6,847 matches
-
moldoveni. Până în 1941 la Hădărăuți exista și o mică comunitate evreiască. La începutul secolului trecut în localitate s-au instalat și câteva familii de polonezi (Pankiewicz, Bedrychowski, Zatuszewski ș.a.), invitați de moșierul Plawsky, el însuși polonez de origine. În plan confesional majoritatea sunt creștini-ortodocși dar există și mulți neoprotestanți (baptiști-evangheliști). La recensămîntul din 1930 la Hădărăuți erau 3.240 de locuitori. În vara anului 1941 comunitatea evreiască din Hădărăuți a fost integral decimată. În 1949, în perioada așa-numitului proces de
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
2011, populația orașului Cajvana se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,88%). Pentru 1,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,48%), cu o minoritate de penticostali (26,71%). Pentru 1,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Cajvana se ridica la 2273 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
români (97,88%). Pentru 1,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,48%), cu o minoritate de penticostali (26,71%). Pentru 1,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Cajvana se ridica la 2273 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,67%), cu o minoritate de germani (2,0%) și una de evrei (0,7%) Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Cajvana se ridica la 2273 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,67%), cu o minoritate de germani (2,0%) și una de evrei (0,7%) Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,5%), dar existau și minorități de romano-catolici (2,0%) și mozaici (0,7%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (2 persoane), evanghelici\luterani (4 persoane), baptiști (3 persoane), altă religie (57 de persoane).
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
populația orașului Frasin se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,85%). Pentru 3,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,32%), cu o minoritate de romano-catolici (1,24%). Pentru 3,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Frasin se ridica la 2124 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
români (95,85%). Pentru 3,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,32%), cu o minoritate de romano-catolici (1,24%). Pentru 3,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Frasin se ridica la 2124 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (48,8%), cu o minoritate de germani (35,35%), una de evrei (7,35%), una de ruși (0,85%), una de ruteni (0
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
2124 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (48,8%), cu o minoritate de germani (35,35%), una de evrei (7,35%), una de ruși (0,85%), una de ruteni (0,1%) și una de polonezi (1,35%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (55,2%), dar existau și romano-catolici (34,25%), mozaici (7,35%), evanghelici\luterani (2,8%) și greco-catolici (0,4%). Localitatea Frasin este atestată documentar pentru prima dată în anul 1850, ca având pecete proprie în limba
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,66%), cu o minoritate de romi (12,22%). Pentru 5,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,64%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,97%). Pentru 5,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul actualei localități Dolhasca a fost locuit din cele mai vechi timpuri, zona oferind condiții
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
22%). Pentru 5,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,64%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,97%). Pentru 5,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul actualei localități Dolhasca a fost locuit din cele mai vechi timpuri, zona oferind condiții favorabile sub aspectul alimentării cu apă, existenței pădurilor și a terenurilor potrivite desfășurării activităților agricole. Dovezile arheologice atestă clar că acest teritoriu a fost locuit
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,86%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,93%) și turci (1,06%). Pentru 4,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,19%), dar există și minorități de musulmani (2,46%) și penticostali (2,32%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. După Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, comuna Caraomer avea în anul 1880 următoarele
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,19%), dar există și minorități de musulmani (2,46%) și penticostali (2,32%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. După Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, comuna Caraomer avea în anul 1880 următoarele cătune în componență: Caraomer (53 de familii de tătari), Alibeichoi (8 familii de cerchezi, desființat), Canlicicur (95 de familii de tătari coloniști, desființat înainte de 1989), Dauluchioi (19 familii
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
populația comunei Putna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,95%). Pentru 1,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,93%), dar există și minorități de penticostali (4,96%) și romano-catolici (1,09%). Pentru 1,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Putna se ridica la 2990
Comuna Putna, Suceava () [Corola-website/Science/299786_a_301115]
-
79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,93%), dar există și minorități de penticostali (4,96%) și romano-catolici (1,09%). Pentru 1,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Putna se ridica la 2990 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (58,0%), cu o minoritate de germani (26,6%), una de evrei (7,15%), una de ruteni (0,5%), una de polonezi (5
Comuna Putna, Suceava () [Corola-website/Science/299786_a_301115]
-
de evrei (7,15%), una de ruteni (0,5%), una de polonezi (5,35%), una de maghiari (0,75%), una de ruși (0,22%), una de armeni (0,01%) și una de cehi\slovaci (1,43%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (57,0%), dar existau și romano-catolici (33,53%), mozaici (7,16%), evanghelici\luterani (1,2%) și greco-catolici (0,6%). Alte persoane au declarat: altă religie (3 persoane) și fără religie (13 persoane). Putna a cunoscut un
Comuna Putna, Suceava () [Corola-website/Science/299786_a_301115]
-
1.092 germani și 35 de unguri. La recensământul din 1992 au fost consemnați 8.961 de locuitori, dintre care 8.956 români, 2 germani, 2 unguri și un ucrainean. În 2002, din 9.023 de locuitori erau: Sub aspect confesional au fost 8.331 ortodocși, adventiști de ziua a șaptea 491, penticostali 148, greco-catolici 30, romano-catolici 12 și 2 reformați. În comuna Moisei există peste 150 de nume, cele mai frecvente fiind Tomoiagă, Coman, Hojda, Ivașcu, Timiș, Grad, Horj, Mihali
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Învățământul preșcolar a existat înaintea primului război mondial, educatoare fiind Andoroaie și Luci Drăgan. La Moisei apare școală la 1781, pe baza edictului de toleranță Norma Regia, dat de Iosif al II-lea. În anul 1856 s-a înființat școala confesională greco-catolică pentru fiii de poporeni, iar în 1866 s-a construit școala de pe ulița bisericii. Școala de la Mocirău a fost construită înaintea primului război mondial și a fost incendiată de horthyști în anul 1944. Dascălii care i-au învățat carte
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,4%), cu o minoritate de romi (5,78%). Pentru 3,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,78%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 3,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
3,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,78%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 3,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,46%). Principalele minorități sunt cele de romi (13,94%) și germani (1,84%). Pentru 3,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,52%), dar există și minorități de penticostali (2,3%), greco-catolici (2,05%), creștini după evanghelie (1,66%) și evanghelici-luterani (1,61%). Pentru 3,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele activități economice ale
Miercurea Sibiului () [Corola-website/Science/299823_a_301152]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,52%), dar există și minorități de penticostali (2,3%), greco-catolici (2,05%), creștini după evanghelie (1,66%) și evanghelici-luterani (1,61%). Pentru 3,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele activități economice ale acestei localități sunt industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului, industria textilă, agricultura și creșterea animalelor, comerțul, serviciile și turismul.
Miercurea Sibiului () [Corola-website/Science/299823_a_301152]
-
atestată și ca "Felsőbajom, Bajom". Variantele în română sunt "Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus". La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.776 locuitori, dintre care 1.149 germani, 348 români, 238 țigani, 38 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.141 evanghelici-luterani, 575 greco-catolici, 24 romano-catolici, 19 reformați (calvini), 12 ortodocși și 5 unitarieni. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 3.911 locuitori, dintre care 2.576 români, 1.170 țigani, 136 maghiari, 26
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (61,09%). Principalele minorități sunt cele de romi (19,32%), maghiari (8,27%) și slovaci (4,45%). Pentru 6,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,06%), dar există și minorități de romano-catolici (11,75%), penticostali (6,25%) și evanghelici-luterani (1,63%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația băștinașă a Chevereșului are trei componente: localnici bănățeni
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,06%), dar există și minorități de romano-catolici (11,75%), penticostali (6,25%) și evanghelici-luterani (1,63%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația băștinașă a Chevereșului are trei componente: localnici bănățeni, olteni imigrați la începutul secolului al XVIII-lea și moți exilați de autorități în 1785, după răscoala lui Horea. Fiind Chevereșu Mare reședință de cerc, aici au fost aduși în același
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
doar baptiștii au lăcaș de cult. În centrul de comună funcționează o școală cu opt clase, cu limba de predare română. Tot aici este și o grădiniță de copii. În celelalte sate componente sunt doar școli cu patru clase. Învățământul confesional în limba română este atestat în localitate din secolul al XVIII-lea. Monumentul este amplasat în fața bisericii ortodoxe. Este de forma unui obelisc din granit cu patru laturi, latura principală fiind îndreptată spre vest. În vârful obeliscului este așezat un
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
se înregistraseră de locuitori. Structura etnică: români (75,19%), maghiari (14,36%), romi (4,89%), germani (0,11%), italieni (0,08%), turci (0,04%), ucrainieni (0,04%), evrei (0,02%), greci (0,01%), alta (0,15%), necunoscută (5,04%). Structura confesionala: ortodocși (68,43%), reformați (9,87%), romano-catolici (4,19%), penticostali (3,41%), greco-catolici (3,37%), baptiști (2,35%), martorii lui Iehova (0,47%), unitarieni (0,42%), fără religie (0,42%), atei (0,39%), adventiști de ziua a șaptea (0,21
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]