5,260 matches
-
a fericirii, atunci când o privim prin prisma stării materiale, este aceea că nevoile umane sunt nelimitate 21, iar nivelul resurselor, al posibilităților de satisfacere a acestor nevoi este unul limitat sau chiar foarte limitat 22. Din această cauză doar oamenii deștepți pot aspira la fericire și nu neapărat oamenii inteligenți. Inteligența, sau capacitatea de adaptare la mediu ne poate juca uneori feste. A fi deștept presupune o înțelegere superioară a rolului tău, ca om în lumea în care trăiești. De aceea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a acestor nevoi este unul limitat sau chiar foarte limitat 22. Din această cauză doar oamenii deștepți pot aspira la fericire și nu neapărat oamenii inteligenți. Inteligența, sau capacitatea de adaptare la mediu ne poate juca uneori feste. A fi deștept presupune o înțelegere superioară a rolului tău, ca om în lumea în care trăiești. De aceea un om în satul său și într-o lume mărginită, poate trăi ca un om fericit, pe când un om inteligent cu carieră și viață
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a dat publicității monologul oribil de la Școala 10. Am simțit nevoia unui asemenea gest pentru că România este plină de hoți, și ei solidari între ei. În ultima vreme nici nu le mai spunem așa. Îi alintăm spunându-le ,,băieții noștri deștepți". 7.4. Legătura dintre fericire și caracter Legătura dintre fericire și caracter 68 este una directă. Luăm în discuție caracterul ca fiind linia vieții noastre și bătăliile vieții noastre pentru a ne situa în zona liniei de echilibru natural pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
zice obstinația, insistența, cu care cultivăm lipsa de caracter. Pentru mulți dintre noi, lumea înconjurătoare are dimensiunile unei celule în care ne-am izolat pentru că, așa credem noi, nimeni nu se află la înălțimea noastră, nimeni nu este atât de deștept încât sunetul vocii sale să ne atingă urechea. România este țară unde chelnerii și femeile de serviciu sunt aroganți pentru că ei se află ,,mai jos" deoarece nu au avut părinții bani să-i dea la școală și nu pentru că ar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
au avut părinții bani să-i dea la școală și nu pentru că ar fi mai proști. La noi, simplul fapt de a respira același aer cu savantul,îl pune pe servitor în situația de a crede că și el este deștept. Suntem într-un fel de alienare, caracterizată printr-un egoism arogant în care invidia ne roade și ne demolează. Invidia aia rece, demolatoare, se citește pe chipul nostru fie că vorbim despre șeful statului (,,și eu aș fi putut fi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu mă înșela nevasta"). Suntem amorali, asemenea popoarelor sălbatice din junglă,care nu fac deosebirea dintre bine și rău. Provocăm semenilor noștri răul așa cum respirăm, natural și fără să clipim. Mereu noi (adică ,,eu") suntem altfel adică buni,frumoși și deștepți, și "ei" (adică ,,celălalt") sunt cei cu probleme. Există aici un fel de duplicitate permanentă, găunoasă, care întreține egoismul. Lipsa de caracter, problema moralei evitate, este atotstăpânitoare. Comunismul ne-a sluțit definitiv 76 învățându-ne,în generații întregi, că cel
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Personajul principal al vieții noastre este ciocoiul. Ciocoismul este un mod de a fi. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de funcție la stat și amantă tânără (,,cea mai deșteaptă,cea mai frumoasă și cea mai de caracter") el este preocupat doar de fudulia sa. Întrebat dacă este bine în România, el va răspunde invariabil că nu. Constantin Rădulescu-Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
afaceri care se implică și produce mărfuri? Ce criterii de apreciere validăm și folosim. Putem compara omul de afaceri cu academicianul? Omul de afaceri produce bani și prosperitate pentru că asta face zilnic, aceasta este ocupația sa. Academicianul este un om deștept și cultivat pentru că asta este profesia sa. La baza tuturor alegerilor noastre se află vocația noastră ca oameni, sau tendința noastră naturală de a face ceva, de a alege o cale în viață, sau de a nu face altceva, de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aroganță. O lume neașezată nu poate fi o lume fericită. Chelnerul arogant nu este penalizat de către academician și nici de către patronul său pentru că toate sunt făcute să meargă anapoda și amestecat. Respirăm același aer, dar nu suntem toți atât de deștepți și utili unii altora. Pe de altă parte este mai mult decât evident că și academicianul datorează respect femeii de serviciu din scara blocului său sau chelnerului care tocmai i-a turnat în pahar. Dar ce ne facem totuși cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cariera lor găsesc mereu vinovată lumea în care sunt obligați să trăiască. Pentru ei, această lume este profund strâmbă și nedreaptă. Niciodată, chipurile, această lume nu le oferă atât de mult precum ar merita. Întotdeauna oamenii din jurul nostru sunt frumoși, deștepți, înalți și bine pregătiți. Numai că, din cauza organizării sociale, ei nu primesc niciodată ceea ce merită. Vinovații sunt mulți și găsiți la întâmplare. Pentru că avem un copil căruia nu-i place cartea este vinovată vecina de la trei, iar pentru că nu avem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ducem rău, numai noi nu suntem vinovați. În același timp, atunci când reușim meritele sunt numai ale noastre. Este bine ca oamenii din subordinea unui tip de conducător specific românesc să nu fie nici mai înalți, nici mai frumoși, nici mai deștepți decât el. Lumea românească funcționează asemenea unui pat al lui Procust, în care amputăm, tăiem și mutilăm tot ceea ce nu seamănă cu noi. Așa se face că suntem în continuare stagnanți și anticapitaliști. ,,Exigența capitalismului, despre care se face atâta
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Am în vedere, între altele, trei calități, carente în viața noastră publică, dar bine ilustrate de autorul acestei cărți. Cea dintâi este dimensiunea culturală. Din păcate, la noi, a prins rădăcini ideea „folclorică” potrivit căreia politicianul trebuie să fie „băiat deștept” și pragmatic. Fără prea multe fasoane cărturărești, fără lecturi, fără „intelectualisme”. O astfel de definiție exclude, din plecare, toate vârfurile istoriei politice ale lumii, de la Marc Aureliu la Churchill, de la Napoleon la De Gaulle. Oamenii de viziune nu sunt niciodată
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
capitală ce dorește omul de rând. România este șansa europeană a Republicii Moldova. Rămâne să decideți dacă aveți nevoie de această șansă sau nu. Nu există și-și. Este ori-ori. Există un proverb care nu poate avea aplicație în Uniunea Europeană: mielul deștept suge de la două oi. De fapt, mielul suge de la o singură oaie și știe ce să facă cu laptele! În ce privește conflictul civilizațiilor: Europa nu are o asemenea dilemă. Noi credem și că toleranța poate fi tratată printr-o pedagogie a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pe care noi o știm de la sfârșitul ultimului deceniu, în care noi, de la București, nu discernem între occidentali? Deci, în situația în care suntem, nu discernem între occidentali. Pentru noi și americanii, și europenii sunt la fel de buni, de frumoși, de deștepți. Nu pot eu să-mi permit să discern. Păi, în momentul în care eu îi aleg pe americani am nevoie de tot sprijinul politic ca la 1 ianuarie 2007, de fapt 1 mai, să fiu admis în Uniunea Europeană. Rodica Culcer
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
citînd o Cronică a mizantropului în care e vorba de un cocoș care se comportă remarcabil de bine cînd primește grăunțele cotidiene. Călinescu observă cu umor că pasărea lui de curte, luată de amici drept "inteligentă", e în realitate doar "deșteaptă", descurcăreață adică; dacă era inteligent, cocoșul înțelegea că e hrănit spre a fi făcut borș și, în loc să vie la semnalul stăpînului, ar fi dat bir cu fugiții. Dintre exemplele de "deștepți" contemporani enumerate de dl. Călin lipsește cel mai, poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
luată de amici drept "inteligentă", e în realitate doar "deșteaptă", descurcăreață adică; dacă era inteligent, cocoșul înțelegea că e hrănit spre a fi făcut borș și, în loc să vie la semnalul stăpînului, ar fi dat bir cu fugiții. Dintre exemplele de "deștepți" contemporani enumerate de dl. Călin lipsește cel mai, poate, nimerit: un celebru patron de club fotbalistic și de partid politic, mare concurent la "inteligența" cocoșului lui Călinescu. l Fidelă rolului, pe care și l-a asumat, de a ne reaminti
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
crede altfel: Aveam foarte multe relații personale, prin familie, cu intelectuali bătrîni. Adică ce însemna Ťbătrîniť? Oameni care atunci aveau 40, 45, 50 de ani. Aceștia erau bătrînii... Iar ceilalți aveau de la 18 la 20-30 maximum și se credeau mai deștepți, fiindcă aveau numai tinerețea. Îmi revine acum această furie de atunci, oroarea de tineri. Am oroare de acești tineri cretini! Și asta nu pentru că, acum, sînt foarte bătrîn și găsesc în asta o satisfacție - că nu este nici o bucurie să
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
-i este, oricînd, oricum, după părerea lui Alexandru Paleologu, patognomonică. E vorba, de fapt, mai mult decît de vîrste, de atitudini. De prostia crudă, energică, foarte amatoare să desfidă și de cea deja domolită, fezandată. Așa se face, deși ,un deștept este deștept, bătrîn sau tînăr", că ,un idiot e idiot mai ales cînd e tînăr. Iar cu vîrsta devine autoritar - ceea ce dă idioțeniei lui un anume aplomb". Trecînd, spre sfîrșitul discuției, la demontarea unor atacuri foarte străine de metehnele găsite
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
oricînd, oricum, după părerea lui Alexandru Paleologu, patognomonică. E vorba, de fapt, mai mult decît de vîrste, de atitudini. De prostia crudă, energică, foarte amatoare să desfidă și de cea deja domolită, fezandată. Așa se face, deși ,un deștept este deștept, bătrîn sau tînăr", că ,un idiot e idiot mai ales cînd e tînăr. Iar cu vîrsta devine autoritar - ceea ce dă idioțeniei lui un anume aplomb". Trecînd, spre sfîrșitul discuției, la demontarea unor atacuri foarte străine de metehnele găsite (și de
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
scrii Ťtragețiť asta presupune persoana 2 plural"; cea criticată revine, copiind din dicționar și deviind în insultă: ,tráge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trag, imperf. 3 sg. trăgeá, perf. s. 1 sg. trăséi, 1 pl. tráserăm; part. tras deșteptule tu să îți TRAGI un glonț în cap deșteptule"; altul îi răspunde didactic și răbdător: ,Văz că la conjugare îți lipsește persoana a 2-plural, probabil nu pricepi, încerc să-ți dau mură-n gură: când scrii trageți înseamnă Ťvoi tragețiť
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
revine, copiind din dicționar și deviind în insultă: ,tráge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trag, imperf. 3 sg. trăgeá, perf. s. 1 sg. trăséi, 1 pl. tráserăm; part. tras deșteptule tu să îți TRAGI un glonț în cap deșteptule"; altul îi răspunde didactic și răbdător: ,Văz că la conjugare îți lipsește persoana a 2-plural, probabil nu pricepi, încerc să-ți dau mură-n gură: când scrii trageți înseamnă Ťvoi tragețiť verb tranzitiv. Când scrii trage-ți înseamnă Ťtu trage-țiť
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
a angajat în favoarea libertății de opinie. Mare doamna a literaturii americane și în același timp, enfant terrible al cercurilor intelectuale din patria ei, Susan Sontag ( pe adevăratul ei nume Susan Rosenblatt) s-a născut în 1933 la New York. Frumoasă și deșteaptă, ea a beneficiat de o educație aleasă și a frecventat deja la 16 ani cursurile Universității din Chicago, unde a studiat filozofia, franceza și istoria literaturii. Cariera universitară a Susanei Sontag este superlativa. Autorii ei preferați șunt, între alții, Thomas
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
laudele de sine. Nu. Isărescu, din contră, stă, se codește, nu atacă, nu înjură, doar răspunde, blînd și cuviincios. Iar dacă trebuie musai să felicite și el ceva, ori să exprime condoleanțe, o face prin intermediu, prin domnișoara, doamna aceea deșteaptă și încruntată, supranumită în guvern Găinușa, și căreia premierul îi făcuse cadou, cu o ocazie, harnicei purtătoare de cuvînt, chiar așa, o găină, cu un umor seniorial. Altfel, cîinii latră, inamicii înjură de zor, dar caravana prim-ministrului, cu figura
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
interiorizarea nu e decît o bolgie a unui infern atașat ființei: "Pentru noi nu există scăpare/ decît să fugim înlăuntrul nostru atît de adînc/ încît lovindu-ne de propriile suflete/ să constatăm că sîntem bieți soldăței de plumb// copii mai deștepți ori aproape cretini/ cînd vor, orice vor fac din noi -/ părinții lor gîngavi, ușor plictisiți/ ne strîng cu fărașul, ne-aruncă-n gunoi.// Pentru noi nu există scăpare/ ne-am obișnuit cu toate acestea, cu jocul/ de-a fi pierduți de noi
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
nu asta ne trebuia nouă acum. Că a zis că nu mai vrea la putere ca prostu (textual, pentru care ne cerem scuze). Și că l-a pus în locu' lui pă băiatul ăla de la bancă. Nu zic (zice) băiat deștept, da' știi cum făcu Constantinescu?... Doi inși care jucau șah se întrerupseră și întrebară amîndoi: "Ei, cum?"... Făcu așa - spuse acela - ca un copil pe care-l bate un găligan la școală în recreație și care fuge acasă plîngînd în
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]