7,156 matches
-
personale ale universalului constituie o situație opusă individualismului, atomizării. E o situație de tip angelic, în sensul că e diversitate desfășurată și înfășurată în respirația Unului. E acea pace pe care Christos o lasă ucenicilor săi, atît de diferiți, în Evanghelia după Ioan. Andrei Pleșu arată ce impresie a apropierii de Universalul viu a trăit împreună cu prietenii lui atunci cînd părintele Scrima le-a povestit scena la care asistase (și într-un fel participase prin înțelegere) la Ierusalim, unde îl însoțea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
relației între persoanele Treimii și al comuniunii sfinților. Dar nici măcar nu e nevoie să ridicăm ochii așa de sus pentru a găsi argumente religioase care să ne facă sensibili la beneficiile diversității. Aproapele, semenul diferit, constituie o figură esențială în Evanghelii. Proba aproapelui ne pune la încercare nu doar capacitatea de iubire, ci în primul rînd capacitatea de a recunoaște Universalul viu oglindit în orice ființă umană. Atenția față de celălalt e așadar un bun exercițiu de ascuțire a privirii spirituale. Profilul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divină decurg din unitatea Coroanei, a sefirei supreme. Dar Coroana nu e decît punctul de comunicare între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof), atît de incomprehensibil încît, din afară, apare drept Nimic (Ain). Evanghelia după Ioan începe prin proclamarea tensiunii unitive din inima divinului : în principiu, în unitatea treimică, Logosul e în distanță unitivă față de Dumnezeu, e către El în mod dinamic, pros ton theon. Gîndirea dualist paradoxală, care accentuează, cîteodată pînă la exasperare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înainta spre Inaccesibil e la ea acasă în demersurile, mistice ori contemplative, ale unei metafizici vii. Simone Pétrement a arătat că acest tip de gîndire căruia gnosticii și maniheenii i-au dat o frumusețe stranie e prezent la Platon, în Evanghelia după Ioan, în Epistolele pauline, că el a fost de o fastuoasă creativitate în Antichitatea tîrzie. Potrivit lui André Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale mentalității comune. Am putea presimți, pe această linie, paradoxul Principiului eficace prin simplă prezență, acționînd fără să făptuiască, transformînd fără să intervină explicit și autoritar în țesătura lumii. Nu tocmai acesta e modul de prezență al lui Christos în Evanghelii? Nu tot așa apare suveranitatea divină în fenomenologia revelațiilor religioase? Trimisul lor e un străin, un marginal în raport cu societatea ; e distanțat față de sfera puterii ; atrage tocmai prin libertatea lui față de determinările și de inerțiile, inclusiv religioase, ale lumii în care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
supranatural poate fi sesizat în fenomene de restrîngere liberă a puterii, cînd entitatea pune din interior o limită capacităților sale de manifestare, creîndu-se astfel, în raport cu regimul natural, un vid, o ruptură calitativă, o fisură care atrage prezența celuilalt regim. în Evanghelie, fățarnicii sînt cei care pretind și își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la 1877, sub Vodă Carol, de cel din 1916-1918 sub regele Ferdinand Întregitorul și de ultimul război sub Regele Mihai și Mareșalul Antonescu, războaie în care mulți locuitori și-au dat viața întru apărarea pământului lor, a limbii lor, a Evangheliei creștine, întru paza și veșnicia acestei țări. Pe lângă aceste permanențe, de tradiție vie, istorică - începând cu acele “de mai an, când s-a sculat Bădica Traian”, și continuând până la haiducii din timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Maria, mama lui; și căzând s-au închinat lui, și deschizându-și visteriile lor au adus lui daruri; aur și tămâie și smirnă (Matei, II). De unde au venit cei trei crai și numele lor În chipul de mai sus glăsuiește Evanghelia cea de la Matei despre închinarea magilor lui Iisus, cunoscuți și sub numele de "Craii de la răsărit". De unde au venit magii călători? După Tertulian din Arabia Fericită; după alții din Persia. Sf. Leon spune că au fost trei magi. Numele lor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de încercare a doctrinei biblice. Se confirmă oare în Biblie ideea că Dumnezeu e colaborator la cultura umană, așa cum am văzut în monoteismul primitiv? întrebarea noastră ar părea de prisos de vreme ce Biblia însăși, cu cărțile istorice, profetice, poetice, înțelepte, cu Evangheliile și Epistolele, fiind inspirată de Dumnezeu și scrisă de mână omenească, e cel mai strălucit testimoniu din lume al acestei colaborări. Chestiunea aceasta e însă în afară și mai presus de discuția ce ne preocupă aici. Aici e vorba nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Și dacă religia noastră e de caracter revelat și absolut, cum ne putem explica aceste influențe și împrumuturi dintr-o lume diametral opusă, împotriva căreia Iisus Hristos a venit să întroneze adevărul divin al mântuirii ? Căci învățătura Mântuitorului, cuprinsă în Evanghelii, e în afară de această discuție; nici o legătură nu se poate stabili între ea și cultura antică. Singura idee care are o legătură cu filosofia elenistă este aceea de Logos din prologul Evangheliei lui Ioan. Și dacă mai amintim câteva forme de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adevărul divin al mântuirii ? Căci învățătura Mântuitorului, cuprinsă în Evanghelii, e în afară de această discuție; nici o legătură nu se poate stabili între ea și cultura antică. Singura idee care are o legătură cu filosofia elenistă este aceea de Logos din prologul Evangheliei lui Ioan. Și dacă mai amintim câteva forme de expresie din Epistolele lui Pavel. influențate de stoicismul popular din Tarsul său natal, iată la ce se reduce legătura Noului Testament cu civilizația antică. Împrumuturile de clemente antice sunt ulterioare perioadei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în măsura în care înfățișează afinități cu doctrina creștină sau cel puțin în măsura în care nu contrazic prin nimic această doctrină. Când îndeplinesc asemenea condiții, ele sunt asimilabile în corpul culturii creștine. De pildă, cele patru virtuți cardinale platonice, având afinități cu doctrina morală a Evangheliei, au fost pe de-a ntregul asimilate. Calculele astronomice, aplicate la măsurarea exactă a timpului nu contrazic cu nimic doctrina creștină; în consecință ele slujesc la așezarea calendarului. Afară de aceasta, sunt unele idei cu aparență de contradicție față de doctrina creștină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Salamanca. Și totuși în marele navigator și în genialii aventurieri ai mărilor, care aveau să descopere continente noi și popoare necunoscute, lămurești parcă o inspirație divină, care-i mâna, acum când Europa era încreștinată, pentru ca tot pământul să se deschidă Evangheliei lui Hristos. Catolicismul avea să se folosească cel dintâi de aceste progrese științifice, împotriva cărora ridica lotuși rugurile inchizitoriale. Prin urmare, așa-zisul conflict dintre religie și știință, ale cărui consecințe nenorocite sunt incalculabile în cultura modernă, nu este în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și spațiu. Precum există o frumusețe transcendentă necreată, care e cu binele identică, tot astfel există o lumină necreată. „Lumina e imaginea bunătății” zice Dionisie(Numele divine, IV, 8). Dumnezeu e conceput ca lumină spirituală, lumina pe care o preamărește Evanghelia lui Ioan, sau ca foc necreat. Părintele misticii speculative are o predilecție deosebită pentru foc, pe care îl socotește imaginea cea mai convenabilă a divinității „La teologi, zice el, esența supremă, pură și fără formă, ne este adesea zugrăvită sub
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a fi citeră, de a fi mână, de a fi condei al Duhului Sfânt, după cum îl numesc Părinții bisericești. Conștiința acestei dumnezeiești misiuni și stăpânirea tuturor facultăților superioare puse în lucrarea teandrică le vedem limpede și categoric din prologul Evangheliei lui Luca, unde explică lui Teofil motivele scrierii. Nu e vorba în acest prolog de nici o transă extatică în care inteligența și personalitatea hagiografului să dispară sub puterea inspirației, care totuși suflă peste toate cuvintele lui. Biserica și creștinătatea întreagă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fericire pozitivă, care nu e nălucă, ci o realitate veșnică; de o fericire pierdută, dar care se poate cuceri din nou. Răspunzând setei universale, ce arde în profunzimea sufletului omenesc după altă ordine de viață, Iisus Hristos și-a început Evanghelia afirmând de nouă ori existența fericirii. Această fericire, cu sensul cel mai pozitiv și cu substrat transcendent și veșnic, care absoarbe dincolo de lume supremele aspirații ale sufletului omenesc, se numește cu alt termen paraclisul. Ideea paradisului nu e specific creștină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imaginea melodică a unei gingășii și a unei frăgezimi ce nu cunoaște bătrânețea. Sugerată de această apropiere, există chiar încercarea interesantă, dar fără sorți de izbândă, de a lămuri originea artei prin analogia cu jocul copiilor. Pe de altă parte, Evanghelia aseamănă sfințenia cu copilăria. Mântuitorul face din prunc măsura omului desăvârșit. Nu pruncul trebuie să ne urmeze pe noi, ci noi trebuie să-l imitam pentru a cuceri împărăția cerurilor. Această idee, pe care am dezbătut-o în eseul Copilărie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a le purifica, ei sunt pentru noi ca o indicație”. Ce altă indicație sunt ei decât aceea rostită limpede în Visul unui om ridicol: amintiri ale paradisului, pe care îl căutăm? în ierarhia personajelor lui Dostoievski, copiii reprezintă, ca în Evanghelie, treapta cea mai de sus a nevinovăției. Geniul lui descoperă fărâmele frumuseții veșnice în frunzele fragede, în flori, în raze, în păsărele, dar mai ales în făptura fără păcat a copiilor. Lumea noastră nu se poate schimba în icoană a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
această idee într-o veche traducere românească dintr-un autor pe care încă nu l-am identificat. Se spune acolo, de acord cu Pavel și în spiritul Mântuitorului, că omul renăscut prin botezul Duhului Sfânt, se face asemenea pruncilor din Evanghelie. „Deci care e lucrul pruncilor?” se întreabă textul. Și iată răspunsul: „Pruncul de se va bate, plânge și împreună cu cei ce se bucură cu dânsul, se bucură. Dacă va fi ocărât, nu se mânie; dacă va fi slăvit, nu se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Interpretarea lui Guardini e însă excesivă. În cursul litografiat, pe care l-am ținut acum zece ani despre Dostoievski, am subliniat că romanul Idiotul nu se poate înțelege în toată adâncimea lui decât dacă îl considerăm ca o paralelă a Evangheliei, din care anumite scene par transpuse cu mici modificări de mediu. Dar aceasta nu înseamnă o biografie romanțată a Mântuitorului sub nume de împrumut. Dostoievski a vrut să imagineze viața unui sfânt modern. Și orice creștin știe că viața unui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu înseamnă o biografie romanțată a Mântuitorului sub nume de împrumut. Dostoievski a vrut să imagineze viața unui sfânt modern. Și orice creștin știe că viața unui sfânt e o imitație a vieții lui Iisus. De aici paralelismul romanului cu Evanghelia. Pentru societatea vânzolită de patimi infernale, în care intră nobil și sărac, pur și umil încât e confundat mereu cu slugile, Prințul Mîșkin e un „idiot”. Această poreclă are două pricini: una, epilepsia de care a suferit; alta, natura fundamentală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întunece, pentru o vreme, numele lui Iisus din inimi. în orice artist de rasă se reproduce ceva din lupta lui Iacob cu îngerul: e lupta pentru cucerirea frumuseții divine. Nu numai în morală, dar și în estetică e valabil cuvântul Evangheliei, că împărăția lui Dumnezeu trebuie luată cu asalt. Hristos prin Biserica sa îmbărbătează geniul la acest asalt, cel mai nobil după acela al sfinților, care a dus la făurirea atâtor strălucite simboluri artistice ale credinței. Privind dezvoltarea culturii europene, în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de la 1877, sub Vodă Carol, de cel din 1916-1918 sub regele Ferdinand Întregitorul și de ultimul război sub Regele Mihai și Mareșalul Antonescu, războaie în care mulți locuitori și-au dat viața întru apărarea pământului lor, a limbii lor, a Evangheliei creștine, întru paza și veșnicia acestei țări. Pe lângă aceste permanențe, de tradiție vie, istorică - începând cu acele “de mai an, când s-a sculat Bădica Traian”, și continuând până la haiducii din timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Maria, mama lui; și căzând s-au închinat lui, și deschizându-și visteriile lor au adus lui daruri; aur și tămâie și smirnă (Matei, II). De unde au venit cei trei crai și numele lor În chipul de mai sus glăsuiește Evanghelia cea de la Matei despre închinarea magilor lui Iisus, cunoscuți și sub numele de "Craii de la răsărit". De unde au venit magii călători? După Tertulian din Arabia Fericită; după alții din Persia. Sf. Leon spune că au fost trei magi. Numele lor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]