5,537 matches
-
-i destul ca să mi-i pot Închipui pe toți... Așadar, În orășelul acesta pașnic - unde e pace chiar și-n timp de război - apare, deodată, un criminal inteligent, instruit, ambițios, viclean și lipsit de scrupule. De fapt, nici nu-i criminal În sensul obișnuit, pe care-l dă poliția locală cuvîntului crimă. Nu fură, nu se Îmbată, iar cînd ucide nu știe ce-i aia. Ce vă așteptați să găsiți? Întrebă Rowe. — Totul, În afară de ceea ce căutăm: un mic film. — Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Hyde Park, sub razele Încă reci ale soarelui. Privind peste umăr, se Încredință că nu era urmărit: pe aleile lungi ale parcului nu se vedea nimeni. Se trezi fluierînd singura melodie pe care-o cunoștea. GÎndul că nu-i un criminal Îl umplea de bucurie și-i dădea un fel de liniște sufletească. Trecutul uitat nu-l mai tulbura acum - cum nu-l tulburase nici În primele săptămîni petrecute În sanatoriul doctorului Forester. „Ce bine e să fii din nou adult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
student care se ducea devreme la biblioteca British Museum... Într-un cuvînt, niște Încăperi nevinovate. Rowe era bucuros că telefonul suna În gol. El, unul, Își făcuse datoria. Lasă-l să sune... Ori poate că telefonul suna În camera unui criminal? A aceluia care, În cîteva ceasuri, nimicise atîtea vieți omenești? Cum ar putea să arate odaia unui astfel de om? Odăile capătă, ca și cîinii, ceva din caracterul stăpînilor lor. Ele pot fi mobilate În așa fel Încît să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
atîtea vieți omenești? Cum ar putea să arate odaia unui astfel de om? Odăile capătă, ca și cîinii, ceva din caracterul stăpînilor lor. Ele pot fi mobilate În așa fel Încît să fie confortabile, plăcute sau numai utile. Odaia unui criminal e desigur, o Încăpere neutră, care n-ar dezvălui nimic din personalitatea locatarului ei la o eventuală descindere a poliției. Nu s-ar găsi În ea nici un exemplar din Tolstoi cu sublinieri pe jumătate șterse, nu s-ar găsi nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și urcă În odaia lui. După cîteva ore de căutări asidue, dădu peste numărul căutat: avea ochii atît de Împăienjeniți, Încît cu greu descifră adresa: Prince Consort Mansions, 16, Battersea - adresă cu totul necunoscută. „Firește, Își spuse el amețit, un criminal Își Închiriază o cameră mobilată“. Se trînti pe pat și Închise ochii. Abia pe la cinci după-amiaza se hotărî să acționeze, dar acționă mecanic. Nu mai voia să se gîndească la nimic: ce rost avea să facă presupuneri Înainte de a auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cortegiu funerar? Întrebă el. — Da, și a venit multă lume - colegii de la Apărarea Civilă, toată echipa. Au venit și cîțiva polițiști. Da, da... Nu mă puteam duce la bancă să-mi Încasez cecul. Îmi Închipuiam că poliția mă crede un criminal. Dar trebuia neapărat să fac rost de bani, ca să pot fugi. Așa că am venit la tine. Nu știam de moartea soției tale. Mă gîndeam tot timpul la crima aceea. — Te gîndești prea mult, spuse Henry Wilcox. Gata, ce-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ei. Dar nici eu nu voiam să-ți recapeți memoria. Nu voiam să te văd că suferi. Acum Îți amintești tot? adăugă ea cu neliniște În glas. — Îmi amintesc multe, și am aflat multe. Destule ca să știu că nu-s criminal. — Slavă Domnului! murmură ea. — Dar, dumneata știai că-s nevinovat? — Da, desigur. Știam... Și mă bucur că și dumneata știi... Vreau să fii fericit, Îți stă atît de bine! Rowe rosti, cu toată tandrețea de care era În stare: — Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
s-a simțit atât de plină de viață decât atunci când mititelul În formă de bastonaș Îi ciugulea tandru ficatul. Au urmat, evident, decesul și un proces intentat numitului bacil de către urmașii băbuței milionare, care, ce oroare!, Îi lăsase Întreaga avere criminalului. În alte cazuri, gazda a căzut pradă propriei slăbiciuni. Un cetățean din Liverpool și-a păstrat ca animal de companie vibrionul care nu izbutise să-l dea gata. Îl ținea Într-un borcan, hrănindu-l cu mâna lui cu alge
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pentru asta. — Posibil. Și de-atunci nu trece o oră fără să mă-ntreb de ce. Să fi fost un simplu om plictisit de veșnica monotonie a zilelor? Unul care-a suferit prea mult și voia să uite? Ori poate un criminal bântuit de mustrările de conștiință? Știi, ieri am descoperit Într-un colț de sertar, sub o latură ușor desprinsă, un fragment de bilet de avion, pe care Încă se văd data și numărul zborului. Se pare c-am sosit la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
rotea prin Încăpere ducea o viață mai palpitantă. Ea măcar Își mai găsea câte-o surată cu care să se vânzolească pe sub lustră. Și ce face un om când se plictisește? Sună pe cineva. Eu mi-am sunat clienta. — Vera, criminalul tău stă toată ziua-n casă și scrie. Singurul mod În care ar putea omorî pe cineva ar fi să scrie atât de prost, Încât vreun cititor să se enerveze cumplit și să crape. — Nu cumva și-a dat seama
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
scurt timp lumina în hol, ca să creadă lumea că e surprins de priveliștea îngrozitoare, o stinge apoi imediat, se duce la poliție și declară: mama mea a fost ucisă și zace în holul casei, veniți și ajutați‑mă să descopăr criminalul. Un polițist se grăbește să‑l însoțească și cine‑i poate descrie uimirea la vederea celor două cadavre? La început le confundă, pentru că în urma mutilărilor nu prea se mai știe care‑i mama și care‑i fiica. Polițiștii au rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
următor trebuiau scoase cărțile pe tarabe, atunci le cerea piața. Cam așa treceau zilele În Republică: ne Întorseserăm la literatură, Vasile nu se mai oprea din scris, Cătălin Începuse și el un roman, se amuza, dorind să scrie povestea unui criminal În serie a cărui regulă era să-i omoare pe cei care tocmai scăpaseră cu viață dintr-un tragic accident. Înainta greu cu scrisul, deși Cătă nu avusese parte de sincopa politică În care intraseră, În octombrie 2004, o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
faliment. Eu am reușit s-o cuceresc pe Cristina, ne-am căsătorit. Nu știu cum am reușit, nici de data asta n-am nici o explicație. Editura și-a extins programul editorial, Îmi dă mult de lucru. Am publicat romanul lui Cătă cu criminalul În serie, am vândut aproape două mii de exemplare. Fiindcă am adus vorba de creativitatea Celebrului animal: nici În privința asta nu stăm foarte rău. Atâta doar că am devenit mult mai discreți. Exemplul extrem e Florin, care scrie numai noaptea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
bine știți, anul disputei dintre Hayes și Tilden, În l880 pentru James Abraham Garfield, acel om mare și bun, zise el cu patimă, care a fost lichidat În chip atît de josnic și de brutal de atacul mișelesc al unui criminal sîngeros. Se opri, Își umezi degetul mare respirînd anevoie, se aplecă În față și scuipă din nou. — În l884 am votat pentru James G. Blaine, În anul cînd l-a Învins Grover Cleveland, zise el scurt, pentru Benjamin Harrison În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
seama, firește, că știa dinainte, știa că au să fugă din Închisoare În noaptea aia și se temea În sufletul lui, se temea că treburile or să meargă prost și-o să se facă iar vărsare de sînge, căci erau niște criminali Înrăiți și n-ar fi șovăit să ucidă pe oricine le-ar fi ieșit În cale, așa că gîndul ăsta Îi stătea ca o povară pe suflet lui Mel Porter. „E Îngrozitor, și m-apucă sila cînd mă gîndesc“ - a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și l-au legat Îndată ce-a intrat, că i-au luat cheile și i-au descuiat și pe ceilalți trei, și-au șters-o toți deodată. Firește, ceilalți trei n-aveau nici o legătură cu Ed și Lawrence, erau niște criminali de rînd, niște maimuțoi nenorociți, cum le spunea taică-tu, Închiși acolo, care așteptau să fie spînzurați, și se zice că Ed i-a spus lui Lawrence: „Hai să le dăm drumul și lor, dacă tot ne-am apucat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tiptil și-a-nceput să se tîrască de-a lungul verandei de la ușa sufrageriei. „Doamne!“ - am zis, m-am luminat deodată, am priceput - „au venit! sînt aici! Ce să mă fac, singură cu copiii, cum să dau piept cu niște criminali?“ Atunci am priceput, firește, Înțelesul Înștiințării: „Doi... doi“ și „Douăzeci... douăzeci“ - mă Înștiința pe mine și pe tatăl tău că sosesc În douăzeci de minute. „Nu trebuia să plece, trebuia să priceapă ce Încercau să-i spună!“ - am zis. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-n picioare.“ „Cum adică? Ce-nseamnă asta?“ - zice. „Am avut un oaspete după plecarea ta“ - am zis. „Cine?“ - zice. M-am uitat la el. „Ed Mears a fost pe-aici“ - am zis... „Doamne ferește“ - zice taică-tu - „vrei să spui că criminalul ăla a fost aici, În casa mea? Ai strigat după ajutor? Ai chemat vecinii?“ „Nu“ - am zis. „Lasă c-o fac eu chiar În clipa asta“ - zice. Și-a dat să plece iar. L-am oprit. „Ba nu, n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o carte de istorie contemporană. Carte serioasă și cu ștaif! Și ce-a ieșit! Dar în timpurile noastre doar istoria este un pic mai veselă decât nenorocirea, iar viața este un pic mai bună decât moartea. Și asta datorită unor criminali cocoțați în posturi înalte. Și de acolo ei cică fac istorie. Iar o scriu grijuliu, precum scribul antic. Deci, de ce Vinul de Post? D-aia! 1 aprilie, confiscat Fiecare la timpul lor au avut ceva de confiscat, sau de stricat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care este greu să deosebești de exemplu, care este terorist ce strânge informații despre "ținte", care este din serviciile secrete ce colectează toate informațiile, indiferent cât de mărunte, care este hoț sau răpitor, în căutare de „lovituri", care este un criminal în serie, care caută „gagicuțe" să le sucească gâtul la fapt de seară, etc, etc. E la mare modă acum, să ai cont pe Facebook! Deja, contul pe hi5 e depășit, unii spun chiar ca acesta este adresat doar puștanilor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și avânt, pentru a duce pe culmi mărețe reformarea acestui popor, atât de deformat, după părerea lui. Suntem acum foarte mulțumiți și cu inima pusă din nou la locul ei inițial, după ce am aflat că s-au dejucat planurile acelor criminali naționali, Vântu, Voiculescu și Patriciu care potrivit unor informații, provenite de la cele 743 de servicii secrete, vor să-l omoare chiar de tot. Doamne, bine că n-au reușit! Cum să-l ni-l omoare? Păi dacă-l omoară, noi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
le mai pot duce și mi-a mai rămas doar bocceaua de la capătul bățului cu care să plec în lumea ce largă." Nu-i așa, că ar fi destul de jenantă o asemenea alternativă, pentru legătura de nezdruncinat, dintre hoții și criminalii de la conducerea drăcească a acestui stat și conducerea iubitoare doar de „ochiul dracului" a bisericii ortodoxe române? Ia să vedem câteva nume, din cei care au făcut acest demers electronic de punere în legătură direct a păcătosului cu Doamne, Doamne
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu este cu nimic mai murdară decât complicitatea acestor brusc deveniți acum guralivi, la toate faptele reprobabile ale onor președintelui! Căci a tăcea, înseamnă a consimți! Iar când consimți în tăcere la grozăviile în care Băsescu și șleahta sa de criminali, au târât cu forța acest popor, nu reușești să te speli de păcate radicalizându-ți discursul și trăgându-i cu „Trăiască regele!", a patra zi după scripturi. Deci, domnilor, nu vi se face oarecum greață și o lehamite nesfârșită, când
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a lăsat-o gravidă și că În familia ei nu se admit copii din flori. Șeful Gestapo-ului era Klaus Barbie, cel despre care se spune că trăiește Încă Într-o țară din America Latină, tot sub o identitate falsă. Celebrul criminal de război a părut impresionat, dar nu i-a dat voie să-l vadă pe arestat. I-a spus numai că acesta va fi ucis și a compătimit-o În sensul: „Domnișoară, bărbații din ziua de azi nu trebuie crezuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de ani de detenție, despre această lume pe care o vede doar prin ziarele decupate. Vina: Rudolf Hess a aterizat În Anglia și a propus, ca venind din partea lui Hitler, pace separată. Churchill a zis: „Hess nu este decât un criminal de război ca toți ceilalți conducători naziști.“ Iar Hitler l-a declarat pur și simplu nebun. Avea și de ce să creadă asta: cu câtăva vreme mai Înainte aflase despre el că se masturbează În W.C.* Buun, deci schizofrenul onanist de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]