12,690 matches
-
arie problematică, sunt consacrate unor scriitori din cele mai variate epoci, de la cea veche (Miron Costin, Dimitrie Cantemir) la cea modernă (Ion Vinea) și contemporană (Mircea Ciobanu, Marin Preda). Cu acesta din urmă P. a avut o relație particulară: de editor preferat și de comentator exigent al cărților sale, de consilier al editorului și, nu în ultimul rând, al prozatorului, torturat de „blestematele chestiuni insolubile” ale creației. În ultima parte a vieții Marin Preda a făcut publice colocviile sale cu P.
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
cea veche (Miron Costin, Dimitrie Cantemir) la cea modernă (Ion Vinea) și contemporană (Mircea Ciobanu, Marin Preda). Cu acesta din urmă P. a avut o relație particulară: de editor preferat și de comentator exigent al cărților sale, de consilier al editorului și, nu în ultimul rând, al prozatorului, torturat de „blestematele chestiuni insolubile” ale creației. În ultima parte a vieții Marin Preda a făcut publice colocviile sale cu P. pe marginea șantierului trilogiei finale, Cel mai iubit dintre pământeni. În volum
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
POP, Ion (1.VII.1941, Mireșu Mare, j. Maramureș), poet, critic și istoric literar, editor și traducător. Provine dintr-o familie de țărani, Ana (n. Teudean) și Vasile Pop. Frecventează școala primară în localitatea natală, apoi la Cluj Școala Elementară nr. 5, Liceul „Emil Racoviță” (1955-1959) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1959-1964). După
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
POȘTA ROMÂNĂ, publicație apărută la Brașov, bisăptămânal, între 1 ianuarie 1888 și 6 aprilie 1889. Theochar Alexi era editor și redactor responsabil al acestui periodic, pe care îl subintitula „Foaie pentru poporul român”. Într-un prospect difuzat la sfârșitul anului 1887 se arată că P.r. va urmări să îndrepte interesul publicului larg către problemele politice, culturale și literare
POSTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288983_a_290312]
-
monahul Rafail, va lucra în continuare, în chilia sa, la cronica pe care o începuse de câtăva vreme. În jurul paternității asupra compilației de cronici cunoscute sub titlul Istoriile domnilor Țărâi Rumânești s-au purtat discuții furtunoase, pasionante, neîncheiate încă. Primii editori ai textului au atribuit cronica - mai mult din necesități „de serviciu” - lui Constantin Căpitanul (Filipescu). Această ipoteză, care îl promova în postura de autor pe un cărturar stimabil (înrudit cu Bălenii - era văr cu mama lui Grigore Băleanu, dar și
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
, Lucian (27.VII.1907, Iași - 12.I.1983, București), istoric literar și editor. Este fiul Elenei (n. Savu) și al lui Lucian Predescu, funcționar. Urmează clasele primare la Botoșani, Galați, Iași și din nou la Galați, unde frecventează și Liceul „Vasile Alecsandri” (1918-1926). Este absolvent al Facultății de Litere și Filosofie la Universitatea
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
de combatantul, devenit între timp profesor de liceu, Neagu Tomaziu în Tapirul (I-II, 1946-1947). Prim-planul narațiunii este ocupat însă de tribulațiile protagonistului la reîntâlnirea, imaginată, cu vechea sa iubită. Pentru că din cauza dimensiunilor neobișnuite, mult timp P. nu găsește editor pentru Întunecare, scrierea va intra în circuitul literar la trei-patru ani de la momentul elaborării, devenind contemporană cu textele de inspirație psihanalitică. Următorul roman, Simfonia fantastică , va fi de aceea mai aproape de experiențele novatoare ale prozatorului în explorarea psihologiei umane decât
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
a lui N. Nicoleanu, pe care Al. Macedonski i-o trimisese lui Bilciurescu pentru a fi publicată, dă prilejul unui studiu asupra celor trei ediții apărute până atunci din scrierile poetului. Se compară - comentatorul dovedind însușiri de istoric literar și editor - textul din ediția Șaraga (1895) cu textul din manuscrisul găsit acum, discutându-se diferențele, lecțiunile greșite etc. Revista reproduce Apari să dai lumină de Mihai Eminescu și articolul Cele una sută și una fabule ale d-lui Sion de P.
PUBLICARILE UNUI GRUP DE IUBITORI AI LITERATUREI SI AI STIINŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289060_a_290389]
-
ucizi/ Și fără tine fiindcă mor.” Deși face o notabilă muncă de traducător, preferându-i pe Romain Rolland (Antoaneta, 1924) și pe Barbey d’Aurevilly (Răzbunarea unei femei, 1927), pe coperta volumelor, ca autor al versiunilor românești figurează, la dorința editorilor, Ion Vinea. SCRIERI: Nocturne, pref. Sașa Pană, București, 1968. Traduceri: Romain Rolland, Antoaneta, București, 1924; Barbey d’Aurevilly, Răzbunarea unei femei, București, 1927. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Nocturne”, RL, 1969, 3; Tana Quil, ALR, 418-423; Elena Zaharia-Filipaș, Ion Vinea, București
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
de spiritualitatea românească, se sinucide. Autorul includea această nuvelă într-un proiectat ciclu de scrieri dramatice și în proză, realizat doar în parte și rămas în manuscris. În amintirile sale a schițat, selectiv, episoade din cariera de dramaturg și de editor, evocând figurile unor personalități literare și teatrale pe care le-a cunoscut: George Mihail Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale, G. Bacovia, N. D. Cocea, Mihail Sebastian, G. Călinescu, Ilarie Voronca, Gala Galaction, Camil Petrescu ș. a. SCRIERI: Trei cruci, București, [1922]; Mâl
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
I. Cernăianu, Silvia Badea, Gh. T. Popescu, Eugenia Ioniță, Iftimie Nesfântu, Mihai Cosma, Ioan Lascu, V. Oprenescu, Petrică Birău, Victor Rusu, C.A. Protopopescu, Vasile Golban. De la numărul 1/2002 Iordan Datcu semnează la rubrica intitulată „Cartea de etnologie și editorii ei”. I.D.
RASTIMP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289144_a_290473]
-
apărută la Sibiu, de trei ori pe lună, între 30 martie 1894 și 10 iunie 1895, cu subtitlul „Foaie literară beletristică”. Atenția pentru literatura originală și pentru mișcarea literară și culturală a românilor este principalul element al programului anunțat de editorul și redactorul Silvestru Moldovan. Totodată, ca și la alte publicații transilvănene, se dă un spațiu întins rubricilor cu un conținut atractiv sau moralizator, cu jocuri distractive, modă etc. Dintre colaboratori se remarcă Ilarie Chendi, cu note critice, proză (Schițe și
RANDUNICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
RĂSĂRITUL, publicație apărută la Bârlad, săptămânal, între 15 ianuarie 1912 și 23 aprilie 1915, editată de G. Tutoveanu. În articolul-program, intitulat Pentru cei mulți, editorul reclamă proasta organizare a sistemului educativ românesc, propunându-și să publice informații de politică internă (declarat anticonservatoare) și externă (cu precădere privitoare la chestiunea bulgară și la Basarabia), calendarul săptămânii, sfaturi medicale, agricole, juridice, știri diverse și o poștă a
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
RĂDULESCU-POGONEANU, I.[on] A. (14.VIII.1870, Pogoanele, j. Buzău - 14. III. 1945, București), istoric literar și editor. Este fiul Mariței și al lui Anghel Rădulescu, mic comerciant. Urmează gimnaziul și liceul la Buzău. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din București, cu teza Morala stoică (1893), obține titlul de doctor în filosofie la Leipzig cu teza
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
romane: Fiica lui Zoltes (1975), Zăpezile (1978), Burebista (1982); literatură pentru copii: Ursuleții lui Rădună (1973), Mălin, feciorul codrului (1975), Iepurele cel isteț. Vitejii (1993); comedia într-un act Discurs parlamentar și piesa școlară Sunt străjer! Volumul intitulat (neinspirat) de editor Firul de păr alb (2000) strânge versuri scrise de-a lungul timpului. În Primăvară târzie și Firul de păr alb, R.-L. propune o poezie stenică de factură clasică (prin tehnica prozodică și motive), exprimând trăirile unui eu în care
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
RĂUȚĂ, Aureliu (10.ÎI.1912, Câmpulung - 13.VI.1995, Madrid), traducător și editor. Este fiul Domnicăi (n. Țuțuianu) și al lui Ioan Răuță, funcționar CFR. După studii de agronomie și farmacie la București, lucrează ca asistent universitar la Institutul Agronomic bucureștean până în 1941, când pleacă în Germania pentru a-și susține doctoratul la
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
era elev, la „Vieața nouă” a lui Ovid Densusianu. A folosit pseudonimele I. Cim., I. Cimbru, I. Cimbru-Frăgar, Evandru, I. Frăgar, I. Ieronim, M. Zopir ș.a. Întreaga sa viață profesor de o rară valoare, R. s-a distins și ca editor de reviste literare. Astfel, în septembrie 1911 înființează revista modernistă „Versuri”, devenită în decembrie 1911 „Versuri și proză”, unde publică V. Demetrius, G. Bacovia, N. Davidescu, Claudia Millian, Ion Minulescu, Mihail Cruceanu, Ion Pillat și care își propune să susțină
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
, publicație apărută la Bistrița, săptămânal, între 17 ianuarie 1903 și 19 martie 1910, având ca proprietar-editor pe Victor Onișor, redactor responsabil pe G.M. Ungureanu, înlocuit în 1906 de Gh. Mateiu, ca editor și redactor responsabil, apoi cu Nicolae Prișcu (34/1907), dată când revista devine „organ politic”, apoi cu I. Zinveliu (1909). Articolul-program Gândul nostru arată că scopul publicației este de a „lumina poporul și a-l îndemna la o viață mai
REVISTA BISTRIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289183_a_290512]
-
REALITATEA ILUSTRATĂ (SAU LUCRURILE AȘA CUM LE VEDEM CU OCHII), revistă apărută la Cluj, săptămânal, între 6 februarie 1927 și 10 aprilie 1949, având ca editor și redactor pe J.B. Sima, iar de la numărul 6/1928 fiind sub direcția unui comitet. Din 13 mai 1928 redacția se mută la București. Publicația are condiții grafice deosebite și, deși îi lipsește un program literar, beneficiază de colaborarea unor
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
RÂPEANU, Valeriu (28.IX.1931, Ploieștiori, j. Prahova), eseist, critic și istoric literar, editor. Este fiul Anastasiei Râpeanu (n. Stănescu) și al lui Gheorghe Râpeanu, învățători, și soțul traducătoarei Sanda Râpeanu. Urmează Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954), secția limba și literatura română
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
Asociației Slaviștilor din România, precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi constatată în
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
MUNCA, revistă apărută la Piatra Neamț, săptămânal, din 10 octombrie 1904 până în 1906. Editori sunt Mathilde și C.D. Gheorghiu. Publicație tradiționalistă, ce intenționează a fi democratică prin publicul larg căruia i se adresează, iar enciclopedică prin conținutul tematic variat, M. are de fapt un caracter eclectic. Programul cultural nu este bine definit, criteriile valorice
MUNCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288281_a_289610]
-
, Peter ( 7.VII.1946, Sibiu), critic literar, editor și traducător. Este fiul Bertei Motzan (n. Krauss) și al lui Bruno Walter Motzan, funcționari. A studiat la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1959-1964) și la Facultatea de Filologie, secția germană-română, a Universității din Cluj (1965-1970) și și-a susținut
MOTZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
der Gegenwart (Berlin, 1998), cu texte din Traian Ț. Coșovei, Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu, Dinu Flamand, Virgil Mihaiu, Nicolae Prelipceanu, care pun în valoare lirica românească din secolul al XX-lea. După plecarea din țară, M. s-a remarcat că editor al unor masive volume de studii privind spațiul germanic „străin”, așa-zisa „literatura germană regională” (Worte als Gefahr und Gefährdung, 1993, Die deutschen Regionalliteraturen în Rumänien. 1918-1944, 1997 ș.a.). SCRIERI: Intrepretationen deutscher und rumäniendeutscher Lyrik ( în colaborare), Cluj, 1971; Reflexe
MOTZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
licența în 1969. Este învățător și profesor suplinitor în județele Vaslui, Galați și Suceava (1957-1964), activist cultural la Suceava (1965-1967), redactor la ziarul „Clopotul” din Botoșani (1968-1970), la „România liberă” (1972-1974), „Tribuna României” (1979-1989), apoi redactor la „Curierul românesc” și editor al suplimentului cultural al ziarului „Meridianul românesc” din Anaheim, California (SUA). Debutează cu poezie în ziarul „Flacăra Iașului” (1959). Colaborează la „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Tribuna României”, „Curierul românesc”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” și în publicațiile românești
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]