5,421 matches
-
mai bun roman SF european" în cadrul Convenției Europene de science fiction din 2006 și a fost tradus în Statele Unite ale Americii în 2010. În anul 2011 a apărut "DemNet", prima carte a unei noi serii. În afara de povestiri, romane și editoriale, Dan Doboș mai scrie piese de teatru și este traducător.
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
poet, el desfășurând o intensă activitate literară. A debutat literar în anul 1968, în revista “Contemporanul”. Lansarea sa ca poet are loc între anii 1970-1971 la revista “Luceafărul”, unde Cezar Baltag și Fănuș Neagu îl susțin să publice intens. Debutează editorial în anul 1972 cu volumul ""Cercuri la Elsinore"", premiat de Asociația Scriitorilor din București. Volumul a fost ilustrat de către Angela Pașca. El este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1975. Următoarele volume au apărut în condiții grafice excepționale la
Virgiliu Stoenescu () [Corola-website/Science/308732_a_310061]
-
Yoyodyne, pe care a vândut-o către Yahoo! în 1998. Parte a departamentului de vânzări al Yahoo!, Godin devine vice-președinte al departamentului de permission marketing (marketingul permisiunii)al Yahoo!. Pentru o perioadă de timp, Godin a servit ca autor de editoriale pentru revista Fast Company. Spre sfârșitul anului 2005, Godin a fondat saitul Squidoo, o rețea socială de recomandări. Ideologia lui Godin are trei elemente. Primul, sfârșitul complexului TV-industrial, lucru ce înseamnă că vânzătorii nu mai au puterea de a controla
Seth Godin () [Corola-website/Science/308748_a_310077]
-
1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie elementî v moldavskoi sovetskoi dramaturgii (Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică moldovenească) (1972). În volumele Consemnări critice (1976) și Considerări și reconsiderări literare (1983), Bilețchi s-a afirmat ca un avizat cercetător al
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
neagră peste genunchi, cu ie și cârpă albă, combinația alb-negru fiind specifică portului popular sibian, ungurenesc, combinezon și brâu pe roșu, motivele pe roșu ale brâielor purtându-se în zona subcarpatică din regat.<br> In privința conținutului se propunea un editorial, o poezie, un reportaj sau o notă de drum, un articol de factură didactică sau de critică literară, un basm sau o piesă de teatru inspirată din literatura orală țărănească, o poezie sau pilde ale marilor poeți ai lumii. Programul
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
de promovare a scrierilor noi ale autorilor, el editându-se într-o singură pagină web. În consecință, redacția "Semănătorul" de la Tismana a considerat necesară apariția unei reviste aparte și începând cu 1 mai 2011, se editează revista Sămănătorul cu un editorial și fragmente din aparițiile de cărți noi ale lunii în curs care se trimite de probă prin e-mail. Datorită interesului deosebit de care se bucură noua revistă, redacția Tismana execută pe un design și un standard propriu revista lunară "Sămănătorul" în
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
cărți noi ale lunii în curs care se trimite de probă prin e-mail. Datorită interesului deosebit de care se bucură noua revistă, redacția Tismana execută pe un design și un standard propriu revista lunară "Sămănătorul" în 40 de pagini, cuprinzând un editorial, rubrica permanentă "În numele speranței" având ca redactor pe prof. univ. dr. Alexandru Melian, fragmente din scrierile de proză, poezie, critică literară, eseu și studii apărute în luna respectivă, precum și prezentări de carte, donații de carte, evenimente literare, link-uri utile
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
pentru transferul operelor literare. Pentru aceasta, redactorul Nicolae N. Tomoniu împreună cu fiul său care avea și el experiență în domeniul asociativ, au creat Asociația „Semănătorul Tismana”, acronim AST, și Asociația „Dorna Tismana”, acronim ADT, site-uri necesare pentru continuarea proiectului editorial pe două direcții: publicistică asociația AST și editură ADT. După un timp, ADT a renunțat la editură, ocupându-se de proiecte pentru tineret.<br> Site-ul , a fost preluat de Asociația „Semănătorul Tismana” pe site-ul ei, deoarece vechiul site
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
(n. 5 aprilie 1958, Paris) este un jurnalist francez și un celebru personaj de televiziune. El s-a dedicat în particular analizei imaginii televizate, publicând editoriale săptămânale, mai întâi în "Le Monde", iar mai apoi în "Libération". Între 1995 și 2007, el a condus și a prezentat emisiunea de televiziune, "Arrêt sur images" (Stop cadru), difuzată de canalul France 5. În 2007 canalul de televiziune ia
Daniel Schneidermann () [Corola-website/Science/306533_a_307862]
-
de Traduceri al Uniunii Scriitorilor din Moldova; redactor la ziarul "Glasul Națiunii" (1990-1991). Din 1991 este secretar științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie "M.Kogălniceanu" (Muzeul Literaturii Române). A debutat cu versuri în ziarul raional în 1971; editorial - în volumul colectiv "Dintre sute de catarge" (1984). De asemenea, publică cronici literare și eseuri. Selecții din versurile sale sunt incluse în antologii de poezii din R.Moldova, România, Italia ș.a. Călina Trifan este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova
Călina Trifan () [Corola-website/Science/307956_a_309285]
-
1957). Ca redactor la Studioul de Radioteleviziune Cluj (1962-1985), cultivă acest gen literar în emisiunile realizate, precum și în reviste ca „Vatra”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Familia”. Debutul literar în „Tribuna”, cu schițele "Bărbosul" și "Melchior" (1967), opțiune abandonată în favoarea istoriei literare. Debut editorial cu vol. "Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian" (coautor cu [[Iosif Pervain]]), în 1972. Propensiune interdisciplinară între literatură și istorie, adâncită după 1985, când devine cercetător la Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj. A editat un număr mare de opere
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
și contemporanii săi" (9 vol., 1973-1993). Epoca primară a Școlii Ardelene, secolul al XVIII-lea, o vede prin prisma personalismului lui [[Friedrich Schleiermacher]], care i-a influențat pe corifeii Școlii. Exemplul tipic este volumul [[Petru Maior]], "Scripta minora" (1997), experiment editorial reușit, unde vechiul scriitor își construiește biografia socială și spirituală din mărturii personale, de la texte de tip “ars literaria” la polemici, jurnale, corespondență sau mărturii ale culturii personale. Ca istoric al Școlii Ardelene a publicat volumele de sinteze asupra luminismului
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
engleză, iar cărțile și articolele sale au fost traduse în mai multe limbi. A predat și a conferențiat pe teme legate de tranziția lumii postcomuniste în mai multe universități, printre care Harvard, Stanford, Princeton și Oxford. De asemenea publică un editorial săptămânal în ziarul "România liberă". Alina Mungiu provine dintr-o familie ieșeană de medici, care își are rădăcinile în Basarabia. Tatăl ei este doctorul Ostin Mungiu (n. 1941). Ea are un frate mai mic, regizorul de film Cristian Mungiu. Între
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
critică contribuția „esențialistă” a Alinei Mungiu Pippidi, salutând faptul că ea nu caracterizează textele celoralalți autori. Alina Mungiu Pippidi a debutat la revista ieșeană Opinia studențească. În trecut a colaborat la revistele Dilema Veche și 22. Scrie în prezent un editorial săptămânal în ziarul România Liberă și publică editoriale de opinie pe portalul anticorupție al inițiativei România Curată (vezi aici) și pe pagina online de știri "www.ziare.com". Texte ale ei au fost de asemenea preluate de revista online Critic
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
faptul că ea nu caracterizează textele celoralalți autori. Alina Mungiu Pippidi a debutat la revista ieșeană Opinia studențească. În trecut a colaborat la revistele Dilema Veche și 22. Scrie în prezent un editorial săptămânal în ziarul România Liberă și publică editoriale de opinie pe portalul anticorupție al inițiativei România Curată (vezi aici) și pe pagina online de știri "www.ziare.com". Texte ale ei au fost de asemenea preluate de revista online Critic Atac. În publicistică s-a făcut remarcată drept
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
care i-a acuzat de lipsă de integritate . De asemenea, e printre puținii intelectuali care a militat constant și pentru transparentizarea activității serviciilor secrete și reducerea infliltrării lor în presă și politică. În septembrie 2014, Alina Mungiu-Pippidi a publicat un editorial intitulat „Ce caută serviciile secrete în presă și politică”. Este vorba despre una din preocupările mai vechi ale autoarei, așa cum rezultă din fragmentul publicat în noiembrie 2014 de portalul România Curată , sub titlul " Ce facem cu serviciile secrete? Alina Mungiu-Pippidi
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
a Germaniei", însă nu l-a criticat direct pe Hitler și nici nu a acționat împotriva voinței acestuia. Arhitectul genocidului evreilor europeni, Heinrich Himmler, a preferat ca "problema evreiască" să nu fie discutată în public. Cu toate acestea, într-un editorial din ziarul "Das Reich" din noiembrie 1941, Goebbels a citat "profeția" lui Hitler că evreii vor fi învinșii din războiul ce va urma. Acum, spunea el , profeția lui Hitler a devenit realitate: “evreii suferă acum procesul gradual de anhiliare, pe
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
abstracte din neant, ci bazate, măcar în ultimă instanță, tot pe fapte, pe evenimente. In interiorul fiecărui gen, speciile deosebite prin criteriul structural-compozițional urmează calea de la simplu la complex. De exemplu: știrea - flash, multiplă, notă sau articolul - relatare, de analiză, editorial, teoretic. Prin criteriul tematic, genurile se pot clasifica pe domenii problematice: cultural, politic, economic, social, științific, sportiv. Conform aceluiași criteriu, cronica poate fi: politică, economică, socială, științifică, literară, artistică (teatrală, cinematografică, muzicală, plastică, de dans), de radio și televiziune, sportivă
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
revistei demonstrează că anumite date raportate FDA nu au fost incluse în articolul din NEJM. Mai tîrziu s-a demonstrat că datele referitoare la efectele cardiace erau disponibile cu cîteva luni înainte de publicarea studiului; ca urmare editorii revistei scriu un editorial în care acuză autorii de tăinuire de date importante(Curfman et al, 2006a). Editorii au arătat "cu mai multe luni înainte de publicarea articolului cel puțin 2 autori erau îngrijoratți cu ptivire la datele critice referitoare la efectele cardiovasculare care nu
Rofecoxib () [Corola-website/Science/302187_a_303516]
-
se înregistra la circa 5 ani de la punerea pe piață. În noiembrie revista Lancet publică o analiză detaliată a studiilor asupra rofecoxibului și a siguranței sale. Autorii articolului concluzionează, că produsul trebuia retras de pe piață cu cîțiva ani înainte. În editorialul revistei, atît firma Merck cît și FDA sunt acuzate de menținerea produsului pe piață cu toate că se cunoșteau efectele sale cardiotoxice. În replică firma Merck arată rezultatele studiilor care arătau că nu există o creștere a riscului cardiovascular în cursul tratamnetului
Rofecoxib () [Corola-website/Science/302187_a_303516]
-
tipărită la L’Impronte S.P.A., Firenze; "Enciclopedia dei Papi", Istituto della Enciclopedia Italiana, fondato da Giovanni Treccani, S.p.A., 2000; în 3 volume; John N.D. Kely, "The Oxford Dictionary of Popes", 1986, Oxford University Press, Oxford-New York; "Vite dei Papi", Progetto editoriale Piemme-Electa; 2006, Mondadori-Electa S.p.A., Milano; în 2 volume; Rendina Claudio, "I Papi - storia e segreti", 2005, Newton&Compton editori, Roma, în 2 volume; "Duemila anni di Papi", a cura di Roberto Magone, 2004, Gribaudo, Savigliano (CN).
Papa Linus () [Corola-website/Science/302569_a_303898]
-
radio "Europa Liberă". În primăvara lui 1994, devine director al departamentului românesc pentru scurt timp (până la finele lui decembrie), după care pleacă la Köln (din ianuarie 1995) pentru a lucra ca director al secției române de la Deutsche Welle, unde scrie editoriale politice. Radio "Europa Liberă" se mută în iunie 1995 la Praga. Hurezeanu continuă să colaboreze cu acest post de radio. Rămâne salariat la Deutsche Welle până în 2002, când se întoarce definitiv în România. În 1998, în timp ce este director al secției
Emil Hurezeanu () [Corola-website/Science/302749_a_304078]
-
comisie pe Sorin Antohi, dovedit ulterior colaborator al Securității și care a recunoscut că ar fi mințit în legătură cu deținerea diplomei de doctorat. Antohi este în continuare editor al jurnalului academic East European politics and Societies, unde Tismăneanu este președintele comitetului editorial. Despre activitatea academică a lui Tismăneanu în România și relația să controversată cu Antohi, Gallagher scrie: “În final, doar timpul va demonstra dacă legitimitatea calităților intelectuale ale domnului Antohi se va dovedi mai solidă decât abilitățile manifeste prin crearea, din
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
și 2008 a făcut parte din Consiliul Uniunii Scriitorilor iar între 2009 și 2013 din conducerea Filialei de proză a acesteia. A debutat în presă cu o schiță, "Fuga", în revista clujeană "Tribuna" în 1978 ( condusă de D.R. Popescu ), iar editorial în 1983, cu volumul de proză scurtă „Departe, pe jos...“. În paralel, tot în 1978, a debutat în revista "Amfiteatru" cu o recenzie la volumul " Pasărea și umbra", de Sorin Titel. A mai publicat volumele: „Dus-întors“ (1988); „Discheta de demaraj
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
Londra). Este membru al Grupului pentru Dialog Social. Este de asemenea membru în Comitetul educațional al "Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”" și membru al "European Association for Jewish Studies" (Oxford, UK). Este membru în board-ul editorial al publicațiilor "Journal for the Study of Antisemitism", "Journal of Contemporary European Antisemitism", "Studia Hebraica" și al editurii "Hasefer". Este colaborator permanent al Revistei 22. A urmat în 1974 cursuri post-universitare de studii orientale la Universitatea din București (profesori: Sergiu
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298972_a_300301]