5,318 matches
-
o depășească. Mitul prometeic concentrează În el sinteza tendințelor umanului, care reunesc pasiunile inimii și principiul rațiunii. Aceste aspecte au fost formulate de către T. Vianu (Știința culturiiă În felul următor: revolta Împotriva autorității creatoare; ideea smulgerii de sub constrângerea legii care copleșește individul; ideea transformării lumii după propriul său chip; sentimentul că orice act de creație este asociat suferinței; iubirea de oameni ca formă de sacrificiu prin dăruirea de sine. Mitul prometeic condiționează obținerea plăcerii, a satisfacției date de creație, ca formă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
perspectivă asupra violenței împotriva femeii a blocat atât formularea corectă a problemei la nivelul conștiinței publice, cât și explorarea potențialelor modalități de intervenție. Există o inhibiție cronică în identificarea soluțiilor directe și imediate pentru contracararea fenomenului. Pe de altă parte, copleșită de dificultățile uriașe ale tranziției, comunitatea nu s-a simțit capabilă să ia în atenție această problemă. După 1989, nu se manifestă nici o inițiativă semnificativă în vederea prevenirii și controlului fenomenului de violență împotriva femeii printr-un sistem de servicii publice
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ecouri”), cîntecul adăuga tristețe la tristețea celor deja triști: „Barbar, cînta femeia-aceea.../ Și noi eram o ceată tristă -/ Prin fumul de țigări, ca-n nouri,/ Gîndeam la lumi ce nu există...” Era deci un cîntec insinuant, care pînă la urmă copleșește: „Și nici nu ne-am mai dus acasă,/ Și-am plîns cu frunțile pe masă”. Rămînerea echivalează cu o alegere, determinată de faptul că grupul visătorilor se recunoaște în tristețea cîntăreței. Realitatea apare mai puternică decît imaginația: cîntecul „barbar” e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vrei să scapi, dar care se întoarce în mod neașteptat, ca la un punct fix, neabătut, asupra ta. în natură, corbii devin vizibili toamna și iarna. Corbii interiori n-au doar două anotimpuri: se ivesc ori de cîte ori ne copleșește decepția, ne sufocă plictiseala, ne deprimă singurătatea. „Havuzul din dosul palatului mort” Unde e? încercarea de a-l localiza nu dă rezultate precise. A existat în Bacău un asemenea palat? Cineva ar putea răspunde: desigur, e vorba de Palatul Administrativ
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
romani. De pildă, după ce îl ucide pe Hiempsal și îl înfrînge pe Adherbal, moștenitorii legitimi ai tronului, pentru a evita represaliile și a-și consolida puterea, trimite la Roma soli încărcați cu aur și argint, ca „mai întîi să-i copleșească cu daruri pe prietenii cei vechi, apoi să cîștige alții, noi, în sfîrșit să nu pregete a dobîndi prin dărnicie tot ceea ce pot”. Eficiența unei atare diplomații îi creează convingerea că în capitala republicii „toate se pot cumpăra cu bani
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai mult la băutură”. E nevoie însă de o anumită dispoziție sufletească pentru ca picăturile de ploaie ori stropii de rouă să trezească setea: să te simți singur, claustrat, să te exaspereze monotonia, să-ți fie urît de moarte, să te copleșească tristețea, nostalgia... Cînd una sau toate acestea la un loc te ard pe dinlăuntru intens, cînd orice încercare de abținere e inutilă și nu poți să-ți înăbuși strigătul („Doamne! necesitatea unui vin...”), atunci, inexorabil, e „vreme de beție”! Unul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o cîrciumă de provincie, Dimitrie Anghel, în schița omonimă, a scris: „Nicicînd durere mai adevărată nu m-a înduioșat și nu mi-a adus lacrimi în ochi fără de voie”. Romanța pe versurile lui Alecsandri sau „Cuibul părăsit” de Eug. Ceaicovschi copleșea „sufletele sentimentale”, la fel ca „Santiago” pe ale celor cu nostalgia altor orizonturi geografice. Bacovia cînta, apoi, valsuri, probabil „Rêve d’amour” de Th. Bonheur, „Dichterliebe” și „Les fruits du mariage” de A. Cirillo etc., la modă în primii ani
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
progrese, iar poetul disperat o implora: "O, nu-mi muri, o, nu-mi muri, iubită, C-atunci în veci prin noapte-aș rătăci Mi-aș sfărîma viața-n jalea cea cumplită Și de durere n-aș putea muri." (Iubitei) 60 Copleșit de durere, credea că din cauza fetei e posibil să moară el. Pus în această dilemă, el a scris versurile intitulate De-aș muri, ori de-ai muri, transcrise de el după a cîta oară? în aprilie 186961. Aflăm din aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vinovată de la 19 ani (sic!), cu fata morarului de la Cucorăni, Elena Lăzărescu (sic!), de pe urma căreia se pare că s-a născut acel copil Gheorghe Lăzărescu" (sic!!)74. Să reluăm acum firul evenimentelor petrecute, după înmormîntarea Casandrei, la 20 ianuarie 1864. Copleșit de o foarte mare durere mai ales că cimitirul cu mormîntul fetei era vecin cu casa părintească, poetul a căutat să se îndepărteze de Ipotești, ca să se poată liniști cumva, dar chipul Casandrei îl însoțea peste tot, după ce se des
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zece zile după nașterea primului și singurului ei copil, pe 8 iunie 190317. Tot ce știm despre reacția lui Michel la moartea Fernandei provine de la Yourcenar și este detaliat în Amintiri pioase, mai ales sentimentul că Michel nu fusese totuși copleșit de durere, deși se arăta zguduit și îndurerat. Michel avea acum 50 de ani, era văduv pentru a doua oară în patru ani și era un jucător de cărți înrăit. Înalt, încă chipeș, slab ca un țâr, arăta ca cineva
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ea însăși capturată, violată și decapitată. Ciuma din 1549 infectează țara, ucigând locuitorii Renaniei, inclusiv pe sora vitregă a lui Zenon, Martha. Mai departe Zenon îl reîntâlnește pe vărul lui franciscan Henri-Maximilian la o mănăstire fictivă din Innsbruck, și îl copleșește cu povești despre lungii ani care se scurseseră. Henri-Maximilian se distinsese ca soldat în timp ce Zenon devenise mai iconoclast. Gândirea lui filosofică, teologică și științifică a devenit atât de îndrăzneață încât trăiește aproape într-o constantă suspiciune. Paranoia lui este amplificată
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
secret, Îngerii, care fac dragoste cu Preafrumoasa și servitoarea ei, goi ca și când ar fi în rai75. Zenon este uluit. Își imaginase că practica perfidă se stinsese în copilărie, dar în mod evident nu era așa. Noua teamă și tremuratul îl copleșesc. Este prea legat carnal de Cyprien pentru mângâiere: iarăși vechiul lui viciu sodomist. Autoritățile oricum vor descoperi iubirea lor ilicită. El știe că fuga este cea mai prudentă cale de urmat, dar decide să rămână în Bruges, conștient că indiferent
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dintre câteva necesități interne, dintre care cea mai importantă este necesitatea de a supraviețui, de a evita moartea sau rănirea în timpul luptei aeriene. Dacă aviatorul refuză, însă, să plece în luptă, ca expresie a dorinței de supraviețuire, atunci el este copleșit atât de sentimentul rușinii în fața camarazilor și a superiorilor săi cât și de cel al culpabilității, izvorât din conștiința unei acțiuni lașe și egoiste, în comparație cu curajul și riscul asumat de ceilalți; îndeplinirea unei dorințe sau tendințe nu se poate realiza
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
alarmă, transpusă în teamă, în frica de a fi descoperit, de a fi tras la răspundere, sau de a fi comis un act deosebit de grav. Cei mai mulți între subiecți (copii, elevi) vor încerca să reziste acestei perioade în care frica îi copleșește, în care remușcările și procesele de conștiință sunt atât de vii, încât îi determină să încerce să le elimine prin invocarea, în cele din urmă, a unor scuze, sau a unor motive de ordin obiectiv ce au stat la baza
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
printre gânduri,/ ascultă-le numai cum/ se-ghiontesc claie peste grămadă,/ total schimbându-mi/ și marea în mamă/ și mama în mare./ Mi-au întors oglinzile spatele/ și-am lăsat și eu gloaba cea fostă/ la capătul drumului,/ iubirea timpului copleșindu-mă/ peste mine adunată,/ mă face hoit să mă simt/ Timpul e o prea mare obrăznicie!" ( Când se ajunge atât de departe). Cel de-al doilea volum de poezii al Liviei Iacob, Fragmente din războiul urban (Editura Outopos, Iași, 1999
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
n-ar fi trebuit să existe/ numai umbra sa/ aroma neînchipuită a vocalelor/ veșnicia dintre sunete/ gestul irepetabil al buzelor mele// acest poem/ se zbate printre/ cuvinte/ (oh crede-l crede-mă/ ne iubim imens)// memoria/ insuportabila mea povară/ îl copleșește/ simt abia mai respiră/ se încovoaie se stinge/ acest poem/ risipit/ printre bietele mele cuvinte". Sunt convinsă că Nicolae Manea, cel aflat mereu, în viață, la hotarul țării bursucilor, va fi aflat, măcar după trecerea dincolo, taina acestei "arome neînchipuite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
era teribilă. Privind-o aveai impresia că se alungește, că se îngroașă peste măsură... Îmi imaginam că pe scenă era Franța, doborîtă printre ruine, frumoasă, palidă, suferindă. Și văzui această mrnă apropiindu-se de ea, așezîndu-se pe ea și, încet, copleșind-o cu miile sale de guri și de ventuze, absorbind sîngele cald din venele sale care se dezumflau cu zgomot de sticle golite..." E vorba de acea obsesie a ingurgitării, a cărei cea mai semnificativă mărturie o constituie, fără îndoială
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
non-personaj în spațiul legendar național. Cîteva zile mai tîrziu, François Mauriac, care în cronica sa din "Le Figaro" își permisese cîteva remarci ironice la adresa noului șef al guvernului, s-a grăbit să bată în retragere. "Rămîn consternat, mărturisea el, sînt copleșit de o avalanșă de scrisori pline de supărare, uneori chiar furioase. lată-mă acuzat că aș submina experiența Pinay, că aș aduce prejudicii propriului meu ziar, că îi ridic pe francezi unii împotriva altora, fiind un romancier prost". "El nu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și voluptatea, în vreme ce acum se văd lipsiți de orice plăcere." E vorba deci de o pură ficțiune, de fantasmele vîrstei pe care aceste imagini glorioase, ale fericirii sau ale inocenței le alătură evocării unui trecut dispărut. Se întîmplă ca, fiind copleșiți de gînduri triste și înșelați de o reprezentare inexactă a lucrurilor, ei să-și închipuie că buna-credință și prietenia între oameni au dispărut și, ca și cum s-ar întoarce dintr-o călătorie fericită prin aceste vremuri fericite, ei încep să vorbească
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Copleșită sub greutatea ideilor încerc să-mi regăsesc identitatea în prisma unui pahar. Se pare că timpul,dorind să-și păstreze ceva din veșnicie s a grăbit să-și îndese secundele.Dar asta nu împiedică razele Soarelui să-i sărute marginile
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Rudaru Elena –Iuliana, Bota Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2010]
-
fie armonizate. Există analogii între situațiile pe care le trăim, stările noastre de spirit și locurile, fenomenele sau stările Naturii. Duceți un nefericit într-un loc stîncos, prin păduri întunecate, pe lîngă ape învolburate etc.; aceste ținuturi înspăimîntătoare îl vor copleși atît de mult, trezind în el un sentiment de pioșenie. Lăsați doi îndrăgostiți să stea în leagăne îmbietoare [...]. Saint-Lambert, Anotimpurile, Cuvînt înainte b) același peisaj e prezentat de mai multe ori, dar în nuanțe diferite. Variații care arată schimbări de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
au luat ele avîntul, iar detaliile care au urmat nu au fost decît complemente, ilustrări și limpeziri. Întreaga mea activitate ulterioară a constat în elaborarea a ceea ce țîșnise din inconștientul meu de-a lungul acelor ani și care m-a copleșit mai întîi. A fost materia primă pentru opera unei vieți"6. În cazul lui Pauli, era vorba mai degrabă de un preaplin al intelectului. Pauli a fost un copil supradotat. La 19 ani, era deja autorul unui volum enciclopedic despre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nu facem aceste distincții și opoziții, nu avem de ales decît între a pune sub acuzare tot ceea ce poartă numele de rațiune și a continua în toate situațiile să sanctificăm acest Nume. Din fericire, rațiunea critică nu a fost niciodată copleșită de auto-mitologizarea rațiunii, rațiunea deschisă a putut mereu să secrete antidoturile care să neutralizeze raționalizarea, iar aspirația emancipatoare, care se găsește la originea greacă și umanistă a rațiunii, a refuzat să se lase sufocată de rațiunea instrumentală. Începînd cu sofiștii
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
loc mai pretutindeni în zonele de dominație imperială, iar o doctrină a renașterii ciclice (palingenesia) încuraja mai demult speranța în redresare. Din nici un text important al epocii nu lipsește această componentă de destin care este suferința. Și nicăieri ea nu copleșește, ci participă la întărirea sentimentului mesianic. De la souffrance à la pensée, ca în eseul lui Jean-Albert Weil, iată o relație legitimă și un sens al mișcării în istorie. Suferința colectivă îndeosebi capătă un rost moral și o valoare metafizică, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
n-a contenit să fie una dintre marile teme de reflecție, adesea neliniștită, deoarece nimeni nu poate susține că între uz și abuz istoriografia a știut să afle întotdeauna justa măsură. Eticheta de istorism, adăugată la atâtea isme care au copleșit veacul nostru, era și un mod de a incrimina. De la K. Heussi și F. Meineke la K.R. Popper și analiștii mai noi, fenomenul istoric continuă să rețină luarea-aminte, fără a se ajunge totuși la un consens. Pentru Valéry, istoria nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]