5,918 matches
-
la cereale. Singur sau împreună cu membrii familiei sale, el devine armator pentru a obține profituri încă și mai mari. Negustor, el se străduiește în același timp să fructifice banii cîștigați prin comerț, prin operațiuni strict financiare (aconturi, credite). El nu ezită să preia, contra unei sume negociate vărsate celui în drept, drepturi senioriale, dijme ecleziastice, impozite regale, taxe vamale sau alte taxe urbane pe care el se însărcinează să le plătească, realizînd pe parcurs un beneficiu destul de mare. El transformă instrumentele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
planetele (inclusiv Pămîntul) se învîrt în jurul lui (De revolutionibus orbium caelestium, 1543), dar teologii îi reproșează că prin această afirmație contrazice Scriptura. Fără îndoială, științele naturii și ale vieții sînt cele care progresează cel mai mult: medicul Paracelsius, care nu ezită să preconizeze respingerea reprezentanților Antichității și recurgerea la observarea naturii, realizează progrese în cunoașterea mineralelor, le clasifică și le cercetează proprietățile. La Montpellier, Rondelet și Charles de l'Ecluse folosesc aceeași metodă cu plantele și ființele vii. Ambroise Pare practică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Bisericii (prelatul Sadolet sau teologul John Colet), negustori (Guillaume Bude este magistratul negustorilor din Paris), nobili (Pico de la Mirandola, Ulrich de Hutten sau Pierre de Ronsard) și chiar oameni de stat (Thomas Morus a fost cancelarul Angliei). Suveranii înșiși nu ezită să participe la mișcare: Henric al VIII-lea al Angliei corespondează cu Erasmus, iar François I este interesat de umanism datorită surorii sale, Marguerite d'Angoulême. Acești oameni și aceste idei gravitează în jurul centrelor tipografice și a orașelor universitare: la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vechi adversari ai lui Luther, se întinde în curînd în toată Italia și în alte țări creștine. Cît despre suveranii catolici Carol Quintul în Imperiu, Henric al VIII-lea în Anglia și Henric al II-lea în Franța , aceștia nu ezită să trimită pe eretici pe rug. Cu toate acestea, represiunea nu poate restabili unitatea lumii creștine, încurajate de împăratul Carol Quintul, acceptate de anumiți teologi protestanți (Mélanchton, Bucer), de catolicii crasmieni, de Jean Eck și de anumiți trimiși pontificali, încercări
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
într-o ligă pentru a se împotrivi împăratului care vrea să reconvertească Germania la catolicism. Eșecul lui Carol Quintul își are originea în răscularea statelor europene și a principatelor care resping aceste proiecte imperiale grandioase dar învechite. François I nu ezită să se alieze cu sulta nul, în timp ce împăratul luptă împotriva invaziei turcești în Europa centrală, apoi a prinților protestanți ajutați de regele Franței, Henric al II-lea. Carol nu reușește să-l numească pe fiul său, Filip, viitor împărat. Eșecurile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
împăratului că puterea lui ține de bunăvoința lor. Cînd Carol îl cheamă pe Luther pentru a-i condamna erezia, el reușește cu greutate să obțină de la Dietă ca reformatorul să fie expulzat din Imperiu. Mai ales Frederic de Saxa nu ezită să înfrunte dorința imperială și să-i ofere lui Luther protecția sa. Anii care urmează măresc îngrijorarea lui Carol Quintul: noua religie se răspîndește în imperiu cu atît mai repede cu cît ea permite prinților să confiște bunurile Bisericii spre
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
conduce ultima cruciadă și luptă în Mediterana contra piraților din Africa de Nord, luptă care se termină cu un dezastru al flotei imperiale (1541), François I înnoadă răbdător ițele alianțelor sale. Pentru a-i pune bețe în roate împăratului, "regele preacreștin" nu ezită să încheie o alianță cu prinții protestanți din liga de la Smalkalde 56. El încheie chiar o înțelegere cu sultanul potrivit căreia turcii trebuiau să facă presiuni asupra Vienei cu amenințarea invaziei, în timp ce François va cuceri Piemontul. Concepția medievală despre unificarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Începutul secolului al XVII-lea asistă la nașterea spiritului științific modern, cu descoperirile astronomice pe baze matematice ale lui Kepler și Galilei și cu redactarea de către Descartes a Discursului asupra metodei. Astfel, se observă constituirea unei Europe a savanților, care ezită totuși să se prevaleze în mod deschis de rațiune, într-o epocă în care credința constituie încă liantul societății. Acțiunea lui Carol Quintul se desfășoară în întregime de-a lungul "frumosului secol al XVI-lea", această epocă de aur ca-racterixată
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Manevrînd între facțiunile politice rivale, Catherina de Medici încearcă să păstreze pentru ea tronul fiilor săi. Ea învrăjbește cele două partide și înlesnește pe rînd adversarilor să-1 pună pe rege sub dominația lor. Preocupată să-1 controleze pe rege, ea nu ezită să-1 elimine pe cel care îi cîștigă bunăvoința. Urmîndu-i fratelui său Carol al IX-lea (1574), Henric al III-lea trebuie deci să înfrunte o situație foarte complexă. Inteligent, autoritar și lucid, el nu știe să-și folosească aceste calități
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pun în discuție drepturile feudale ci o adevărată suveranitate. Avignon și Comitatul Venaissin sînt niște enclave pontificale pe teritoriul francez. Odată cu Revoluția, locuitorii Avignon-ului se scutură de suveranitatea papei și, la 11 iulie 1790, cer reintegrarea în teritoriul Franței. Constituanta ezită totuși să realizeze o anexare care apare ca o confirmare a unui drept revoluționar: acel al popoarelor. Anexarea Avignonului nu este hotărît decît în septembrie 1791, după condamnarea Revoluției de către papa Pius al Vl-lea și după reformele religioase ale Constituantei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
În noiembrie 1792, Savoia, care ceruse ce-i drept anexarea, devine franceză. Dar Belgia, Nice și Renania sînt anexate Franței fără acordul evident al majorității locuitorilor săi. Pentru suveranii europeni, amenințarea devine prea directă pentru a-și mai permite să ezite. În primăvara anului 1793 se formează prima coaliție. Europa prinților împotriva Europei națiunilor Chiar dacă moartea lui Ludovic al XVI-lea servește de pretext moral, coaliția și intervenția suveranilor europeni au cauze mult mai directe și mai puțin nobile. Văzîndu-și coroanele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și a primarilor și, bineînțeles, supravegherea opiniei publice. În serviciul acestui despotism, Napoleon poate conta pe o poliție omniprezentă, care supraveghează totul, plătește informatori în toate mediile sociale, supraveghează corespondența (aceasta este funcția "Cabinetului negru" al lui Lavalette) și nu ezită să recurgă la detenția arbi trară sau citare la domiciliu fără o judecată legală. Suspecții sînt internați sub pretextul că sînt nebuni. Garantată de Constituție, libertatea individuală este în realitate călcată în picioare. O supraveghere deosebită se exercită asupra intelectualilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
începutul secolului al XVIII-lea pe noțiunea de echilibru european. Tot aceste principii vor trezi entuziasmul "patrioților" europeni, chiar dacă mulți dintre ei vor fi curînd descurajați văzînd că "Marea națiune" încalcă aceste principii și pentru a-și mări teritoriul nu ezită să anexeze în mod arbitrar regiunile pe care le dorește. Din acest moment își face apariția un nou aspect al concepției naționale, în special în țările de origine germanică. Din secolul al XVIII-lea, în cadrul reacției naționale împotriva supremației franceze
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
I. Alua?, Sociologie ?i istorie, R. Aron, Introduction � la philosophie de l�histoire, K. Popper, Societatea deschis?, vol.II: Epoca marilor profe?îi, H. H. Stahl, Sociologizarea istoriei etc.). O istorie constructivist? a sociologiei Whitehead consideră c? ?tiin?a care ezit? s?-?i uite fondatorii este pierdut?, iar Gouldner postula c? este pierdut? ?tiin?a care nu ?ție de unde vine, unde se afl? Am�ndoi au dreptate, dar afirmă?iile lor nu s�nt � sociologice ?i nu pot fi luate � la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
colii era acela de a participa la efortul colectiv viz�nd s? furnizeze ??rîi ceea ce i-a lipsit at�ț de mult �n 1870, adic? o clas? mijlocie inteligent?, educat? �n con?tiin?a datoriei sale. Pentru aceasta, el nu ezit? s? introduc? discipline noi, ca istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, pe care Universitatea nu le recuno?tea ?i pe care el �n?elege s? le promoveze �ntr-o perspectiv? comparativ?. Chiar dac? ?coală, specializ
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asupra importan?ei rela?iei cvasiexisten?iale, dintre istorie ?i obiectul s?u. Una dintre figurile notabile ale acestei mi?c?ri este Wilhelm Dithey care, dup? ce face o lectur? atent?, chiar dac? par?ial?, a lui Comte, nu ezit? s? critice demersul acestuia ?i metodă pozitivist? folosind o argumenta?ie care d?inuie ?i azi. �ntr-o lucrare din 1883, Dithey �ncearc? s? elucideze natură ?i condi?ia a ceea ce el nume?te con?tiin?a istoric?, printr-o ambi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a mobilizat pe cei tineri pe front. Astfel, el avea cincizeci ?i patru de ani la sosirea �n Strasbourg, �n 1914. �nt�rzierea carierei se datoreaz? �ns? ?i originilor sale evreie?ți, origine pe care anumi?i colegi n-au ezitat s? i-o scoat? �n eviden?? pentru a trece �naintea lui �n momentul c�nd se scoteau posturi. El este �ns? recunoscut că un adev?raț magistru �n Germania (cursurile pe care le ?ine la Berlin s�nt urm?rîțe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tr?s?turi distinctive ale faptului social: Exterioritatea să �n raport cu con?tiin?ele individuale, [?i] ac?iunea coercitiv? pe care el o exercit? asupra acelora?i con?tiin?e�. Chiar dac? �n fă?a adversarilor s?i nu ezit? s? �ng?duie c? �sociologia nu este altceva dec�ț o psihologie șui generis�, Durkheim nu se �ndoie?te absolut deloc �n sinea lui de singularitatea sociologiei ?i, poate, de superioritatea să �n concertul disciplinelor de cunoa?tere, care const
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu se ?tia prea bine ce se putea a?tepta de la ea, at�ț la nivelul metodelor, c�ț ?i la cel al pronosticurilor sau remediilor propuse. De unde anumite ?ov?ieli �n privin?a alegerii metodelor de referin?? ?i anumite ezit?ri �n sus?inerea acordat? institu?iilor ?i reprezentan?ilor ei. Responsabilii aveau s? sprijine, la �nceput, pe oamenii de ?tiin?? c�?tiga?i de partea cauzei republicane ?i a moralei laice. A?a a ajuns Durkheim, ț�n?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
raț. ?i cum ar fi putut-o face, c�nd contribu?ia lor la operă comun? era redus?, c�nd mul?i dintre ei nu se declarau sociologi, iar cei care erau sociologi aveau concep?îi divergențe despre noua ?tiin??? Ezit?rile pie?ei intelectuale Dac? lucr?rile savan?ilor s�nt difuzate dincolo de mediul exper?ilor c?rora le erau destinate, lumea universitar? �ncearc? ?i ea s? ias? dintre propriile ziduri, s? foloseasc? limba �societ??îi civile�, fapt de care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA P. C. JERSILD VÂNĂTOAREA DE PORCI Traducere din limba suedeză de Cristian ISCRULESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 27 octombrie Zi liberă aplicat îngrășământ peluză. Ezit dacă să amestec nisipul cu deșeuri de turbă. Telefonat constructor, consideră asta o greșeală, deși a spus la televizor.) Împrăștiat îngrășământul pentru că am cumpărat deja doi saci. Mă întrerupe Malin. Vine țipând, Svenne, pisica vecinilor călcată greder. Mers împreună la
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
minute de moarte". L-am găsit totuși treaz. Slăbit, dar bine dispus, nițel confuz. Se simte ca un "whisky on the rocks 1". Ar vrea să se externeze imediat. Nu vrea să lipsească de la petrecerea de inaugurare de pe 27. Doctorul ezită, vrea să se consulte cu medicul-șef. Totuși nu putem să-l ținem pe Mr. H. împotriva voinței sale exprimate", cu condiția ca Mr. H. să nu sufere de o tulburare gravă a stării psihice. (Dr. și-a exprimat îndoiala
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
asta", galant ca de obicei! Seara telefon de la Margareta. Călătoria spre casă a decurs bine. N-a apucat să-mi povestească că a primit o ofertă de la o altă firmă de medicamente, A. Johnson et Co. Oferta e bună, dar ezită fiind vorba de o societate nou-înființată. (Deși în spatele ei se află concernul Johnson.) În același timp e oarecum pasionant "Copilul de suflet al firmei Antonia Axelsson-Johnson". 5 septembrie Oarece senzație biologică la ISA. Unul din veterinarii noștri militari (pe care
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
speranțe pentru creștini. Știindu-l apropiat și sub influența călugărului minorit Ilie, Papa nădăjduia să obțină avantaje și mai mari pentru credincioșii săi din vastul Imperiu Mongol. Dese misiuni catolice au fost programate spre Serai, și Marele Pontif nu a ezitat să trimită din Avignon chiar o scrisoare noului han, în care să-l îndemne la convertire. Lucrurile păreau că merg spre bine, când deodată se ivi o întorsătură neașteptată. Adepții mahomedanismului urmăriseră îndeaproape activitatea “misionarilor catolici la Curtea hanului și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
el și-a trimis oamenii de încredere, concomitent cu invazia tătărască din iarna anului 1342-1342, să devasteze domeniile din apropiere de Baia Mare ale lui Ioan, fiul lui Dionisie din Kelche (în Ungaria). Nu se știe din ce motive, Crăciun a ezitat și mișcarea lui Bogdan nu a luat proporții de masă și în voievodatul de Bereg. Gândindu-se la consecințe, inimosul maramureșan a trebuit să treacă munții și să se adăpostească în Valahia Minoră, dintre Siret și Nistru, probabil la curtea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]