5,154 matches
-
prin acțiunea preconizată trebuia să se asigure menținerea principiului monarhic și normalizarea vieții publice. În același timp, șeful georgiștilor a trimis organizațiilor județene o circulară, în care cerea intensificarea acțiunilor din teritoriu, pentru răspândirea manifestului de la 24 ianuarie și pentru explicarea rostului luptei constituționale la nivelul maselor 565. Acordul dintre Gheorghe Brătianu și Alexandru Averescu s-a consolidat, după ce Averescu s-a convins că ar putea să influențeze politica regelui, numai prin acțiune comună cu alte partide. Potrivit informatorului regelui, Ion
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În timpul unei întruniri desfășurate la Iași în ianuarie 1933, C.C. Giurescu preciza că noul ideal al partidului, era "justificarea statului național, adică dovedirea "prin fapte" că "pe drept" statul național integral românesc a înlocuit vechile formațiuni politice alogene". Încercând o explicare a acestui ideal, istoricul susținea că orice comparație trebuia să fie favorabilă statului național, pentru a demonstra astfel lipsa de legitimitate a pretențiilor statelor revizioniste. Pentru aceasta, aprecia fruntașul georgist, era necesară stabilirea unui plan de lungă durată, asemănător planului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în care statele creează, mențin și modifică instituțiile internaționale pentru a-și satisface interesele, dar acestea le influențează subsecvent și direct deciziile și comportamentul. Pentru a parafraza un autor contemporan de prestigiu, instituțiile contează în sistemul internațional. Puterea lor de explicare a relațiilor internaționale variază, în funcție și de alte coordonate, dar rămâne în orice circumstanță importantă pentru a înțelege dinamica relațiilor internaționale și a sistemului internațional. Asemenea primelor două niveluri de analiză, și al treilea comportă diverse observații critice. Dincolo de
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
predominante ale elitelor politice și ale cercurilor de influență din jurul Casei Albe, ale Departamentului de Stat și ale Departamentului Apărării și personalitățile lui George W. Bush și Saddam Hussein, ca indivizi în poziții de autoritate. În căutarea înțelegerii și a explicării cu acuratețe a evenimentelor și proceselor, relațiile internaționale nu pot fi separate deplin de indivizi particulari jucând roluri excepționale, reprezentând autoritatea politică, sau de natura umană în general. Oamenii influențează în forme diferite societățile în care trăiesc, inclusiv pe plan
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
practic nici o valoare, decât una pur informativă științifică. Istoria populațiilor de animale domestice nu este (și nu poate fi altcevaă decât o relatare pe scurt a principalelor evenimente petrecute în trecutul populației, din momentul formării ei și până în prezent și explicarea 111 acestora având la dispoziție singurele izvoare scrise: pedigreele. Deși, întradevăr, sunt singurele documente scrise, pedigreele rămân totuși extrem de sărace, întrucât pe baza informației cuprinse în ele nu se pot deduce multe din aspectele importante referitoare la evoluția populațiilor; poate
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
citată, inclusiv de Ghazali, cu titlul puțin modificat: al-Maqsad al-’aqœ"..., iar în unele manuscrise e omisa prepoziția f. În acest din urmă caz, titlul vrea să spună că „scopul cel mai înalt” sau „cel mai îndepărtat” constă în însăși explicarea (šar≤) sensurilor numelor divine. Dacă se include prepoziția, titlul poate intenționa să spună că prin explicarea numelor divine se caută un scop mai îndepărtat, „scopul ultim” care este, conform învățăturii sufite, dobândirea însușirilor lui Dumnezeu semnificate prin respectivele nume, acel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
omisa prepoziția f. În acest din urmă caz, titlul vrea să spună că „scopul cel mai înalt” sau „cel mai îndepărtat” constă în însăși explicarea (šar≤) sensurilor numelor divine. Dacă se include prepoziția, titlul poate intenționa să spună că prin explicarea numelor divine se caută un scop mai îndepărtat, „scopul ultim” care este, conform învățăturii sufite, dobândirea însușirilor lui Dumnezeu semnificate prin respectivele nume, acel taƒalluq bi-’aƒl"q Allah. Aceasta este, de fapt, și ideea fundamentală a lucrării. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vorbi de polisemie adevărată, de accepții ale aceluiași cuvânt. La primele două tipuri există o relație de implicare (sinecdoca), arhisememul lor constituind o invarianta. În cazul metonimiei și al metaforei, arhisememele sunt diferite. E vorba aici de o relație de explicare 35. În cazul verbului și al adjectivului, Martin vorbește de polisemie internă, la nivelul sememului, si de polisemie externă, la nivelul actanților. Tipurile de polisemie internă sunt, în mare, aceleași că la substantiv. Pe de o parte, e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
abreviate : d-ta, d-sa. CAPITOLUL II ORTOGRAFIA 1. Scurt istoric 2. Principii și norme de ortografie 3. Semnele ortografice 13 II. ORTOGRAFIA II. 1. SCURT ISTORIC Ortografia este un sistem de reguli precise, fixe și unitare, care constau in explicarea valorii semnelor dintr-un anumit sistem grafic, de reproducere a unei limbi și din formularea condițiilor de folosire a acestor semne. Cuvântul ortografie este de origine greacă, (orthos= drept, corect și grapheim = a scrie ). Deci, prin ortografie se urmărește scrierea
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
orice problemă apărută în textul studiat. Observarea și citirea situațiilor ortografice și de punctuație Acestea se referă la: observarea și aplicarea simplă a titlului aliniatului, scrierii cu majusculă,a semnelor de punctuație și a ortogramelor. Pentru clasele I-II, în explicarea ortogramelor Ăs-au, s-a, m-am, l-a, etc. ) se poate preciza că liniuța de unire marchează rostirea împreună a cuvintelor pe care le unește. La început, citirea ortografică o face învățătorul apoi elevii. Copierea - reprezintă o reproducere grafică. Ea
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
coerent construite, care să conducă la concluzii cu valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul antropologiei trebuie să fie evocarea și interpretarea varietății culturale (spre deosebire de antropologia științifică, ce consideră că scopul antropologiei ar trebui să fie descrierea și explicarea varietății culturale). În al doilea rând, antropologia interpretativă consideră că este imposibil să atingem o cunoaștere științifică a chestiunilor legate de om, deci este imposibil să realizăm descrieri și explicații obiective ale acestor realități” (J. Lett, 1997, p. 12). Din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o evoluție treptată și labirintică prin care „gânditorii” greci (pe care, printr-o Încadrare retroactivă, i-am putea considera Întemeietori ai unor științe precum geometria, fizica, logica, filosofia, istoria, geografia, politologia) renunță la discursul străvechi asupra lumii - discurs bazat pe explicarea fenomenelor naturale și sociale prin repetarea unor povestiri tradiționale (adică ceea ce noi, astăzi, numim mituri) referitoare la felul În care ființe fantastice au creat acele fenomene - și Încearcă să construiască un alt tip de discurs explicativ, bazat pe capacitatea individului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
memoria nesigură, cu zvonurile, cu povestirile exagerate); b) salvarea credinței religioase și Întemeierea ei pe o viziune nobilă asupra divinului (pentru filosofi și teologi, mitul va fi asociat cu scandalosul, sălbăticia, spaimele și experiențele primitive); c) identificarea unor sisteme de explicare pozitivă a universului Înconjurător (pentru primii „fizicieni” și filosofi, mitul va fi un exponent al necunoașterii cauzelor naturale, al ascunderii acestora sub haina unor povestiri infantile). Pe măsură ce logos-ul se va specializa În denumirea unui discurs bazat pe analiza faptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
funcții sociale. Niciunul dintre interpreții mitului, fie ei teologi, istorici ai religiilor, literați, folcloriști sau sociologi și antropologi nu a negat vreodată legătura dintre mit și corpusul social. Mitul servește afirmării relațiilor cu divinitatea, creării de modele de comportament exemplare, explicării fenomenelor Înconjurătoare, eliberării de pulsiunile instinctive dăunătoare, perpetuării tradițiilor, justificării ordinii și instituțiilor sociale etc. Însă odată cu „școala franceză” (Durkheim și discipolii săi) și, mai ales, cu antropologii funcționaliști, relația dintre mit și societate a devenit criteriul principal de definire
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
umane (Ch. Laughlin Jr et alii, 1979, p. 27). Unii antropologi au Îmbrățișat și dezvoltat ideile etologilor, deoarece acestea ofereau un răspuns la probleme controversate precum generalitatea sistemului ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și etologii sunt Însă conștienți că riturile umane, chiar dacă genetic Înrădăcinate În ritualizările animale, nu pot fi considerate identice cu acestea: primele sunt transmise genetic
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
expresii ale unor modalități socioculturale diferite de a construi diverse modele ale lumii (ceea ce implică glisări Între perechile de concepte: credință - rațiune, cunoaștere empirică - cunoaștere metaforică, psihologic - parapsihologic) constituie astăzi un subiect de reflecție antropologică asupra limitelor modelelor culturale de explicare a lumii și, simultan, asupra limitelor tehnicilor de cercetare etnografică și a modelelor teoretice specifice interpretării antropologice (J. Favret-Saada, 1983; R. Styers, 2004; J. Townsend, 1997; M. Winkelman, 1982 etc.). Caracterul actual Antropologia secolului al XIX-lea a proiectat magia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
grup tematic, iar trecerea de la un ansamblu de mituri la altul se face prin procese complexe de transformări ale acțiunilor, eroilor, atributelor acestora și obiectelor care suportă acțiunile. Între acestea, cea mai importantă transformare este dată de obiectul efortului de explicare etiologică: miturile Bororo vorbesc despre originea apei, iar miturile Ge despre originea focului. În opinia antropologului amintit, ...medierea focului de bucătărie Între soare și omenire se face, prin urmare, În două feluri. Prin prezența sa, focul de bucătărie evită o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi sortită dacă soarele ar dispărea cu adevărat. Dar prezența aceasta este și interpusă, ceea ce Înseamnă că Îndepărtează riscul unei conjuncții totale, al cărei rezultat ar fi o lume arsă (C. Lévi-Strauss, 1995, p. 359). Dintre nenumăratele constructe mitologice consacrate explicării originii focului și a consumului de alimente coapte, mitul prometeic a suscitat numeroase interpretări. Voi urma aici analizele subtile ale lui Jean-Pierre Vernant (1995), care se referă Îndeosebi la episodul instituirii primului sacrificiu În onoarea zeilor. Zeus Îi cere titanului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
O. Buhociu, P. Caraman, M. Coman, M. Eliade, I. Evseev, T. Herseni sau I. Taloș invocă existența unor rădăcini arhaice, fără a le plasa În mod exclusiv Într-un anume „substrat” și fără a vedea În ele unica posibilitate de explicare a faptului folcloric. Secvențele mitice din culturile străvechi alcătuiesc prundișul peste care se scurge, refractând lumina istoriei și redimensionând aluviunile venite din alte izvoare culturale, șuvoiul creației și imaginației folclorice. De-a lungul timpului s-a vorbit frecvent despre o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ordinară (temperatura mediului), dar, de cele mai multe ori, pentru a arde combustibilul, trebuie adus la o temperatură ridicată, cel puțin egală cu temperatura sa de aprindere. Pentru exemplificarea procesului complex al arderii combustibililor se prezintă arderea gazelor naturale (gaz metan). Pentru explicarea procesului de ardere a combustibililor se propune evaluarea arderii combustibililor gazoși, respectiv a metanului<footnote Conform: Hütte, Manualul inginerului, 1947, volumul I, Editura AGIR, București, capitolul „Arderea”; Manualul inginerului chimist, 1972, volumul I, Editura Tehnică, București, capitolul „Combustia. Combustibili lichizi
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
erat demonstrandum"3. În planul mai larg al teoriei cunoașterii ori al metafizicii, absurdul este echivalent cu antiraționalul. În general, reprezentanții iraționalismului Schopenhauer, Kierkegaard, Nietzsche, existențialiștii Heidegger și Jaspers accentuează existența indemonstrabilului, descoperă în intimitatea lucrurilor o entitate ireductibilă la explicarea rațională, proiectează o viziune pesimistă derivată din neîncrederea în existența ordinii schematice a universului, ajungând să conteste însăși ideea universului rațional. În esență, așa cum rezultă din cele mai sistematice teoretizări consacrate absurdului, realizate din perspectiva filosofiei existențialiste la Jean-Paul Sartre
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
gramaticală a literaturii se consolidează și se impune în primul rând, la fel și sensul vechi cultural al literaturii. În acest cadru se precizează însă și dimensiunea etnică a literaturii ce va sta la baza conceptului de literatură națională. Pătrunderea, explicarea și fixarea sensului în marile lexicoane și dicționare umaniste ale epocii dau în sfârșit literaturii primul său statut lexicografic. Literatura primește o definiție „oficială”, curentă, care va dobândi autoritate. Un eveniment capital ce are loc în această perioadă și care
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
este totdeauna asociată altor valori, pură nu a fost niciodată, doar dominantă. Pe lângă dominarea esteticului, secolul al XIX-lea reprezintă în același timp și perioada determinismului. Marile sisteme hegelian, marxist, pozitivist - intervin în istoria ideii de literatură, existând încercări de explicare cauzală și deterministă a literaturii. Aceasta a încetat să mai fie specifică, artistică, poetică. Ea își revendică și alte dimensiuni și semnificații extra estetice. Heteronomia asediază specificul literaturii de pe diverse planuri: socio-politic, economic, teoretic, ideologic, dar nu mai puțin moral
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
27 I.3 Compară rezultatele obținute, două câte două. Subliniază diferența cea mai mare obținută. Rezultatele au demonstrat că elevii întâmpină dificultăți când scăderea numerelor presupune transferul unei unități de ordin superior, s-au luat astfel măsuri de recuperare prin explicarea algoritmului operației de scădere, efectuarea la tablă a unor exerciții de scădere cu trecere peste ordin în diferite concentre, verbalizarea procedeului de lucru și verificarea corectitudinii rezultatului prin efectuarea probei. Pentru elevii care nu au dat dovadă de siguranță în
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
privilegiat de exprimare pentru majoritatea municipală. Aceasta poate să-și prezinte aici bilanțul activității, să-și justifice opțiunile, să încerce să convingă participanții de bunele sale intenții. Ea folosește aceste consilii pentru a-și anunța și explica proiectele. Munca de explicare a orientărilor municipale, de justificare a opțiunilor, care se realizează aici în permanență, pe întreaga durată a unui mandat, este identică celei tradiționale făcute în timpul campaniei electorale. Ne putem gândi că, atunci când e de durată, acest efort de justificare este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]