6,495 matches
-
1985 și după un an și jumătate de provizorat în deținerea puterii ordinare de jurisdicție, în august 1986, mitropolitul Bisericii Române Unite, Alexandru Todea, în urma consultării capitulului diecezan, l-a numit și instalat pe preotul Lucian Mureșan ca ordinarius al Episcopiei de Maramureș. După Revoluție și relegalizarea Bisericii Române Unite, la 3 martie 1990, papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramureș, fiind în ordinea cronologică al treilea episcop al acestei eparhii, după Alexandru Rusu
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
consultării capitulului diecezan, l-a numit și instalat pe preotul Lucian Mureșan ca ordinarius al Episcopiei de Maramureș. După Revoluție și relegalizarea Bisericii Române Unite, la 3 martie 1990, papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramureș, fiind în ordinea cronologică al treilea episcop al acestei eparhii, după Alexandru Rusu (decedat în 1963 la Gherla) și Ioan Dragomir, care a fost doar episcop auxiliar de Maramureș. La 27 mai 1990 a fost consacrat episcop, odată cu
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
del Mestri, și de episcopul Ioan Ploscaru al Lugojului. Ceremonia nu a putut avea loc în Catedrala Greco-Catolică din Baia Mare, aceasta fiind ocupată la vremea respectivă de o parohie ortodoxă. Ulterior, pe parcursul anului 1990, Biserica Ortodoxă Română a reînființat propria Episcopie a Maramureșului, care avusese în perioada interbelică sediul la Sighet, stabilind drept catedrală a episcopiei reînființate tocmai Vechea Catedrală Greco-Catolică din Baia Mare. În data de 11 noiembrie 1990 a fost instalat acolo episcopul ortodox Iustinian Chira, după ce o ceată de
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
în Catedrala Greco-Catolică din Baia Mare, aceasta fiind ocupată la vremea respectivă de o parohie ortodoxă. Ulterior, pe parcursul anului 1990, Biserica Ortodoxă Română a reînființat propria Episcopie a Maramureșului, care avusese în perioada interbelică sediul la Sighet, stabilind drept catedrală a episcopiei reînființate tocmai Vechea Catedrală Greco-Catolică din Baia Mare. În data de 11 noiembrie 1990 a fost instalat acolo episcopul ortodox Iustinian Chira, după ce o ceată de bătăuși înarmați cu bâte și răngi de fier învelite în tricolor i-a înlăturat pe
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
(n. 30 martie 1924, Vaideiu, Mureș - d. 8 mai 2011, Cluj) a fost între 1990-2002 episcop al Episcopiei de Cluj-Gherla. În ultimii ani de viață a fost decanul de vârstă al episcopatului catolic din România. s-a născut la data de 30 martie 1924 în Vaidei, pe atunci comună în județul Mureș (interbelic), în prezent sat aparținător de
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
George Guțiu a fost numit de către papa Ioan Paul al II-lea în funcția de episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla, iar la data de 17 iunie 1990 a fost consacrat ca episcop, prin punerea mâinilor mitropolitului Alexandru Todea, asistat de episcopii sufragani Ioan Ploscaru al Lugojului și Lucian Mureșan al Maramureșului. Hirotonirea sa ca episcop a avut loc în cadrul unei Liturghii arhierești festive, celebrată pe Stadionul Municipal din Cluj, în prezența a peste 15.000 de participanți, dintre care sute de
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
Lucian Mureșan la conducerea Arhiepiscopiei de Alba Iulia și Făgăraș în data de 4 iulie 1994, George Guțiu a condus treburile curente ale întregii provincii mitropolitane ca administrator apostolic. Conform dreptului canonic, și-a prezentat cererea de retragere de la conducerea Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1999, odată cu împlinirea vârstei de 75 de ani. Papa Ioan Paul al II-lea nu i-a acceptat cererea imediat, ci la 18 iulie 2002, dată la care episcopul auxiliar Florentin Crihălmeanu a preluat scaunul episcopal
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
996 a devenit regele apostolic al Regatului Ungariei, primind coroana din partea Papei Silvestru al II-lea în anul 1000 în orașul Esztergom. Ca "rege creștin" a înființat "Biserica Ungară", a creștinat populația maghiară în religia catolică și a înființat zece episcopii. Astfel a fost înființată în 1009 Arhidieceza de Alba Iulia, care a condus pe plan religios catolicii din Transilvania. Totodată, Ștefan I a împărțit statul regal în comitate (în ). În Ardeal au existat în total șapte comitate, dintre care Alba
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
ajuns în Principatul Transilvaniei. Lutheranismul a devenit cel mai popular în rândul sașilor, maghiarii au orientat mai mult spre calvinism, și unitarianism. Românii din zonă sunt în marea lor majoritate ortodocși și aparțin fie de Arhiepiscopia Alba Iuliei, fie de Episcopia Covasnei și Harghitei. În zona Bezidului (Bözödújfalu), aproape de Sovata, a existat până la al doilea război mondial, o comunitate rurală izolată de secui "sâmbătași" ("szombatosok"), confundată uneori cu "sâmbătașii" adventiști ("szombatisták") . Acești secui au practicat un cult care se revendică a
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
numele de mirean "Ioan Andreicuț", (n. 24 ianuarie 1949, Oarța de Sus, județul Sălaj (interbelic), în prezent în județul Maramureș) este din martie 2011 mitropolit al Mitropoliei Clujului. În anul 1990, după alungarea episcopului Emilian Birdaș, a devenit episcop al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. În anul 1998 episcopia păstorită de el a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie. În anul 2005 a fost unul din candidații propuși a-i succeda mitropolitului Antonie Plămădeală. Nealegerea lui a dus la secesiunea nordului
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
1949, Oarța de Sus, județul Sălaj (interbelic), în prezent în județul Maramureș) este din martie 2011 mitropolit al Mitropoliei Clujului. În anul 1990, după alungarea episcopului Emilian Birdaș, a devenit episcop al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. În anul 1998 episcopia păstorită de el a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie. În anul 2005 a fost unul din candidații propuși a-i succeda mitropolitului Antonie Plămădeală. Nealegerea lui a dus la secesiunea nordului Mitropoliei Ardealului, sub conducerea lui Bartolomeu Anania, care
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
cursurile Institutului Teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în doi ani ca urmare a aprobării susținerii examenelor anticipat datorită faptului că mai deținea o altă licență. În august 1978 a fost hirotonit preot de către arhiepiscopul Teofil Herineanu al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Din anul 1978 a fost preot în Turda, unde a amenajat o capelă, organizată anterior într-o casă, dându-i forma și aspectul de adevărată biserică. A inițiat un program sistematic de cateheze pentru tineri și
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
nenumărate încercări eșuate din cauza obstrucționării din partea regimului comunist, după cum mărturisesc unii din profesorii de la Institutul Teologic Ortodox din București (azi Facultatea de Teologie Ortodoxă), a obținut înscrierea la doctorat. În anul 1985 fost transferat, la cererea episcopului Emilian Birdaș în Episcopia de Alba Iulia în Parohia Maieri I unde a desfășurat aceeași bogată activitate pastorală. La 15 noiembrie 1987 a pus bazele corului de copii "Theotokos". Pe 25 februarie 1990 a devenit episcop-vicar al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, care îl
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
la cererea episcopului Emilian Birdaș în Episcopia de Alba Iulia în Parohia Maieri I unde a desfășurat aceeași bogată activitate pastorală. La 15 noiembrie 1987 a pus bazele corului de copii "Theotokos". Pe 25 februarie 1990 a devenit episcop-vicar al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, care îl avea ca titular pe episcopul Emilian Birdaș. În urma demisiei episcopului Emilian Birdaș, devenit ulterior episcop vicar la Arad, apoi episcop de Caransebeș, Andrei Andreicuț a devenit episcop al episcopiei Alba Iulia în iunie 1990
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
1990 a devenit episcop-vicar al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, care îl avea ca titular pe episcopul Emilian Birdaș. În urma demisiei episcopului Emilian Birdaș, devenit ulterior episcop vicar la Arad, apoi episcop de Caransebeș, Andrei Andreicuț a devenit episcop al episcopiei Alba Iulia în iunie 1990, și arhiepiscop din 1998, când eparhia a fost ridicată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Arhiepiscopie. După decesul mitropolitului Antonie Plămădeală, a fost nominalizat pentru funcția de mitropolit al Ardealului. La
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
la Caransebeș de către mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului. Între anii 1997 și 2001, din încredințarea sinodului BOR, poartă de grijă credincioșilor ortodocși români din Banatul Sârbesc. Contribuie la alcătuirea statutului de funcționare și la alegerea organelor de conducere ale noii episcopii „Dacia Felix”, cu sediul la Vârșeț. Pe 3 noiembrie 2005 Adunarea Națională Bisericească a Bisericii Ortodoxe Române l-a ales cu în funcția de arhiepiscop al Sibiului și mitropolit ortodox al Ardealului. Laurențiu Streza a fost înscăunat în Catedrala mitropolitană
Laurențiu Streza () [Corola-website/Science/299458_a_300787]
-
a fost episcop de Caransebeș a fost criticat de istorici și arheologi pentru distrugerea vestigiilor fostei mănăstiri franciscane din Caransebeș, pe locul cărora a fost construită noua catedrală ortodoxă din oraș. În anul 2011 a numit un preot adus din Episcopia Caransebeșului ca paroh al Bisericii dintre Brazi din Sibiu, deși aceasta este revendicată de Biserica Română Unită cu Roma. La sfârșitul anului 2015 a stârnit discuții după ce a achiziționat o limuzină nouă. Ca mitropolit al Ardealului a decorat mai multe
Laurențiu Streza () [Corola-website/Science/299458_a_300787]
-
imaginația lui, inseparabilă de cea a feminității. În "Portret", lui Eileen, fata de care naratorul se îndrăgostește în copilărie, îi sunt asociate cele două epitete mariene, „turn de ivoriu” și „zidire de aur”. Umberto Eco îl compară pe Joyce cu "episcopii rătăcitori" ("episcopi vagantes") din Evul Mediu, care au părăsit canonul Bisericii, dar nu și patrimoniul ei cultural sau modul ei de gândire. Condiția luciferică a artistului este exprimată de Stephen Dedalus prin cuvintele: „N-am să slujesc ceva în care
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
înainte de botezul propriu-zis. Canonic, botezul bizantin (și nu numai) se face prin scufundare, dar în Ardeal se face de obicei prin vărsare. Botezul este urmat de mirungere. Mirul se face din 33 de plante, și se sfințește de obicei de către episcopii în sobor, și mai rar de către vreun episcop singur. Ritul bizantin folosește pentru liturghie pâine dospită și sărată; cât despre potir, se folosește vin amestecat cu apă, dar apă caldă (ζεόν) se toarnă înainte de cuminecare, obicei de susbtituire a practicii
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
comuniste: la 30 noiembrie 1948 a fost hirotonit episcop preotul Ioan Ploscaru de la Lugoj, în 6 martie 1949 preotul Ioan Dragomir de la Baia Mare, iar în 19 noiembrie 1950 a fost consacrat în clandestinitate Alexandru Todea. În condițiile în care toți episcopii greco-catolici din România erau arestați, inclusiv Ioan Ploscaru și Ioan Dragomir, consacrarea episcopală a lui Alexandru Todea a fost săvârșită de episcopul romano-catolic Iosif Schubert, în capela-baptisteriu a Catedralei „Sf. Iosif” din București. Recomandarea pentru ridicarea protopopului Todea în treapta
Alexandru Todea () [Corola-website/Science/298820_a_300149]
-
15 august (Adormirea Maicii Domnului - Sfântă Mărie Mare) și 8 septembrie (Nașterea Maicii Domnului - Sfântă Mărie Mică). Biserica din piatră a mănăstirii a fost edificată, lângă bisericuța de lemn construită mai înainte acolo, între anii 1875 și 1879 pe cheltuiala Episcopiei de Gherla. În anul 1928 papa Pius al XI-lea a acordat acestui lăcaș monahal greco-catolic statutul de Sanctuar marian. Prin intermediul școlii de meșteri iconari de la mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-și
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
Bavaria, zone în care tradiția manufacturilor de sticlărie s-a împletit cu religiozitatea populară catolică. Între artiștii mai cunoscuți care au activat la Nicula se numără Emil Weiß, Moritz Hachmann și Karl Müller. În 1936 episcopul dr. Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla a încredințat icoana și așezământul monahal spre îngrijire călugărilor din Ordinul Sfântul Vasile cel Mare (bazilieni). Aceștia au încadrat-o în iconostasul din lemn de tei al bisericii mănăstirii. Oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
În 1936 episcopul dr. Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla a încredințat icoana și așezământul monahal spre îngrijire călugărilor din Ordinul Sfântul Vasile cel Mare (bazilieni). Aceștia au încadrat-o în iconostasul din lemn de tei al bisericii mănăstirii. Oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
închisoarea de la Gherla. În 18 decembrie 1948 autoritățile comuniste au instalat la Nicula primul stareț ortodox, în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț. Ca urmare a refuzului călugărilor ortodocși de a restitui mănăstirea, Episcopia de Cluj-Gherla, prin persoana Arhiepiscopului George Guțiu, a inițiat după 1989 un proces pentru recuperarea lăcașului de cult. Pe motiv că instanțele din Transilvania ar putea ține partea greco-catolicilor, cauza a fost strămutată la Tribunalul Bacău. În prezent, se pare
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
(n. 30 ianuarie 1885, Milaș, comitatul Cluj - d. 28 mai 1970, București) a fost episcop al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla, deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române. s-a născut în comuna Milașul Mare, plasa Teaca, aflată pe atunci în comitatul Cluj, din părinții Ioan, preot greco-catolic, și
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]