7,252 matches
-
eleganțelor, rezerva noastră de reverie. De ajuns să citești articolul lui Camil Petrescu, Mihail Sebastian, sau despre prietenia literară. Trebuia să fie nimic mai mult decît o cronică la recent-apărutul Femei, pînă cînd cronicarul află - benignă indiscreție redacțională... - că autorul, cronicar, la rîndu-i, scrisese deja, la număr, cum se spune, despre Patul lui Procust. Reciprocitatea nu poate trece fără explicații, așa că iată această mărturisire despre o prietenie închegată printre rînduri. În lumea lui captatio benevolentiae, mai mult decît o formulă retorică
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
Cronicar Ziua Scriitorilor Români La Uniunea Scriitorilor, de câțiva ani, există o bună inițiativă: într-o reuniune așezată sub numele Ziua Scriitorilor Români sunt omagiați toți membrii USR care, în anul precedent, au împlinit vârste rotunde: cei mai „tineri” sărbătoriți sunt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2848_a_4173]
-
în Banat oameni mari Eforturile componistice ale profesorului Manole urmează linia solidă, admirabilă, a unei tradiții muzicale bănățene în stare să strivească, singură, prejudecata larg răspândită că Banatul n-ar fi dat culturii naționale mari valori. Că, parafrazându-l pe cronicar, nasc și la noi artiști importanți, stă mărturie oricui fondul documentar bogat al Muzeului Banatului. Din site-ul instituției spicuim: „Înființat în 1975, ca parte integrantă a secției de istorie, sectorul de memoriale cuprinde un patrimoniu de peste 20. 000 de
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
Susan Strange, State și piețe James M. Buchanan, Limitele libertății Friedrich A. Hayek, Constituția libertății În pregătire: Leslie Holmes, Postcomunismul Redactor: Lucian Dîrdală Tehnoredactor: Amalia Ursu Bun de tipar : 2003 • Apărut 2003 • Format 1/16 (61x86) INSTITUTULUI EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 •C.P. 161•cod 6600 •Tel. Difuzare: 0232/233800 • Fax: 0232/230197 •euroedit@hotmail.com • www. euroinst.ro Tipar executat la SC Euronovis SRL CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
bucură că nu s-au validat de-ndată alegerea a doi deputați, în sfârșit ajunge la proiectul de răspuns pe care Camera-l pregătește Prea Înălțatului nostru Domn. Ca formă, zice "E. L. ", este o bună compunere retorică în stilul cronicarilor, ca fond e o parafrază a mesagiului tronului. Drept că autorul răspunsului au oblicit cum se scarpină și tușesc cronicarii, este întrucîtva materialul lor de cuvinte, nu însă spiritul lor. 13 {EminescuOpX 14} Bătrânii noștri erau oameni cuminți, ei spunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care Camera-l pregătește Prea Înălțatului nostru Domn. Ca formă, zice "E. L. ", este o bună compunere retorică în stilul cronicarilor, ca fond e o parafrază a mesagiului tronului. Drept că autorul răspunsului au oblicit cum se scarpină și tușesc cronicarii, este întrucîtva materialul lor de cuvinte, nu însă spiritul lor. 13 {EminescuOpX 14} Bătrânii noștri erau oameni cuminți, ei spunea simplu, fără încunjur și fără vorbe late ceea ce știau și simțeau într-adevăr. De unde și până unde pot ci aduce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie să fi fost o măsură luată de Domni, după vremi de mare turburare și de invazii, ca să statornicească oamenii, să nu umble din loc în loc cu bejănia. De-ar fi fost vrun rău pe capul oamenilor ne-o spuneau cronicarii, cari totdauna revarsă cuvinte de mânie asupra orînduielelor ce asupreau norodul. Precum liberalii le ziceau boierilor "strigoi" și alte celea, asemenea le-au zis și domnul fanariot că sunt vânzători de sclavi, tirani etc. și le au luat ochii, încît
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
puternic contra epidemiei spirituale decât cultura țăranului. Dar pentru aceasta era de nevoie ca limba țăranului, fie el în România, fie în Ardeal, să fie pusă iar în scaunul de onoare ce i se cuvine, în locul în care o pusese cronicarii și biserica. În lupta pentru limbă și adevăr și contra jargoanelor franțuzite sau nemțite și a beției de cuvinte, d-sa a rămas învingător; autorii loviți de pana sa energică nu mai cutează a se întoarce la obiceiul lor de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asta-i meșteșugul, și numai generali așa de vestiți ca Rumianțof și Sumarof a putut s-o facă. Dar încă una foarte actuală. D. baron Stuart a iscălit convenția renumită alături c-un tătar, căci Cogălniceanu, al cărui bun e cronicar moldovenesc, s-a sălbăticit în urmă ș-a trebuit cules de sub corturi de vestiții Rumianțof și Sumarof de lângă apa Cogălnicului, care curge de-a lungul prin mijlocul părții de sud a Basarabiei. Et voila, comment on recherche l'historique de ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai târziu. Destul numai că, într-o vreme în care abia era viață istorică prin împrejurimi, Basarabia actuală era pământ românesc stăpânit de Domni români. Și ace[a]sta n-o deduc numai istoricii de astăzi, ci Miron Costin însuși; cronicarul cel învățat și mare logofăt în Moldova povestește aceasta în versurile dedicate regelui Poloniei. Pentru a nu anticipa, reproducem acestea numai pentru a esplica numele și a arăta că el este puțin ceva mai vechi decât tătarii de sub corturi ai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cea mai însemnată familie a tatarilor nohai din câte s-au așezat în țara noastră, ba chiar, în vremea în care Dimitrie era Domn creștin în Moldova, în Bugeac stăpânea preste tătari asemenea un Cantemir. Tătarii, după cum ni-i descriu cronicarii, nu se ocupau cu plugăria, ci se țineau cu turmele de cai și cu prădatul. Sate nu aveau, ci numai târguri, se hrăneau cu lapte de iapă și nu era nici una din țările învecinate cu care să nu aibă bocluc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu Polonia, căci Ieremia avea nevoie și de prietenia Poloniei și de mijlocirea hanului tătăresc pe lângă Poartă. Se vede însă că curând după aceea tătarii Bugeacului, sub căpetenia lor Cantemir Pașa, au fost rechemați în Crîm. Să nu uităm că cronicarii noștri trăiesc toți în veacul al șaptesprezecelea, că Nistor Ureche, de pe a cărui izvoade au scris fiul său Grigore, e boier mare la curtea lui Ieremia Movilă și partizan al Movileștilor, că Miron Costin moare de sabia lui Cantemir, că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mitropolie proprie la Brăila, zidind biserici, trăind cum trăiseră înainte ca proprietari legitimi ai acestor locuri. Ce ne va mai dovedi veacul al optsprezecelea? Izvoarele istorice ale acestui veac apropiat trebuie să fie neapărat foarte limpezi și asupra oricărei îndoieli. Cronicarii noștri cari descriu acest veac au trăit în lăuntrul lui, ei nu sânt copiatori de izvoade bătrâne, ci martori oculari ai evenimentelor; luptele și învoielile Ecaterinei a II [-a] cu împărăția turcească stau deschise și pe față, nefiind nici un punct
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca oglindă a pronunției vie, admise ca clasică, nu lasă nimic de adaos și nimic de scăzut. Abia în epoca fanarioților, sub înrîurirea nimicitoare a lor, limba începe a-și pierde unitatea ortoepică și tinerețea ei naivă care strălucește în cronicari. Dar pe la capătul domniei fanariote românii de peste Carpați încep să învețe latinește și, mișcați de o ură neînțeleasă contra bietelor semne cari nu le păcătuise nimic și a bietelor cuvinte cu care poporul în curs de atâtea veacuri își făcuse
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al furtișagului literar și coleg cu d. Petrescu, Pseudo-Ureche, care își ia operile dramatice din Lope de Vega, știința filologică de la un băiat de 15 ani (Ascoli) și care n-are nimic al lui, de la nume începînd, escamotat de la un cronicar vechi, până la zecile de volume ce promite a le publica, acest prototip, zicem, n-a putut rămâne fără imitatori mai mult ori mai puțin îndrăzneți. În prefața Aritmeticei sale d. Petrescu zice că, profitând de experiența făcută de d-sa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a face o ameliorare. Pentru aceste motive și pe baza art. 71 din legea comunală, vin respectuos a ruga pe Măria Ta să binevoiești a aproba dizolvarea acelui consiliu și a semna anexatul proiect de decret. C-o mirare de cronicar întrebăm cine a fost acel d. Tetoianu care a avut puterea de a deposeda pe un arendaș și de a pune în stăpânirea pământurilor pe locuitori? În faptă însă lucrul stă astfel: d. inginer, ca reprezentant al statului, proprietar al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noi răul însă devine și mai mare, împreunat fiind cu rara lipsă de tărie, de cultură temeinică și de iubire de adevăr ce caracterizează generația liberală din țară. Și azi avem de gând a ne mărgini numai la rolul de cronicari. * "Romînia liberă", în numărul ei de duminică 11 fevruarie, ne dă următoarele amănunte asupra cestiunii, după cum ea a fost tratată în sânul cabinetului actual și a partidului liberal. Dacă străinii au intervenit în această cestiune interioară - zice "R. l. " - cauza
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-avem în cestiunea aceasta decât o atitudine pasivă și, abia reprezentați prin câțiva inși în Cameră și Senat în urma alegerilor brătienești, în urma suspecțiunii aruncate asupra partidului conservator prin darea în judecată a căpeteniilor lui, sîntem reduși la rolul de cronicari și, dacă am avea ambiția de a deveni celebri în această ramură a istoriografiei, desigur că am găsi colori de flăcări pentru a ilustra această ultimă pagină de liberalism în România, care nu e decât continuarea și rezultatul firesc și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Negruzzi ș. a. Deosebirea între învățații generațiilor trecute și cei actuali e-ndealtmintrelea foarte mare și caracteristică. Cei dentîi nu costau pe nație o para roșie, cei noi costă parale, cu miile, cu zecile de mii de franci. Miron Costin, de ex., cronicarul Moldovei, scria minunat de bine și avea 100, zi o sută de moșii; Pseudo-Ureche n-are moșii, dar pentru asta scrie de o sută de ori mai rău decât Costin și costă pe stat o mulțime de bani. Așadar părerile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întrebare de existență sau de neexistență a țării. Și bieții Domni din vechime cari, ca Petrea cel Șchiop, abdicau de la domnie ca să nu se sporească în zilele lor haraciul Porții cu o mie sau două de galbeni, sau Miron Costin cronicarul, care și-a pus viața la mijloc și a pierdut-o pentru că Vodă Cantemir sporise birurile! Un om care renunță la domnie pentru a scăpa țara de o dare, un altul care-și dă capul călăului pentru onoarea de a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
povestește - cititorul ne va ierta parțiala incertitudine a citatului, de vreme ce nu avem cartea la-îndămînă - că romanii, pătrunzând în {EminescuOpX 411} Rhaetia, vitejii locuitori ai acelei țări le-a luat armele și i-au combătut cu armele lor proprii. Astfel venerabilul cronicar român, în asprul său patriotism (cestiune de creștere, cum ar zice "Presa"), se încumetă a combate pe toți hulitorii neamului său cu propriile lor arme. Pe un teren și mai priincios decât acela al vechiului cronicar, îmbrăcat în platoșe de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor proprii. Astfel venerabilul cronicar român, în asprul său patriotism (cestiune de creștere, cum ar zice "Presa"), se încumetă a combate pe toți hulitorii neamului său cu propriile lor arme. Pe un teren și mai priincios decât acela al vechiului cronicar, îmbrăcat în platoșe de fier și înmuind un condei de fier în contra dușmanilor neamului său, ne aflăm noi față cu organul marelui om de stat, față cu "Presa". În numărul ei de joi, 7 fevruarie, "Presa" se miră de reintrarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
excese cine știe pentru cât timp, cum s-a întîmplat totdeauna în istorie. Cum noi sîntem români și nu francezi, vom adera toți, va adera și el Petrică Nicolau, și eu, cu preocupările mele filozofice, fiindcă românul știe multe, de la cronicari și din propria istorie, că vremurile trec și important e să scapi cu viață. "De ce p... mă-sii crede el că viața lui e atât de prețioasă încît e dispus să facă toate compromisurile pentru a și-o salva, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mustăți colosale sau le-alungeam bărbile până cădeau din pagină. Ni se cerea doar puțină recunoștință. Viața ne fusese salvată, pe rând și în epoci diferite, de Gelu, Mircea și Mihai (numele de familie contau mai puțin; probabil de-aceea cronicarul nici nu le menționa). Ștefan și Matei cooperaseră, cu oarece succes, la păstrarea independenței și la arestarea vărului Vlad, care îi cam necăjea pe turci (astăzi, toți trei se întreceau pe statui și-n nume de străzi); recent, deasupra numelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cărțile pe care le publicasem. Eram recomandat ca autor de teorie virtuală, îmi fuseseră citite toate cele trei volume despre literatură și cibernetică. Mai zicea acolo, în caracterizare, că sunt serios, onest și devotat. Dacă prezentarea mințea pe undeva, doar cronicarul știa unde. Altceva mă deranja, însă. Referentul anonim făcea niște trimiteri la talentul meu epistolar și recomanda strângerea scrisorilor mele într-un volum (nu reieșea dacă eu îl revendicam sau îl alcătuiau alții). Observația ar fi fost măgulitoare, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]