6,786 matches
-
gratis și, vorba humuleșteanului, „deavolna“ de la Soare, prin care transformă chimismul oxidant caracteristic epocii actuale a evoluției Terrei Într’unul reducător, specific epocii „copilăriei“ aceleiași planete. Noroc că Natura e Înțeleaptă și, cel puțin În zona temperată, trimite plantele la dormitor, toamna, În finalul și consecința efectului viețuirii lor. Dar efectul reductiv, care rămâne, este exact ceea ce-și doresc heterotrofele din sol, „săracii“ În ale energiei care, scutite de ochiul stăpânului vegetal, valorifică aceste deșeuri, resturi, adică ceea ce au Împrăștiat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dacă acum este așa cald, cum va fi fost prin iulie sau august? O adevărată caniculă, de nesuportat. Acum că ne-am aranjat ca pentu vară, să vedem cum se prezintă apartamentul. Am mers dintr-o încăpere în alta, în dormitor, în hol, în baie. Era curat, ordine, dar ce ne-a plăcut foarte mult a fost balconul care împrejmuia apartamentul. Când am deschis geamantanele să ne aranjăm lucurile în dulap, mare ne-a fost mirarea că toate erau ude. ─ Janeta
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
se trăgeau. Casa avea un hol pe mijloc și camere laterale, un pod al holului neacoperit, unde se putea urca pe o scară; mai la vale, cu fața spre stradă, o atenansă, compusă dintr-o bucătărie, o cancelarie și un dormitor pentru băieți, care avea și ea o cuvenită fântână în preajmă. În spatele casei, mai aproape sau mai departe, erau coșere cu porumb, cotețe pentru găini, staule și grajduri pentru vite și porci, iar gardurile parte din nuiele împletite, parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ferecată în argint a Maicii Domnului, sub care ardea necontenit, cu subite eclipse, o candelă de asemenea de argint, menită peste noapte să vegheze ca un opaiț somnul casei. Ne închipuim că o altă odaie dindărăt va fi servit de dormitor copiilor, având aspectul nud al unei săli de internat cu lucruri puține și tari. Copiii mulți nu erau însă acasă decât în vacanță, deoarece umblau pe la școli, iar diferența de vârstă face ca nici în epoca cea mai fragedă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Theodor Körners vermischte Gedichte und Erzählungen, Wien, 1815; Lecturariu latinu pentru a douà clase gimnasiale după M. Schinnagl de I.M. Moldovanu, Blasiu, 1864; Mythologie für Nichtstudierende, de G. Reibeck, Wien25. În al treilea rând, o rectificare se cere și în legătură cu dormitorul copiilor, pe care G. Călinescu îl plasează într-o odăiță din spatele casei, cu intrare separată. Trebuie remarcat că autorul descrierii își începe fraza cu ne închipuim... Realitatea a fost următoarea: în spatele casei era un hol strâmt și lung, care servea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
personală; dacă se întâmpla să dea peste alți mesageri veniți cu aceași misie, se lăsa cu împușcături și morți! Îngrozită de asalturile lui Beria, Davâdova a alergat să-i ceară ajutor lui Malenkov. Care... "m-a împins fără menajamente în dormitor și..." Era perioada marii terori, execuțiile atingeau, numai la Moscova, cifra de 1200 pe noapte. Vera, acum laureată a Premiului Stalin, artistă emerită a RSFR și deputată în Sovietul suprem, a fost invitată să asiste la schingiuirea lui Zinoviev, Kamenev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Vera a scăpat. Memoriile ei (Ed. "Paidea") sunt pur și simplu îngrozitoare. Nu-i o carte porno, cum vor fi bănuit unii. Nici măcar sexi. Tumultuoasa viață privată a Verei, relatată până-n cele mai mici amănunțimi, se opacizează total în pragul dormitorului. Cititorul este nevoit să apeleze la propria intuiție și imaginație pentru a duce până la capăt firul unor istorisiri eliptice de final. Davâdova pare întâi de toate interesată să investigheze politicul, cercetat din pragul alcovului. Inedita perspectivă îi permite revelări formidabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
noastră Voi ce aveți mame Și oricine vă sfătuiește Să-i dați ascultare !. M-am născut într-un bordei » este un alt cântec care îi place și-l cântă doamna Adriana : M-am născut într-un bordei, Învelit cu paie, Dormitor mi-a fost întâi Leagăn, - o copaie. Mama mă lua cu ea Când pleca la muncă Ba la grâu - la secerat Ba la fân - pe luncă. Pe sub tei umbriți pe câmp, Mă umbrea cu ramuri Și sudoarea greu curgea Pe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
uriașă grădină cu fântâni arteziene, statui, flori, arbuști și semiarbuști ornamentali, în care mâna și mintea omului au umblat cu multă iscusință, ordonând și imaginând lucrurile, ca în acel presupus paradis. Din reședința regală se poate vizita aproape totul, în afara dormitorului propriu-zis al suveranului, ceea ce în cele mai multe țări pretins democrate nu se poate nici imagina, darămite vizita. Gertrud ne-am interesat noi spune-ne, te rog: regele vostru e cel mai bogat om din stat? Gertrud râde și-mi răspunde foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Îmbrăcăminte. Sticle cu rom. Schelete umane. Vase de metal și ceramică. Un dulap cu toate ustensilele necesare unui navigator care pleacă într-o lungă călătorie începând cu instrumentele de ras, periuța de dinți, pipa, încălțăminte de schimb etc. Cabina amiralului. Dormitoarele a 12 ofițeri etc. etc. O uriașă diversitate de lucruri care împreună cu nava Vasa oferă o panoramă unică, referitoare la civilizația navală și istoria veacului al XVII-lea. În cartierul Lidingö unde se află și Ambasada României într-un parc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-l încuraja. Îl voia și vedea alt om în societate, așa cum îi cerea și funcția ce-o îndeplinea. Oricum, după decesul Corinei, fotografia ei, înrămată și aureolată cu o panglică de doliu, a stat ani în șir pe etajeră, în dormitor. Coana Zitta care în mod surprinzător a început să vină la Bițu aproape în fiecare vară, ca la propriul copil, și de câte ori revenea, mergea cu flori și aprindea o lumânare la cavoul Corinei i-a zis, odată privind chipul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și resturi de coceni de porumb, dar din respirațiile noastre ies aburi. Aicea dormi? Îl Întreb. — Cum să dorm În frigăraia asta? Scutură din fața blonzie, umflată de somn, brr... Sfinte Dumnezeule, aicea lucrez. Dorm În casă, Relule, o cameră-i dormitor, ai să vezi. Cealaltă-i birou’ lu’ moș Victor și aicea-i birou’ meu. Doar c-ațipisem nițel, sfinte Dumnezeule, nu mai știu ce dracu’ visam când m-au trezit câinii... Puloverul lui negru are piepții ciuruiți de stropi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de bordură sub cais. Andrei se scobea Între dinți cu o așchie. — De văr-tu a fost mai rău, când s-a luat În bețe cu el În vreo două rânduri și n-a mai vrut să-l primească la dormitor. — Păi auzi că s-a dus să-i viziteze apartamentele, părințele, se trage de șireturi și cu el și cu fii-su. — Dacă te uiți În gura lui, Relule... Îi vizita apartamentele, da’ vreo două săptămâni s-a tot ascuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
duci cu pâine goală până iese soarele, iar după o săptămână de vreme urâtă rămâi și fără bani de gazdă și-ți așterni noaptea pe nisip și-n boscheți. Aici, de bine-de rău, uite că n-am nevoie nici de dormitorul moșului, măcar că pe degeaba, fiindcă tot fără nici un ban e și demisolul meu. Și-apoi, pot câștiga un ban cinstit dintr-o muncă cinstită, așa cum nicăieri, da, păi nu-i puțin lucru că nicăieri n-am rămas cu două sute pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
altminteri să meditez la ispitele părințelului, de vreme ce toată ziua mi-o petreceam În bătătura Unității. Totuși În trei luni nu mă prinsese Încă nici o noapte acolo, deși s-ar fi putut dormi omenește În oricare din cele patru paturi din dormitorul pe care tovarășul meu Îl ocupa de unul singur. Mă mai gândeam Între timp și la asta, că aș fi scutit astfel drumul dus-Întors de o oră și ceva, iar seara n-aveam cine știe ce de făcut În demisolul meu din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din acelea de prin cazărmi sau spitale, din fier vopsit alb și echipate cu saltele umplute cu paie și pături aspre. Sunt sigur că lui Îi place și-i priește aici. Noaptea părințelul stăpânește de unul singur peste vastitatea acestui dormitor amintind de o sală de clasă amenajată pentru Îngrijirea răniților pe timp de război, În care el se oblojește În tihnă cu hârțoagele și sticlele lui de rom și votcă, risipite câteva pe sub masă, dar cele mai multe rătăcindu-se și prăfuindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fi putut inventa tot felul de motive ca să revin, nu mă simțeam În stare să mă desprind dintr-o dată, mă Întorceam ca să am de unde să vin, iar după un ocol prin oraș și prin Împrejurimile Pantelimonului, mă pomeneam tot În dormitorul Unității. Seara, moșu’ și cu nevastă-sa o luau din loc spre apartamentele lor din Drumul Taberei și doar eu cu părințelul și haita aia de câini de pripas mai rămâneam pe-acolo. Au fost destule nopți când vechiul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu-s io popă... Păi dacă-ți spun, nea, ce interes am... — Poți să-mi spui și-o mie, băiețică, că nu te doare gura... Până la urmă Andrei i-a convins de unul singur. Până m-am dus eu În dormitor după Încă o sticlă, ei i-au dat banii pentru o sută de saci. Restul, după ce-i Încărcăm și-i numărăm. Ne-a luat mai bine de o oră și ne-a trecut os prin os până am scos sacii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care tuburi? — D-alea pentru aparat autogen cu oxiacetilenă. Ți le dăm cu tot cu furtune și bremer și cazan pentru carbid. Du-te Relule și mai caută o jumătate prin casă, că mă-nțeleg io cu nea. M-am Întors În dormitor după Încă o sticlă, se-nțeleg ei numaidecât, păi cât, păi o nimica toată, restu’ până la cinșpe mii, păi ce vorbă-i aia, băiețică? Parcă mai văzusem una sau două pline, printre sticlele alea goale de sub masa cu cărți sfinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ăștia mai lipsesc. Și noi stăm aici să-i așteptăm pe toți ca tâmpiții! Să fugim! Se auzeau câinii schelălăind, gudurându-se parcă pe lângă cineva de-al casei. Andrei arăta Însă calm și foarte stăpân pe sine. — Stai aici În dormitor cu lumina aprinsă. Ies eu să văd, șopti, și o luă spre poartă prin Întuneric, cu țeava-n mână. Îl simțeam În stare de orice. Frica mea mai dură până am pus și eu mâna pe o țeavă de sub patul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
are puterea faptei...!” a spus cineva... Pentru o clipă, am închis ochii și, i-am văzut pe cei din fața mea, dar și pe mulți alții... copii... elevii de atunci, în „Patratul” școlii sub castanii bătrâni... pe holuri, în clase, în dormitoare, în Sala de mese... în „repetitorul mare”, etc... etc. Simții cum loviturile inimii, din piept, îmi răsunau în ureche, ca bătăi de clopt... Gânduri nebune îmi alergau prin goana sângelui... Și, vreme, cât o bătaie de inimă grăbită, întreaga-mi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
moloz și ruine...” Vestea, pentru noi... a fost năucitoare. Și sătenii din spirit de solidaritate umană, sufereau alături de noi, și asta se vedea cum durerea li se așternuse pe chip. Luna Cireșarului venise, parcă, să ne frângă tihna. Seara, în dormitor cu lumina stinsă, doborâți de durere și tristețe, nu mai povesteam ca în alte seri amintiri și întâmplări fel de fel, până când ultimul cădea doborât de somn. Le ascultam răsufletul și-mi erau dragi cum dormeau, amintindu-mi de nopțile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lumina stinsă, doborâți de durere și tristețe, nu mai povesteam ca în alte seri amintiri și întâmplări fel de fel, până când ultimul cădea doborât de somn. Le ascultam răsufletul și-mi erau dragi cum dormeau, amintindu-mi de nopțile din dormitoarele de la școală. Îmi era dor de școală... de viața de la Seminar. Regimul școlii era „internatul”, și, deși era cam dur, îmi plăcea. În internat, elevii învățau, munceau, dormeau și mâncau în aceeași clădire, ducând o viață în comun, de dimineață
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și, deși era cam dur, îmi plăcea. În internat, elevii învățau, munceau, dormeau și mâncau în aceeași clădire, ducând o viață în comun, de dimineață până noaptea...și, apoi, iarăși de la capăt, după un program cu ore care nu ierta... Dormitoarele celor opt clase de elevi, se aflau la etaj, pe cele trei laturi în formă de „U”. Ziua începea de sus în jos... Continua „Repetitorul mare”, sălile de meditație și sălile de clasă. Regimul școlii obliga la o activitate care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
adevărați îndrumători și luminători ai satelor. Îmi era dor de școala aceea... îmi era tare dor. Gândurile mă purtau acasă... la școală... în Moldova. Primul cocoș ca o trâmbiță despica noaptea în două... somnul, încă, tot nu mă prindea. În dormitor, liniște... doar, răsuflet de om în somn... ...Duminică, 6 august... „Schimbarea la Față a Domnului”... Puii de berze își încercau forța aripilor pentru a porni în zbor spre miazăzi... Semn, că a venit toamna. În anul acela, toamna se prevestea lungă și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]