KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...200 201 202 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

i pasivitate. Iuliu Maniu a venit la putere cu sprijinul �nfl? c?raț al unei majorit?? i cople? itoare. Alc? tuit din ?? răni �n propor? ie de aproape 80%, poporul rom�n era puternic �nsufle? it de speran? a �ntr? o democra? ie ?? r? neasc?. B?rbatul aflat la c�rma statului rom�n era incoruptibil ? i un democrat ? i patriot convins. Guvernarea lui avea s? dovedeasc? c? aceste calit?? i nu constituiau deloc un panaceu pentru bolile care afecteaz? dureros via? a ?? rilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ile ? i liceele rom�ne? ți nu au �ncetat, men? în�nd ? colile din Rom�nia �n stare de agită? ie ? i rev? rs�ndu? se pe str? zile oră? elor. �Noul na? ionalism� nu consideră c? a abuză de democra? ie ar fi o tragedie, �ntruc�ț el nu credea �n constitu? ie ? i �ntr? o rezolvare �n cadrul structurilor acesteia. ?i pentru c? adep? îi s? i erau ignoră? i, iar �n afară institu? iei politice abuzau f?? i? de democra? ie, pe care nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
abuză de democra? ie ar fi o tragedie, �ntruc�ț el nu credea �n constitu? ie ? i �ntr? o rezolvare �n cadrul structurilor acesteia. ?i pentru c? adep? îi s? i erau ignoră? i, iar �n afară institu? iei politice abuzau f?? i? de democra? ie, pe care nu o �n? elegeau ? i prin urmare nu o puteau respectă. Era o regul? �n politic? conform c? reia nici o grupare extremist? nu?? i modera pozi? ia p�n? ce nu era luat? �n seam?. Nu studen? îi sau �Noul na? ionalism� constituiau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i prin urmare nu o puteau respectă. Era o regul? �n politic? conform c? reia nici o grupare extremist? nu?? i modera pozi? ia p�n? ce nu era luat? �n seam?. Nu studen? îi sau �Noul na? ionalism� constituiau un pericol pentru fragedă democra? ie rom�neasc? , ci iminentă Mare Depresiune. A fost ghinionul democra? iei rom�ne s? vin? la putere cu c�teva luni �nainte de declan? area crahului de pe Wall Street. Vinerea Neagr? sosise pe Wall Street. �Neamul rom�nesc� al lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
în? aten? ie realit?? ilor economice. Mare p? cat, pentru c? Depresiunea avea s? fie cea care va afecta �n cea mai mare m? sur? viitorul premierat al lui Iorga. Declan? area Depresiunii poate fi considerat? drept o linie de demarca? ie �n perioadă interbelic?. Prima jum? țațe a �armisti? iului de dou? zeci de ani� se �ncheiase. Atunci c�nd criză economic? s?a extins din Wall Street �n Main Street ? i tot mai departe, implică? iile pentru lumea �ntreag? ? i pentru Rom�nia au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu a �ncetat niciodat? s???i exprime cu emfaz? recuno? țin? a fă?? de Pre? edintele Wilson pentru principiul autodetermin? rîi al acestuia, care f? cuse posibil? �nf? ptuirea Rom�niei Mari. �nainte de plecarea lui Iorga, �n cea mai bun? tradi? ie a politicianismului, Vintil? Br? tianu a �nceput s?? l �mproa? te cu noroi: �Cine pl? te? te c? l?toria lui Iorga? � Iorga a prezentat prompt o �not? de plat? � p�n? la ultimul b? nu?: cheltuielile erau suportate de americanii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Wopicka, ambasadorul Statelor Unite �n Rom�nia �n timpul Primului R? zboi Mondial. �ntruc�ț Chicago se află �n apropiere, Iorga a vizitat acest �Castel de o? el�, cum �i spunea el. A ajuns la �? inutul lui Lincoln� la 12 februarie. Iorga avea o admiră? ie aproape metafizic? fă?? de via? a, activitatea ? i ideile lui Lincoln ? i era interesat de ciscumstan? ele mor? îi acestuia. (Din p? cate, Iorga nu a venit la Chicago �n cel mai bun moment. Pe l�ng? Depresiune, ace? tia erau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Los Angeles ? i Șan Diego (unde s? a �nt�lnit cu Pre? edintele C. Coolidge) ? i ? i?a �ncheiat vizită �n California la Universitatea Pomona. Din California, șo? îi Iorga s? au �ntors la Washington D.C., unde Iorga a observat cu satisfac? ie c�ț de multe titluri ale c? r? ilor lui figurau �n catalogul Bibliotecii Congresului. De la Washington, Iorga a f? cut excursii la Mount Vernon, Gettysburg ? i Baltimore. Doamna Catinca s? a comportat că de obicei pe tot parcursul c? l?toriei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1929 sub titlul Istoria literaturii rom�ne? ți. S?ar p? rea c? pe m? sur? ce anii treceau, departe de a fi mai deschis, Iorga devenea din ce �n ce mai �nchistat �n conservatorismul lui literar ? i tot mai combativ �n aceast? direc? ie. Iorga a f? cut tot posibilul (din cauza urii sale fă?? de futurism) că Academia Rom�n? s? nu? l primeasc? pe Marinetti, �n ciuda faptului c? acesta era un apropiat al structurilor puterii fasciste din Italia. Enrico Corradini a fost �n schimb bine

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a fost �n schimb bine primit de Iorga, care �l numea �vulturul român al lui Mussolini�, explic�nd de ce era at�ț de entuziasmat de vizita acestuia: �Că s? le fac? �n ciud? lui G�mb�s ? i lui Ludendorff�218. Dac? lu? m �n consideră? ie c�teva din scrierile lui Corradini, �n? elegem de ce Mussolini era �nc�ntat de el. Corradini trebuie s? fi fost de mare ajutor �n mascarea goliciunii ideologiei fasciste. Oricine poate sesiza sloganurile fasciste �n ideile lui Corradini: S? tr? ie? ți sub semnul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
toare de stindard ale crezului s? u s? m?n? torist . �Ramuri� a reap? rut �n martie 1919 ? i a continuat s? apar? , cu unele �ntreruperi, chiar ? i dup? moartea lui Iorga, p�n? �n 1944. �n ianuarie 1928, Iorga a fondat o nou? publică? ie literar? intitulat? �Cuget clar�. A ap? rut p�n? �n aprilie 1936 ? i a reap? rut sub numele de �Noul s? m?n? tor� . Principalii colaboratori erau Iorga ? i scriitorul s? m?n? torist N. Batzaria. Criticii literări rom�ni aveau �ndoieli �n privin? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i aveau �ndoieli �n privin? a talentelor lui Batzaria. Meritul acestuia constă �n capacitatea lui de a respecta cu stricte? e linia s? m?n? torist?. Mai era ? i Br? tescu? Voine? ți. Primul num? r explică limpede c? era vorba de o publică? ie cultural? ? i literar? pentru ? coli, tineret ? i comitetele bibliotecilor ? colare ca instrument de p? strare a standardelor morale ale oamenilor �amenin? a?i de scriitorii monstruo? i ? i de apelurile la poftele bestiale�. �n ace? ți ani s? a produs un incident

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la adresa metodei lui Iorga: prea mult? grab? �n muncă să, precum ? i nealegerea celor mai adecvate expresii fran? uze? ți că s? exprime ceea ce voia s? spun? , derut�ndu? l astfel pe cititor; erau scoase �n eviden?? inexactit?? i, care se �nmul? eau �n loc s? descreasc? (a? a cum speră Eliade). Eliade continuă presupun�nd c? Iorga nu?? i studia sursele, citînd doar titlurile capitolelor c? r? ilor pe care le cîtă (sau, uneori, doar indexurile); g�ndindu? se astfel mai cur�nd dup

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
politice sau ideologice, de obicei sub form? de pamflet). A scris destul de pu? ine manuale pentru ? colile Rom�niei Mari, ? i?a tradus operele despre istoria Rom�niei �n limbile francez? , italian? , englez? ? i german? ? i a republicat c? r? i vechi �n func? ie de actualitatea lor. Că aproape toate activit?? ile intelectuale ale lui Iorga destinate fortific? rîi, ? i sus? inerii existen? ei Rom�niei Mari, el a f? cut eforturi gigantice că s? �nt? reasc? imaginea ?? rîi sale peste hotare. Iorga a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
istoria ungurilor ? i bulgarilor au constituit contribu? îi la Istoria universal? a lui Helmolt, volumul 4: Maghiarii, vol. 4, pp. 445? 487, Leipzig, 1919. Istoria ungurilor scris? de Iorga a st�rnit o furtun? de proteste furioase 227. Cealalt? contribu? ie a sa la Istoria universal? a lui Helmolt trata istoria bulgarilor: Bulgarii, volumul 4, 363? 395, Leipzig, 1919. �n cele din urm? , Albanezii: Istoria universal? a lui Helmolt, volumul 4, 433? 444, Leipzig, 1919. Iorga a scris o istorie a Albaniei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu democra? ia. Era teoretic de acord cu necesitatea criticii, dar, practic, ego? ul s? u era incapabil s? accepte critică. Unul dintre editorialele sale era intitulat Cine are dreptul s? m? judece? �n care explică limpede c? , �ntr? o democra? ie, oricine are dreptul s?? i judece pe ceilal? i, dar nu era de acord cu acest lucru, replic�nd: �Dar nu a? a!� Numai oamenii cu un anumit standard aveau dreptul s?? l judece. Critică nu trebuia s? devin? �apanajul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
astfel c? a r? spuns acestor atacuri. Dar lupta f? r? s? vrea �n cadrul structurii ? i totodat? (dup? c�ț se p? rea, din p? cate) �ntru ap? rărea unui rege ? i a unui regim discreditat. Iorga a adoptat o pozi? ie lipsit? de orice echivoc �mpotriva st�ngii, pe care o identifica cu inamicul na? ional num? rul unu. Dar a trebuit s? ia pozi? ie �mpotriva unui atac mult mai agresiv din partea dreptei radicale. �n timpul acestui ultim deceniu al vie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tru ap? rărea unui rege ? i a unui regim discreditat. Iorga a adoptat o pozi? ie lipsit? de orice echivoc �mpotriva st�ngii, pe care o identifica cu inamicul na? ional num? rul unu. Dar a trebuit s? ia pozi? ie �mpotriva unui atac mult mai agresiv din partea dreptei radicale. �n timpul acestui ultim deceniu al vie? îi sale a depus Iorga cele mai supraomene? ți eforturi pentru ap? rărea Rom�niei, lu�nd atitudine �mpotriva nazismului ? i a comunismului. El pre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Tot �n timpul acestui deceniu nefast a comis Iorga cele mai grave erori de judecat? ? i a manifestat cele mai mari inconsecven? e, at�ț politice c�ț ? i personale, chiar ? i �n ? tiin? ele istorice ? i �n literatur?. Vehemen? a lu? rilor de pozi? ie ale lui Iorga �n jurnalistică să politic? , �ncerc�nd s? �rezolve cvadratura cercului� ? i s??? i justifice pozi? iile, ne aminte? te de referirea lui ? eicaru la �zigzagurile� fanteziilor ? i reveriilor lui Iorga ? i la concluziile sale excentrice ? i exaltate. Erau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la cel de al doilea. Era oare aceast? dec? dere datorat? �dulcii decaden? e� care predomina la Bucure? ți? 4 Existau totu? i antecedente. Este vorba despre stagiul lui Carol la Academia Militar? de la Potsdam, unde acesta scosese la licită? ie superbele obiecte de art? popular? rom�neasc? pe care Regina Maria i le trimisese că s? le ofere �n dar camarazilor s? i de arme. Plus scandaloasa leg? tur? cu Zizi Lambrino �n timpul lunilor tragice ale �nfr�ngerii rom�nilor din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Regina Maria i le trimisese că s? le ofere �n dar camarazilor s? i de arme. Plus scandaloasa leg? tur? cu Zizi Lambrino �n timpul lunilor tragice ale �nfr�ngerii rom�nilor din timpul r? zboiului. Au existat acuză? îi de corup? ie �n care era implicat Carol ? i �nainte de exilarea lui. Fire? te, moară b�rfelor de la Bucure? ți nu era �ntotdeauna demn? de �ncredere. Dar am v? zut care erau opiniile p? rin? ilor lui. Pe l�ng? �n? el? ciune ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui. Pe l�ng? �n? el? ciune ? i l? comie de bani, Carol era lasciv, foarte �ng�mfat ? i lipsit de loialitate. Toate aceste calit?? i au �nflorit luxuriant �n atmosferă bizantin? a intrigilor de palat. Poate c? cea mai bun? explică? ie a acestui fenomen este c? regele Carol era bolnav. Argetoianu �? i amintea c? , pe vremea c�nd era ministru de interne, era la curent cu escapadele lui Carol �ntr? un mic automobil negru, care �i erau raportate de cinci ori pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? stabileasc? de la �nceput un sistem fascist, o mi? care popular? , mai ales cu tineretul sub conducerea să. Nu voia un aranjament gen Mussolini? Victor Emmanuel. Ce ? anse avea democra? ia �n Rom�nia? Poporul rom�n nu era preg? țiț pentru democra? ie. Nu există nici o tradi? ie democrat? , ci mai cur�nd o tradi? ie pe linia dictatului lui Proudhon: poporul rom�n reac? iona mai mult la realit?? ile puterii dec�ț la orice �contract social�. Carol ? i politicianismul au �n? eles acest lucru. Rezultatul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sistem fascist, o mi? care popular? , mai ales cu tineretul sub conducerea să. Nu voia un aranjament gen Mussolini? Victor Emmanuel. Ce ? anse avea democra? ia �n Rom�nia? Poporul rom�n nu era preg? țiț pentru democra? ie. Nu există nici o tradi? ie democrat? , ci mai cur�nd o tradi? ie pe linia dictatului lui Proudhon: poporul rom�n reac? iona mai mult la realit?? ile puterii dec�ț la orice �contract social�. Carol ? i politicianismul au �n? eles acest lucru. Rezultatul a fost performan? a pseudoconstitu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tineretul sub conducerea să. Nu voia un aranjament gen Mussolini? Victor Emmanuel. Ce ? anse avea democra? ia �n Rom�nia? Poporul rom�n nu era preg? țiț pentru democra? ie. Nu există nici o tradi? ie democrat? , ci mai cur�nd o tradi? ie pe linia dictatului lui Proudhon: poporul rom�n reac? iona mai mult la realit?? ile puterii dec�ț la orice �contract social�. Carol ? i politicianismul au �n? eles acest lucru. Rezultatul a fost performan? a pseudoconstitu? ionalismului rom�nesc. Tineretul nu numai c? nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]