5,421 matches
-
1 ș.u.). Izvoarele ni-l prezintă drept un templu rezervat exclusiv cultului lui Yhwh, la care slujea preotul Eli (ai cărui urmași vor fi mai apoi înlăturați în timpul lui Solomon (1Reg 2,26 ș.u.), fapt pe care Biblia ebraică îl interpretează ca un semn al judecății divine asupra casei lui Eli datorită nelegiuirii fiilor săi) împreună cu tânărul Samuel care îl asista. Despre edificiul sanctuarului nu se spune nici când a fost fondat, nici când a fost distrus; săpăturile arheologice
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
templului acoperit din Siria-Palestina (planul sanctuarului în aer liber era diferit) cu trei sectoare (cf. imaginile următoare). Nu trebuie să ne mire acest lucru pentru că edificiul a fost realizat de meșteri fenicieni, care, evident, au ridicat un templu fenician. În ebraică este deseori numit bayit, literal „casă”, ceea ce explică traducerile în acest sens. Templul era orientat în direcția est-vest, cu partea anterioară îndreptată spre Muntele Măslinilor. La intrarea, așezată spre orient, exista un vestibul (ebr. ’ûlăm) al cărui acoperiș pare să
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
traducerile în acest sens. Templul era orientat în direcția est-vest, cu partea anterioară îndreptată spre Muntele Măslinilor. La intrarea, așezată spre orient, exista un vestibul (ebr. ’ûlăm) al cărui acoperiș pare să fi fost susținut de două coloane (numite în ebraică jăkîn și bô’ăz); din vestibul se intra în templul (ebr. hêkăl) propriu-zis printr-o poartă. În partea posterioară se găsea Sancta sanctorum (ebr. dĕbîr) unde se afla arca pe care peste heruvimi trona Yhwh cel nevăzut. În perioada postexilică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de fapt și de drept lege a Statului (Esd 7,12-14). Numai așa se explică traducerea greacă cu termenul de nómos, „lege”, frecvent și în Noul Testament, în special în epistolarul paulin. Din această epocă datează probabil și instituția sinagogii, în ebraică bêt knésset și în greacă synagōghḗ, care avea ca anexă școala. Izvoarele tac în privința originilor sale precise; se pare că s-au păstrat urme ale existenței unei sinagogi în Egipt în secolul al III-lea î.C. În orice caz
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pentru respectivele grupuri. În general se acceptă ideea că în epoca elenistă misiunea între păgâni constituia o preocupare, în special în mediul din Alexandria, după cum confirmă și Noul Testament, mai ales Faptele Apostolilor care atestă existența unei vaste rețele de comunități ebraice formate în mare parte din prozeliți. b) În orice caz, n-am spune că Deutero-Isaia îndeamnă în mod direct la misiune, dar că universalismul pe care îl proclamă face această misiune nu doar posibilă, ci și recomandabilă. Ba mai mult
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
au putut accepta încercările lui Antioh IV Epifanul de a păgâniza regiunea, chiar cu forța în cazul în care convingerea de bună voie și ademenirile nu au fost suficiente; în acea împrejurare s-au înregistrat și primii martiri ai credinței ebraice (2Mac 6,18 ș.u.; 7,1 ș.u.); pentru această credință Iuda Macabeul, precedat de tatăl său și urmat de frații săi, s-a ridicat la luptă (2Mac 8). Această atitudine a continuat să se consolideze de-a lungul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
elemente relevante: alianța sau pactul 8.1. Conceptul de „alianță” Cel care citește Biblia cu atenție nu poate să nu observe că noțiunea de „alianță” sau „pact” stă la baza raporturilor care se leagă între Dumnezeu și poporul său. Termenul ebraic este bĕrît (Weinfeld 1972 și 1973); etimologia sa este incertă, dar nu e cazul să intrăm acum în detalii. Ajunge să precizăm doar că termenul este folosit pentru a indica fie un raport bilateral (adică Dumnezeu către om și omul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cel puțin conform variantei LXX-B (adică Codexul Vatican, cel care are probabil mai multă autoritate) care notează: hóti enkatélipon tḕn diathḗkēn sou hoi hyioì Israēl („pentru că fii lui Israel au abandonat alianța ta”); aceasta este o versiune diferită de textul ebraic, neatestată de celelalte codice ale LXX. Termenul este utilizat și pentru a indica un pact în oameni, dar în contextul nostru acest lucru are o importanță relativă. În fine este interesant de notat că descrierea alianței urmează o schemă invariabilă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pe care unii comentatori l-au descoperit în tratatele dintre Marele rege (din Babilon, Hatti, Asiria și Persia) și vasalii săi în Orientul Apropiat antic, începând cu mileniul al II-lea î.C. Utilizarea teologică a termenului „alianță” în Biblia ebraică este însă relativ recentă: așa cum a demonstrat cercetătorul german L. Perlitt în 1969 (cf. și Weinfeld 1972 și 1973) apare abia începând cu Cartea Deuteronomului și continuă cu opera Dtr. E vorba așadar de cel puțin sfârșitul secolului al VII
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cred că poate fi datat cu puțin timp înaintea exilului în Babilon, dar noi avem motive plauzibile pentru a propune o datare mai recentă, adică epoca postexilică), are drept trăsătură distinctivă opoziția dintre două concepte: primul este exprimat prin rădăcina ebraică jăraš, al cărui sens de bază este „a moșteni”, dar într-un context politic înseamnă „a primi [o regiune]”; al doilea, e redat de rădăcina șădaq, „a fi drept”, dar care în limbaj juridic semnifică „a avea dreptate”, „a fi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Dumnezeu ar fi nedrept. Cu alte cuvinte, dacă acest criteriu ar fi aplicat sistematic în istorie, s-ar ajunge fatalmente la consecințe aberante, indiferent de modul mai mult sau mai puțin fidel al redării mesajului profetic. De aceea însăși Biblia ebraică depășește orice fel de interpretare mecanică și legalistă a conceptului de alianță, așa cum reiese limpede din Cartea lui Iob și Qohelet (Ecleziastul): Dumnezeu a fost cel dintâi care și-a luat obligația, iar atitudinea de ascultare a omului constituie doar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
stăpânit”, dar pe care LXX (îl numerotează diferit, adică 31,33) îl înțelege diferit: kaì egò emélesa autôn, „l-am neglijat” sau „l-am disprețuit” (cf. citarea din Evr 8,9a; celelalte traduceri grecești, Vulgata și Siriaca confirmă însă textul ebraic). Prin urmare menținem acest text și traducem: „Pentru că ei au încălcat alianța ea, eu a trebuit să mă impun arătându-mi stăpânirea peste ei”. Cu alte cuvinte, întrucât poporul și-a încălcat angajamentele luate, și Domnul le-a anulat pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
noul pact” nu constă atât într-un angajament diferit din partea lui Dumnezeu, cât mai ales în garanția că i-ar fi imposibil poporului o ulterioară încălcare: va fi încrustat „pe mintea” celor care încheie pactul (literal „pe inimă”, care, în ebraică, ca și în acadică, este organul gândirii) astfel încât nu va mai fi nevoie de a preda altora învățătura Torei. O altă ipoteză de interpretare sugerează că acest text ar face trimitere la apariția sinagogii și că fraza ar trebui înțeleasă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cântare de bucurie pentru mântuirea și salvarea primită, se termină în tonalitate minoră, scoțând în evidență rușinea Ierusalimului, fapt pentru care unii comentatori au considerat acest final o adăugire redacțională de factură legalistă. Alții, pentru că în versetul 60 apare expresia ebraică tipică izvorului „sacerdotal”, bĕrît ’ôlăm („alianță veșnică”), consideră că aparțin acestei tradiții. Însă noi credem că probabil urmează linia de gândire din Ier 31,31 ș.u., adăugând în plus un alt element, „noul pact”; cu alte cuvinte, Dumnezeu își
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
patriarhilor (Gen 17 ș.u.; cuvântul apare de zece ori în cadrul alianței cu Abraham); ultima, experiența de la Muntele Sinai (Ex 25 ș.u.; termenul nu apare, dar ideea este aceeași). a) Modele de astfel de periodizare mai găsim în Biblia ebraică, ca de exemplu în Dan 7, în care escatologia este prezentată prin succesiunea celor patru împărății. Această periodizare este foarte diferită de modul în care atât izvoarele cele mai vechi („jahwistul” și „elohistul” [Soggin 1987, cap. 8]), cât și Deuteronomul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
generațiile următoare vor practica circumcizia pentru a deosebi poporul lui Dumnezeu de celelalte popoare. Vor respecta acest precept nu doar fiii și urmașii patriarhilor, ci toți bărbații unei case, inclusiv sclavii, atât cei născuți în casă, care au probabil credința ebraică, cât și cei cumpărați de la străini (v. 12), prin urmare, de altă religie. Pentru evreii necircumciși era prevăzută pedeapsa cu moartea (v. 14). b) Practica circumciziei bărbatului este atestată ca o obișnuință la multe popoare din timpuri străvechi; fac excepție
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Africa se practică o formă de circumcizie a fetelor, numită infibulație, o procedură brutală, cu multe riscuri, fiind efectuată în condiții neigienice și cu instrumente primitive. Textul biblic insistă însă că trebuie circumciși doar copiii de sex masculin. e) Biblia ebraică subliniază totodată că circumcizia nu trebuie să fie doar un semn care marchează trupul: Dt 10,16; 30,6; Ier 4,4 vorbesc despre „circumcizia inimii”. Pentru că în limbile semitice inima desemnează metaforic intelectul, spre deosebire de Occident în care ea este
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
eficiente (germ. wirkungskräftig), prin care experiența religioasă a legăturii dintre divinitate și comunitate devine realitate și produce efecte”. Ambele definiții se referă la planul general al istoriei religiilor și, pentru moment, nu avem motive să considerăm cultul atestat de Biblia ebraică în afara acestei terminologii. În continuare vom verifica dacă (și eventual până la ce punct) cultul în Biblia ebraică e alcătuit din elemente atât de caracteristice încât să iasă din sfera acestor definiții generice. a) Cuvântul „cult” și termenii asemănători din limbile
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
efecte”. Ambele definiții se referă la planul general al istoriei religiilor și, pentru moment, nu avem motive să considerăm cultul atestat de Biblia ebraică în afara acestei terminologii. În continuare vom verifica dacă (și eventual până la ce punct) cultul în Biblia ebraică e alcătuit din elemente atât de caracteristice încât să iasă din sfera acestor definiții generice. a) Cuvântul „cult” și termenii asemănători din limbile occidentale derivă din latinescul cultus, participiul trecut masculin al verbului colere, și de aici cultus-us, „cultură”, „cultivare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
limba greacă se găsește verbul latreûein, derivat de la o rădăcină care indică lucrul cu ziua, în calitate de salariat (latron, „pe plata lui” și latris „zilier”); latinescul latro, „mercenar”, identic din punct de vedere etimologic, constituie un fel de caricatură. În limba ebraică noțiunea este exprimată de verbul ’ăbad, „a munci”, „a sluji” și de derivatul ’ăbôdăh, „muncă”, „slujire”; aceeași termeni sunt utilizați în mod curent și pentru „cult” văzut ca „slujire [divină]”, cu diferența că nu se desfășoară în sfera obișnuită, profană
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
divinității (Simián-Yofre și Ringreen 1986). Conceptul acesta e cel mai frecvent în multe limbi, precum în limba germană Gottesdienst sau engleză [religious] service, în schimb, în limbile neolatine este o excepție. b) Nu mai este o noutate că în Biblia ebraică cultul este produsul confluenței mai multor elemente diferite, astfel încât este imposibilă în cadrul religiilor o separație netă (cum s-a încercat de mai multe ori). Originalitatea cultului în Israel în comparație cu alte religii sau depășirea tematicilor propuse de acestea se manifestă doar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și care, chiar de la începutul lor, au avut un caracter revoluționar, nu au luat naștere, nici nu s-au dezvoltat într-un gol ideologic și liturgic, ci reluând motive a căror origine este clar identificată. Astfel, două dintre tradițiile Bibliei ebraice, „elohistă” și „sacerdotală” (Soggin 1987, capp. 8 și 10) sunt de acord că revelarea Numelui divin a avut loc atunci când Moise s-a întâlnit cu Dumnezeu la tufișul arzând (Ex 3; 6); tradiția „jahwistă” susține însă continuitatea ideologică și teologică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
să fim atenți să nu judecăm pe baza categoriile de gândire tipice sfârșitului de secol XX ce sunt un produs al unei experiențe milenare, consecință a predicii profetice și apostolice și a anunțului transmis de sinagogă și biserici. În Biblia ebraică, în special în textele profeților, Deuteronom și Dtr, cultul și etica sunt strâns legate, și încercarea moralei cotidiene de a fi autonomă față de credință și cult sau exprimarea credinței și a cultului fără etică, sunt aspru judecate (cf. Is 1
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
multiple elemente, uneori contradictorii, dar de cele mai multe ori realizate simultan. 9.4. Cultul și centralizarea cultului Religia lui Israel, ca de altfel toate religiile (É. Jacob), recunoaște în cult distincția fundamentală dintre sacru și profan, un dualism pe are Biblia ebraică nu-l rezolvă, iar Noul Testament încearcă cu greu să-l depășească, recurgând la concepte precum „preoție universală” (ce are ecou încă în confesiunile protestante), prezența divină în comunitate, în preoție și în sacramente (ca în bisericile „catolice”) și altele. Faptul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vedere al lumii care o înconjoară. a) Pe de altă parte (cum nota É. Jacob), în credința lui Israel sunt prezente, fie și în germen, mijloacele pentru a o depăși: tendința de a demitiza miturile antice prin istoricizare (dacă Biblia ebraică reușește sau nu e o altă chestiune); încercarea de a separa cultul de ciclurile naturii prin depășirea și dominarea naturii (cf. Gen 1,28 ș.u., un fragment „sacerdotal”, tardiv); adaptarea cultului la componentele mărturisirii de credință, la amintirea faptelor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]