marea beatitudine este descoperită în rai și poate avea o semnificație mistică și metafizică începând încă de la literatura persană și apoi în poemele Evului Mediu. Tigrul, Eufratul, Gangele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vreun musafir mai întârziat ce mă imploră să-i deschid, Vreun musafir ce mă imploră și mă așteapt-acum de mult". Asta e tot, nimic mai mult1280. Odaia poetului e poiana din mijlocul pădurii, clădirile dimprejur iau ades locul arborilor din codru și locul devine sacru, constituind altarul pe care menestrelul jertfește sentimentele și rațiunile sale, trecutul și viitorul. Crucea e, ca și copacul, suma panteonului zeiesc. Ea ne însoțește, cu forța lemnului sfânt din care e făcută, prin toată viața noastră
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ne obligă să ne menținem în mod constant între cele două coloane, a Creației pe deoparte, și a Creatorului pe de altă parte. Revin la cadrul realității, la labirintul pe care-l străbatem din copilărie până la bătrânețe, urcând adeseori prin codri munții spre Templul Înțelepților și învățând treaptă cu treaptă. Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lânga izvor, Dar brațul drept sub cap eu mi-1 puneam S-aud cum apa sună-ncetișor. Un freamăt lin trecea din ram în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se regăsește o paradigmă literară și de sensibilitate, structurată într-un program estetic ferm, urmărit etapă cu etapă, cu care își asumă, cu fiecare vers, chipul teluric al neofitului ce urmează a regăsi, în podul curcubeu, oglinda cerească a arhitectului. Codrule cu râuri line,/ Vreme trece, vreme vine,/ Tu din tânăr precum ești/ Tot mereu întinerești. Francmasoneria și rosicrucianismul reprezintă doctrine ale Ordinelor tradiționale și mistice, sunt interesate de valorile eterne și se străduie să-și îndrume membrii către cunoașterea Adevărului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
În față se deschid cărări, dar ochii-mi/ stau/ La pândă. O nouă Ana, cea a Meșterului Neagu, urmează a fi jertfită pe altarul poesiei. Regele își ia Regina dorită și o poartă spre loc/ de taină și visar, în codrul unde stă să moară/ un licărit de soare. În spațiul împietrit al iubirilor astrale din timpul Genezei, calea capătă consistența omătului și poleirea contopirii, flori de mercur, realizând piatra artei împlinite. Aici se schițează faza disoluției și începe coborârea spre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
adevărata poesie. Aceasta este alchimia nunții 1291. Cei care nu l-au citit pe Rosenkreutz (vs Andrae)1292 sau nu au intuit încântarea de a se apropia de tainele oculte pot să se bucure de această incursiune a subconștientului în codrii inițierii noastre. 33. Isus Cristos și cele șapte sacramente Nu este demn de poet să mistifice mielul, să-i vândă la mezat lâna1296 (tr. a.). Doamne, Dumnezeul meu, mă căiesc din toată inima, de toate păcatele mele și1297... Așa încep
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o influență nemijlocită asupra sinelui. Dacă singura modalitate de a face să dispară întunericul dintr-o cameră este de a lăsa lumina să pătrundă acolo, subconștientului îi trebuie facilitată cunoașterea binelui pentru a-i îndepărta realitatea răului. Pe creste, unde codrii îți par o cetățuie, amurgu-arunc-o ultimă rază din afund; Și al reginei umbrelor car de aburi suie Și înălbește marginea zărilor rotund. Ăstimp, din turnul gotic un zvon luându-și zborul Religios în aer se răspândește lin, Și clopotul de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dante, Divina Comedie, Purgatoriu, III 16-20, Editura Minerva, București, 1982. 834 Mihai Eminescu, Înger și demon 835 Nichita Stănescu, Emoție de toamnă 836 Alexandru Macedonski, Palidă umbră 837 Mihai Eminescu, O, stingă-se a vieții... 838 Mihai Eminescu, Mușatin și codrul 839 Liviu Pendefunda, Vernisaj 840 Liviu Pendefunda, Balanta 841 Goethe 842 Noul Testament, Mt 21, 22. 843 J.M.Cooper, Plato Complete Works, Hackett, 1997. 844 D. Crystal, Cambridge Biographical Encyclopedia, ed.2, Cambridge University Press, 1998. 845 S. Runciman, The First
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prea costisitorul nostru parlament o lege, numită, să zicem, „Legea decenței prețurilor”, ca să ne convingă că se gândesc la țară, nu ca la o realitate geografică. Dintre toate „țepele” trase de guvernanți, cea cu gazele naturale a conservatorului Șereș (de codru) este cea mai lungă și mai ascuțită, fiindcă este asemănătoare bombei purtătoare de alte bombe care o iau în toate direcțiile. Adică cum? Suntem producători de gaze naturale, avem 2/3 din cât consumăm, noi cumpărăm de la cineva 1/3
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
asigurăm paza și protecția. Aceștia, mulțipuțini, sunt valori naționale. Ceilalți să se străduiască să ajungă ca ei; să le oferim condiții materiale și morale pentru devenire. 17 februarie 2009 Buget cu vocație de paracliser La noi, unde nu mai sunt „codri verzi de brad”, nici „câmpuri de mătasă”, orice lucru de nimic și orice întâmplare, altfel firească, sunt anunțate cu surle și trâmbițe, ca o mare victorie și, până să-ți dai seama că de fapt nu e nimic, „un sârâiac
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă pârâu, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare. De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă pârâu, Să vadă lumea că e pocitor, deocheator. De-o fi de codru, pice-i frunza. De-o fi de vânt, crape-i calul, sece-i aripile, Să vadă lumea că-i pocitor, deocheator. Geoană să rămână curat și luminat, Cum Maica Precista l-a lăsat.” Desigur, domnul Geoană nu poate face apel
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și am ieșit proaspăt, ca dintr-un botez al biruinței, fără oboseala drumului. Ne-am rugat în ceasul Utreniei în templul sfânt al naturii, simțindu-L pe Dumnezeu în toate fibrele ființei noastre, în toată creația Sa. „Împărat slăvit e codrul...”, auzeam glasul lui Mihail Eminescu prosternat în rugăciune și, prin deșișul frunzarului, pe raza de lumină ce-l străbătea îl vedeam purtat de mână de Maica venerată și pururea Fecioara Maria, iar în urma lui un alai de lumini vibra deasupra
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de-acu-nainte-i bine?! O, să trăiți, domn’ șef, e bine, foarte bine! Ce dulce va fi Visul, încă trei luni de zile... De-ai ști, poate-ai veni alăturea de mine! Tâlharule, nu ți-e rușine? O, tâlhăresc, domn’ șef, în Codri de lumină... N-ai vrea să tâlhărim un strop și pentru tine? Pentru mine? Da, cred că ți-ar face bine... Banditule, păstrează-l pentru tine! Și scuipă temnicerul, în scârbă, printre dinți. ... rămân cu Visul meu, încă trei luni
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
evoluția "organică" a istoriei. Conform acestei teorii, în această perioadă, elementul românesc s-a retras într-un fel de "Românie Populară", s-a ascuns în păduri, crescînd oi și cultivînd pămîntul și devenind, într-un cuvînt, supraviețuitor. Așa cum spunea Eminescu, "codrul este frate cu românul". Oricum, supraviețuirea lor în toiul roiului de migrații și apariția lor ulterioară în mare număr era și rămîne un mister. Acest fapt este cel mai bine exprimat de către medievistul Gheorghe Brătianu în titlul cărții sale, Une
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
va fi recunoscut oficial. Firește, atunci cînd ungurii au ajuns în Transilvania, nu au găsit aici nici state, nici orașe latine sau de orice alt fel. Dar Transilvania nu era depopulată! Erau latini (și slavi) pe crestele munților și în codrii nepătrunși, așa cum demonstrează numele formațiunilor geografice pe care ungurii nu au reușit să le asimileze în secolele care au urmat. Astfel, la începutul secolului al XIV-lea, a început un proces de asimilare a căpeteniilor satelor românești emancipate. După trecerea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cantacuzino (Jr.), pe strălucitul avocat Tell, pe Totu și Dobre, tovarășii de arme ai lui Moța în Spania, și poate pe cel mai admirabil om al Legiunii după Codreanu, ardeleanul Ion Banea, pe profesorul de inginerie, Ionică, pe poeții V. Codru și C. Goga, pe liderii studenților, Furdui, Cotigă, Antoniu și V. Rădulescu, și pe tînărul lider Istrati, ca să-i menționăm doar pe cei mai reprezentativi. Această luare de sînge a fost considerată de unii legionari drept ceva groaznic, dar (după cum
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]