14,427 matches
-
sîntem siguri de faptul că acțiunile noastre sînt În acord cu ceea ce spunem sau cu ceea ce gîndim, nu trebuie să ne fie teamă de opinia altora. „SÎnt două feluri de promisiuni sacre: cea făcută unui copil și cea făcută unui dușman.” (H. de Montherlant) Nici unul dintre aceștia nu trebuie să fie dezamăgit În așteptările sale față de noi: copilul pentru că nu poate Înțelege motivul nerespectării cuvîntului pe care i l-ai dat: dușmanul, pentru că nu oricine se poate bucura de onoarea de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sacre: cea făcută unui copil și cea făcută unui dușman.” (H. de Montherlant) Nici unul dintre aceștia nu trebuie să fie dezamăgit În așteptările sale față de noi: copilul pentru că nu poate Înțelege motivul nerespectării cuvîntului pe care i l-ai dat: dușmanul, pentru că nu oricine se poate bucura de onoarea de a-ți fi dușman, la un moment dat. * „SÎntem răspunzători pentru faptele noastre, ca răspuns la Împrejurările pentru care noi nu sîntem răspunzători.” (Allan Massie) Cu cît vom fi mai răspunzători
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Nici unul dintre aceștia nu trebuie să fie dezamăgit În așteptările sale față de noi: copilul pentru că nu poate Înțelege motivul nerespectării cuvîntului pe care i l-ai dat: dușmanul, pentru că nu oricine se poate bucura de onoarea de a-ți fi dușman, la un moment dat. * „SÎntem răspunzători pentru faptele noastre, ca răspuns la Împrejurările pentru care noi nu sîntem răspunzători.” (Allan Massie) Cu cît vom fi mai răspunzători În prezent față de faptele noastre, cu atît vom reduce În viitor numărul situațiilor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un oponent frecvent. * „Cu un merit mare și cu o modestie și mai mare poți rămîne mult timp ignorat.” (La Bruyère) Firește, datorită invidiei: „Uneori e primejdios să ai prea mult merit; căci Întunecînd pe acela al altora, Îți faci dușmani ascunși și neîmpăcați” (Johan Oxenstiern). * „Unii oameni sînt celebri, iar alții merită să fie.” (G.E. Lessing) În mod paradoxal, le este mai ușor oamenilor să stabilească criteriile În funcție de care trebuie apreciate valorile, decît să vegheze ca aceste criterii să fie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ca expresie a măsurii, are calitatea de a ține În echilibru sub și supraestimarea. * „Beția nu e altceva decît o nebunie voluntară.” (L.A. Seneca) De necrezut cîtă inconștiență poate dovedi omul În raport cu el Însuși!... „O, Dumnezeule! Să pună oamenii un dușman În gura lor, ca să le fure mintea! Să ne transformăm cu bucurie, chef, plăcere și aplauze În animale!” (W. Shakespeare). * „Dacă vrei să faci pe cineva bogat, nu-i spori averea, ci i-ai din dorințe.” (Epicur) „Mai presus de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este cel care Îți pune o groază de Întrebări costisitoare pe care le auzi gratis acasă din gura soției.” (Sam Bardell) Cu deosebirea totuși că psihiatrul așteaptă alt gen de răspunsuri, decît soția... * „O glumă n-a cîștigat niciodată un dușman, dar a pierdut, adesea, un prieten.” (Th. Füller) MÎnuirea „glumei” pretinde talent, deoarece, prin ironia pe care o cuprinde, ea expune defectele altora: „SÎnt mulți care fac glume deocheate și Încă și mai mulți care ponegresc sau iau peste picior
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
interesantă cînd știm să-i sesizăm diferitele motivații: „Ceea ce numim generozitate nu este, de cele mai multe ori, decît vanitatea de a da, care ne place mai mult decît ceea ce dăm” (La Rochefoucauld). Același mare filosof al moralei remarcă: „Deplîngem adesea nenorocirile dușmanilor noștri mai mult din orgoliu decît din bunătate; le dăm dovezi de compasiune pentru a-i face să simtă că le sîntem superiori”. * „Plăcerea de a critica ne-o răpește pe aceea de a fi Încîntat de atîtea lucruri frumoase
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
poți lua parte la necazurile și greutățile altuia; În astfel de Împrejurări, fericirea se naște din nefericire: din trăirea nefericirii altuia! * „Dacă n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastră.” (Marin Preda) Egoismul este, se pare, dușmanul principal al obținerii fericirii: „Dacă am voi să fim fericiți, lucrul ar fi lesne de Îndeplinit; voim Însă să fim mai fericiți decît alții, și aceasta este greu, căci Îi credem mult mai fericiți decît sînt ei cu adevărat” (Ch.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în ce-i privește, gnosticii consideră ca indiferent faptul de a avea unul și că, așa stând lucrurile, e mai bine să te acomodezi cu el, să ții cont de el, să-l utilizezi și să nu ți-l faci dușman, ba chiar să-l transformi în ocazie de a te elibera. Cum? Epuizându-i posibilitățile. Iată un alt mod de folosință decât acela de a-i interzice potențialitățile. Astfel, Platon susține că înțeleptul aspiră la moarte pentru a nu mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
adapi din izvorul creștin, poți găsi și altceva decât ape clocite. Irineu din Lyon, de exemplu, se sufocă la ideea că te poți adresa chiar acestui părinte sever al creștinătății pentru a-ți justifica dezmățurile sexuale de tot felul! Tarsiotul dușman al cărnii deturnat de cei care-i cer să le accelereze ascensiunea la cer! Asta-i culmea! Dar iată și pasajele incriminate: cel din Epistola către Romani îVI, 14) care afirma absența prizei păcatului asupra unui individ născut sub semnul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tantrism belgian. Willem van Hildervissem vine dinspre acest versant al Evului Mediu care-și propune celebrarea pulsiunii vieții, combaterea ascetismului prin slăvirea meritelor iubirii, edificarea paradisului aici, pe pământ. Toate acestea îndeosebi prin transformarea trupului într-un prieten - niciodată în dușman. Relația sexuală este numită Plăcerea paradisului. Ea se numește și acclivitate, un neologism care le permite adepților Spiritului Liber să vorbească într-un mod care să le garanteze liniștea, securitatea. Ideea? Orice practică sexuală creează o ascensiune, singura care merită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
XI-XIII) regăsite într-o mănăstire din Bavaria Superioară în 1803. Cine-s autorii acestor texte? Niște tineri „goliarzi”, a căror etimologie semnalează, la alegere, încarnarea diavolului, pofta nemăsurată sau arta înșelătoriei! în toate cazurile, ei vor fi prezentați ca niște dușmani ai lui Dumnezeu. Departe de universitate, poezia acestor studenți săraci, veseli, libertini, bufoni, jongleri, strașnici băutori, artiști rătăcitori, ironiști și polemiști subtili, condamnați uneori de consiliile locale evocă posibilitățile epicurismului pe un ton mai degrabă horațian, în maniera elegiacilor romani
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a sufletului, în Judecata de Apoi și în alte elucubrații catolice. Ridiculizând conceptul de epicurian, lăsând să se înțeleagă altceva decât sensul lui real, de „discipol al lui Epicur”, prezentând pericolul pe care-l presupune o viziune materialistă a universului, dușmanii atomiștilor transformă epicurismul în filosofie militantă și în inamic privilegiat. Pe drept, pentru că Epicur furnizează un arsenal capabil să pună în dificultate creștinismul aflat la putere, oferind o metafizică, o concepție, o politică de schimb. Păcate de moarte pentru filosofi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aborda în detaliu opera și de a-i respecta integritatea. Dar al treilea moment creștin? Este o comedie, un subterfugiu, o stratagemă, o diversiune, scriu unii. Valla se ascunde, trădează, disimulează, poartă o mască. Epicurian, el încearcă să-și înșele dușmanii ascunzându-se după o perdea de fum catolică! Libertin, scriind printre rânduri, el evoluează într-un alt loc decât acela unde-l cauți și, bineînțeles, nu-i acolo de unde i se aude vocea! în ce mod pot fi disprețuiți mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ritualurilor și a tainelor Bisericii și nu a Evangheliilor, pentru a fi un bun creștin, precum și alte chestiune de același ordin. Printre acestea, chestiunea trupului. Adoptând o poziție potrivnică doctrinei oficiale a Bisericii, Eusebiu refuză să facă din trup un dușman. Pentru care anume motive? Nici adversar, nici mormânt - o piatră în grădina lui Platon... - trupul există în calitate de tovarăș al sufletului. Problema nu este pusă în termeni dualiști - dar nici moniști. Și încă și mai puțin materialiști. Erasmus evită aici chestiunea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lungul Istoriei. Montaigne distinge net filiația care duce de la Platon la ura față de sine și de trup a creștinilor. Și nu-i deloc un adept al idealului ascetic. Eseurile nu contenesc cu critica la adresa oricui consideră trupul ca pe un dușman. Platon n-ar fi putut să-i fie prieten... Luciditatea lui - în această privință n-are nici astăzi destul de mulți discipoli - îi permite să facă o distincție clară între Socrate și Platon. Are dreptate atunci când separă net ființa filosofului confecționată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fără a băga în seamă mormântul unuia dintre cei mai mari filosofi din întreaga istorie. 47. Soarta Eseurilor. Montaigne avea în vedere noi ediții, stabilirea unui text mai fiabil, apt să treacă prin timp, despre care știe că este un dușman potențial. Pretinzând că nu renunță la nimic - din când în când a mai făcut totuși câteva tăieturi - ci doar adaugă, el îi dictează Mariei de Gournay, lucrează cu ea. Din 1588, anul întâlnirii celor doi porumbei, până în 1669, data apariției
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de care dispuneam? Perfect, noua situație ne va scuti să mai avem de-a face cu paraziți, numeroși în locurile unde există putere și bani. Ne-au luat prietenii? Nu-i nimic, cine știe dacă nu cumva erau niște viitori dușmani, scoși astfel, din fericire, din joc... Vom încerca de asemenea să nu ne considerăm buricul lumii. Să evităm paranoia, am zice astăzi. Pentru că ne plângem adesea că tot ce-i rău ni se întâmplă numai nouă, or, catastrofele se abat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai mare adesea, ezităm să le recunoaștem sofiștilor calitatea de filosofi și vorbim de gânditori sau de retori - tot atâtea moduri de a cauționa notița redactată sub ochii lui Platon, care-i privește la fel de binevoitor pe atomiștii din Abdera: niște dușmani și nimic mai mult. Nici măcar niște adversari care trebuie respectați și criticați fără a le deforma tezele. Nu: niște dușmani, într-adevăr, acesta-i termenul potrivit... Totuși, ansamblul dialogurilor lui Platon se plasează sub semnul acestei gândiri, fără de care n-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
moduri de a cauționa notița redactată sub ochii lui Platon, care-i privește la fel de binevoitor pe atomiștii din Abdera: niște dușmani și nimic mai mult. Nici măcar niște adversari care trebuie respectați și criticați fără a le deforma tezele. Nu: niște dușmani, într-adevăr, acesta-i termenul potrivit... Totuși, ansamblul dialogurilor lui Platon se plasează sub semnul acestei gândiri, fără de care n-ar mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mănâncă purcelușii. Porcarul se destăinuie filosofului, temându-se să nu fie vreun semn rău. Antiphon îi replică atunci porcarului să fie bucuros că scroafa înfometată nu i-a devorat propriii copilași și că poate așadar să se declare mulțumit... -4 Dușmanul legilor. Antiphon s-a plictisit de „divan”; considera că o asemenea activitate nu era pe măsura ambițiilor sale, așa că a devenit de-a binelea filosof sofist. După ce a creat din nimic psihanaliza, ca să nu i se poată reproșa că nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
celei mai riguros respectate. De unde și oferirea competențelor sale de filosof unor particulari pe care-i asista în fața instituțiilor politice sau judiciare - adunarea poporului și tribunalul. Terapeut ce folosește verbul, Antiphon acționează ca medic individual, dar și ca practician social. Dușmanul legilor întemeiază o filosofie politică radical individualistă: ea celebrează individul transformat în măsură a idealului. -5 Hedonismul anarhist. Antiphon prefigurează într-un anumit fel - dar să fim prudenți în ceea ce privește logica precursorilor... - individualismul modern, întrucât afirmă și definește individul în termeni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ei, își vorbeau, frecventau aceleași mese, aceleași cursuri și aceleași figuri marcante, dacă nu pe aceiași anonimi: un efeminat, un cocoșat, un negustor de pește, un docher, un pleșuv sau niște pirați și, de fapt, aceeași mică lume a Atenei. Dușmanul comun rămâne Platon, Comandorul cu veleități piromane. Și multe istorioare puse pe seama unuia sau a altuia se clarifică în lumina contextului antiplatonician. într-un fel, lupta este dusă contra idealismului lui Platon în numele pretinsului său maestru, Socrate, omul liber, magicianul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de obiect filosofic, să dea lecții de detașare cu ajutorul unei străchini scoase din sac și aruncate apoi la lada de gunoi a istoriei, să recurgă la coarne și la silogism pentru a-și bate joc de practicile logiciene ale Marelui Dușman, să-și pună în picioare mănuși de box sau să iasă cu spatele din palestră pentru a demonstra excelența unei poziții filosofice, dar, pentru cinici, ca și pentru frații lor cirenaici, contextele ne lipsesc uneori și rămânem atunci doar cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sărac conceptual, teza sa va suferi de aceleași lipsuri. Dar procedeul își arată limitele! Socrate evoluează într-un decor în care celorlalți le revine un rol egal cu cel al unei mese ori al unui scaun. Curios, el poartă straiele dușmanilor lui Platon: sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși. Platon suferă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]