5,186 matches
-
televiziune. A debutat ca prozator SF. Cărți publicate : Planetarium (Albatros, 1987, Premiul Congresului European de SF, Montpellier) ; Vremea mânzului sec (ediția I, Cartea Românească, 1991 ; ediția a II-a, Polirom, 1998) ; Imperiul oglinzilor strâmbe (Societatea „Adevărul”, 1993, antologie SF) ; Copiii fiarei (ediția I, Du Style, 1997 ; ediția a II- a, Polirom, 1998) ; Timp mort (Polirom, 1998) ; Omohom (Polirom, 2000) ; România-abțibild (Polirom, 2000) ; Un cadavru umplut cu ziare (Polirom, 2001) ; Nobelul românesc (Polirom, 2002) ; Sportul minții (Humanitas, 2004) ; Libertatea urii (Polirom, 2004
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un aer de neuitat acelui chip care nu poate salva nimic. Mitrea Cocor (1952) sau Colonia sovietică În Mitrea Cocor, propaganda comunistă în cinema capătă accente antiromânești. Boierul Cristea Trei Nasuri e un monstru burduhănos ca la carte, polițaiul o fiară, chitită să bată țăranii la sânge, vechilul așijderea. În plus însă, soldatul comunist în devenire Mitrea Cocor adaugă cu creta „Dus-întors” pe un vagon pe care scrie „București-Moscova”. Sub un imens portret al lui Stalin, militarii români luați prizonieri de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
intensă și „adevărată”. Eroul comunist chinuit „în beciurile Siguranței” e pus la îndoială. El poate fi și un mincinos, care și-a confecționat un trecut din care a tras foloase. La rândul lui, Torționarul poate să nu fie chiar o fiară, să fi dat tuturor arestaților doar patru palme, de „încălzire”, ca însărcinat cu anchetele preliminare. Ca spectator oscilezi minute în șir între cele două personaje, nu știi pe care să- l iei de bun și pe care de rău. În
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un adevărat cavaler și apărător al „preaiubitelor doamne”, pentru care și-ar periclita în ochii contemporanilor chiar și reputația de scriitor, dorește, cu orice preț, să înlăture vocile critice misogine: „Iată, așadar, cinstite doamne, ce vijelii cumplite, ce colți de fiară ascuțiți se abat asupra mea și mă sfâșie până la sânge, în timp ce eu mă lupt în slujba dumneavoastră.”126 Prin introducerea pe care o face la începutul povestirilor din ziua a patra, naratorul boccaccesc vine, redundant, să reliefeze rolul indispensabil al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
așteaptă/ Nu par a fi lucrarea înțeleaptă/ A unui Dumnezeu desăvârșit./ De ce, fără de rost, le-ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p. 138. 831 Ibidem, p. 150. 832 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât să piarză neamul omenesc?/ Puzderie de trupuri - te cutremuri -/ Sau frânt de aceste stânci, din hău de vremuri./ În dragu-i, Doamne, surpă aste stânci/ În hăurile iadului adânci!/ Căci inima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
suferit prea mult de pe urma așa-zisului atentat care îi pricinuise o simplă zgârietură și nici nu pare a fi avut stări de agitațiune așa cum scria, cu o vulgară declamațiune, Scipione Bădescu: „îndată ce-l dezleagă rupe tot cu o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor.” în realitate, slăbit de marile preocupări intelectuale și de erizipelul de altfel vindecat ce i se iscase pe față din cauza mânjirii cu necurățenii a locului zgârieturii, se simțea ostenit și doritor de o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
textul următor: „De 7 nopți, de când stau lângă nenorocitul, numai astăzi a putut fi scos din cămașa de forță, având niște furii ce seamănă mai mult a turbat decât a alienat. Îndată ce-l dezleagă, rupe tot cu-o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor în spital, unde se află 80 de alienați, afară de femei, dar nici unul în starea grozavă a lui. Capul îi este spart și umflat; nu pot însă afla de la nimeni cine-a comis această
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mândră oaste-a-ncălicat, / Mândră oaste-a ridicat / Tot boieri bătrâni / Și feciori tineri / Și-au plecat / La vânat / Și-au vânat: / Câmpii cu florile, / Luncile, / Cu frunzele, / Văile, / Cu apele, / Văi adânci, Cu ape reci, / Satele / Cu fetele, / Și codri cu fiarele". 96 Descătușarea universului, ca pecete a umanului, reînnoadă firele creației, reprezentarea casei dezmărginind drumul înspre coparticiparea cunoaștere-non/cunoaștere. Ceremonialul reclădește din perspectiva imaginii primordiale: Un cuvânt de iertăciune / Să ascultați, / Și fiți cu luare aminte, / La vreo câteva cuvinte. / Care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În Undrea / Iarna-i grea."52 Numele lunilor anului din calendarul tradițional poartă semnele vremii, transformându-se în adevărate metafore ale timpului: ianuarie genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar, carindar; februarie faur, făurariu, făurar, luna faurilor de fier care pregătesc fiarele aratului (în Bucovina se spune că în februarie e așa de frig încât crapă ouăle corbului, iar țiganii se tem de frigul din februarie, zicând "Șie iarna cât de reașie / Numai făurariu de-ar treașie, / Șie iarna ori nu șie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Trei voinici s-au deșteptatu. / Haideți, voinici, la vânatu, / Să vânăm un cerbușoru, / Cerbușoru l-am vânatu. / Adă acu și săgeata! / Nu mă săgeta pe mine, / Că și eu sunt om ca tine, / Da-s de maica blestematu / Să fiu fiară de pădure / Nouă ani și nouă luniu / Și vreo două săptămâniu. / Eu aii i-a împlinitu, / Jos la țar-am scoborâtu."147 Motivul cerbului în colinde apare din Balcani până la Marea Baltică. De exemplu, la bulgari, vânătoarea cerbului reprezintă o inițiere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul, ca pasăre infernală, este un mesager funerar, iar "împăratul păsărilor" este vulturul.241 În tradiția populară, păsările au semnificații diferite și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La moartea călugărului, Regele Ludovic al XIV-lea a dat ordin special ca inima să-i fie dusă la Nôtre-Dame-des-Grâces. Când un rege se naște în circumstanțe„miraculoase“ mulți vor să fie creditați drept autorii morali ai evenimentului. Pe lângă fratele Fiare, o altă voce care a insistat să-și menționeze contribuția era maica Louise Angélique de La Fayette, o fostă iubită platonică a regelui Ludovic al XIII-lea. Ea ar fi solicitat preotului său confesor să aleagă hramul mănăstirii pe data de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
privilegiate, este Geneza. Se cuvine să prezentăm două puncte de vedere diferite, prezentate în Biblie, care au condus la o serie de discuții. Pentru exemplificare vom folosi Biblia tradusă în versiunea lui Dumitru Cornilescu:„Geneza 1:25 Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor și toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. Geneza 1:26 Apoi Dumnezeu a zis: «Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care se mișcă pe pământ.» înțelegem din aceste versete că Dumnezeu a făcut omul după asemănarea sa, parte bărbătească și parte femeiască. Hiatusul se produce la câteva versete distanță, când: Geneza 2:19 Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului și toate păsările cerului; și le-a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela-i era numele. Geneza 2:20 Și omul a pus nume tuturor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și le-a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela-i era numele. Geneza 2:20 Și omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului și tuturor fiarelor câmpului; dar, pentru om, nu s-a găsit nici un ajutor, care să i se potrivească. Geneza 2:21 Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om, și omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
va părăsi el pe Dumnezeu. Astfel, lui Daniel, când a fost aruncat în groapa cu lei la porunca regelui, i s-a pregătit masă de către Pronia Divină și omul lui Dumnezeu a mâncat și s-a săturat stând printre fiarele sălbatice. Tot așa a fost hrănit și Ilie, cât timp a stat ascuns: fiind urmărit, acesta primea hrană în pustie, de la corbii cărora Domnul le poruncise aceasta.” Sf. Grigorie de Nyssa ne îndeamnă să mulțumim lui Dumnezeu pentru pâinea noastră
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
al zilelor noastre, trăind în mijlocul lumii, și despre inspirația pe care o poate afla astfel, ne vorbește, cu cea mai mare sobrietate și precizie, o autoare laică, Nadejda Gorodețky: „Rugăciunea lui Iisus, scria ea într-un articol publicat în „Blak Fiara”, revista dominicanilor englezi, este atât de simplă, încât nu mai ai nevoie să o înveți ca să te slujești de ea. Mulți își văd de treburile lor obișnuite repetând această rugăciune. Nici munca în gospodărie, nici munca la câmp, nici
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cataplasme aplicate pe stomac. Fiertură din frunze, flori sau planta floriferă, În vin alb sau lapte dulce, care se pune pe buric, cu un tampon gros de vată. Balonările și durerile de stomac mai erau tratate cu ceaiuri de iarba fiarelor, cinci degete, volbură, brusture, iar copii cu fierturi de ciormoiag (grâu negru, grâul prepeliței, miază noapte ) priam și de țintaură. INDIGESTII, COLICI INTESTINALE (lespede, boală de pântece, mătrice, izdat, surdomaci) Tratamente populare Pentru greutate În stomac, Însoțită de leșin, se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de 3 4 zile; cu sevă de nuc pusă În spirt sau ulei; cu gaz În care s-au macerat frunze de oleandru; cu benzină În care s-au plămădit rădăcini de mătrăgună. Băi cu fierturi de mărul lupului (iarba fiarelor), slăbănog, lingura vântului, mătura vântului, de boz cu tărâțe de grâu, cu flori de fân, cu sare, cu usuc din lână de oaie, cu zer de oaie, cu frunze de nuc, de curpen de mare, cu muguri și/sau conuri
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bat împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată / Înapoi / Răcnet de fiare / spumegă fasciștii / Crepuscul de veacuri / Se arată aurora / Zori de lumină, libertate tuturora! Atitudinea românilor față de soarta evreilor re zultă și din comportamentul militarilor care la Râbnița (Un orășel pe malul stâng al Nistrului), unde nemții au secerat cu mitraliera
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tras asupra fostei amante. S-a hotărît s-o omoare după ce scrisoarea acuzatoare a iubitei l-a împiedicat să se căsătorească cu Mathilde de La Mole. Imobilizat imediat de jandarmi, e dus direct la închisoare: "Intrară într-o încăpere, îi puseră fiare la mîini și îl lăsară singur, apoi se auzi cheia răsucindu-se de două ori în broască; toate acestea se petrecură atît de repede, încît Julien nici nu-și dădu măcar seama de ele. Zău, s-a sfîrșit totul, spuse
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
frustrării afective 121 În familii, la serviciu. De agresivitate sunt invadate ziarele, posturile de radio și televiziune. Un portret de coșmar al omenirii a fost publicat În revista Time (Jan. 17, 196g, 34): ”...Omul este una dintre cele mai agresive fiare din lume, care găsește o plăcere deplină În torturarea și uciderea altor animale, inclusiv a semenului său... Hormonii Îl Îmboldesc să se Împerecheze cu surorile și fiicele sale exact așa cum o fac În general animalele. Iar cortexul său Îi spune
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
strălucitori, în fapt îngerii păzitori. În timp ce îngerii temperau demonii sosi și moartea, "a venit și aceea fără de veste, și era fața ei, cînd ca a unui leu speriat, cînd ca a unui tînăr gros și barbar țiind multe feluri de fiare ascuțite, săbii, seceri, topoare cu două ascuțitori, tesle, seceri și alte multe prea înfricoșate unelte, cu care le dă la toți multe feluri de morți după păcatele lor, și văzînd smeritul meu suflet pre tiranul acela m-a cuprins toată
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-Ți Ție, Celui care ai făcut-o, se încordează pentru pedepsirea celor nedrepți" (Înțel. 16, 24), "risipiți au fost, și înspăimîntați amarnic și tulburați au fost de năluciri" (Înțel. 17, 3). Sînt amintite amenințările înspăimîntătoare care figurează în Eclesiast, " Dinții fiarelor și scorpiile, șerpii și sabia răzbunătoare sînt ca să piardă pe necredincioși" (Sir. 39, 36), "vai vouă, bărbați nelegiuiți, ...de veți muri, spre osîndă va veți osebi" (Sir. 41, 1l-l2). Din Isaia este extrasă profeția adresată mîndrelor fiice ale Sionului: "Și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
urca vămile văzduhului în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1321, în exil, la Ravenna. Cosmologia dantescă combină viziunea greacă, urmînd îndeaproape rigorile creștine. Infernul se deschide cu pădurea întunecată în care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]