12,214 matches
-
determina diferențe de grad într-un sens sau altul. Filosofia unicității istoriei - filosofia germană postkantiană a istoriei sau cea franceză ori engleză care se inspiră din aceasta - nu utilizează nici conceptul de evoluție și nici pe cel de progres. Un filosof francez al istoriei scria nu de mult că, pentru istorie, „evoluția” este o simplă metaforă, împrumutată din biologie. Criteriile evoluției și ale progresuluitc "Criteriile evoluției și ale progresului" Atât timp cât nu se formulează un set clar, operațional de criterii care să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
doar un simplu instrument de invenție a unor forme sociale adecvate la condițiile date. Aceasta este cauza pentru care criteriul raționalității nu este operant în estimarea evoluției sau progresului social. Lipsa sa de eficiență reiese foarte clar din faptul că filosofii secolului al XVIII-lea nu au reușit să-l utilizeze în determinarea unor stadii distincte în evoluția societății. Herbert Spencer este autorul unuia dintre criteriile care au avut o largă influență. În primul rând, este de notat că Spencer încearcă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizare socială și dacăoamenii sunt în mod abstract aceiași, de ce nu am considera că ar fi necesar să determinăm un model de organizare socială care să fie cel mai bun, adică în acord cu propria lor natură umană? Au fost filosofi care au acuzat marxismul de sociologism, adică de topire a omului în formele sale sociale de viață, de acordare a uneiindependențe absolute formelor sociale de organizare. Oamenii ar apărea ca simple instrumente ale istoriei, ale formelor sociale. Se poate împăca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umanioare, arte, mitic și religios. Două ar fi personalitățile obsedante pentru savant: Ion Barbu, în care vede un personaj de tip renascentist, împletire a matematicianului cu poetul, interesat de definirea în „axiome lirice” a treptelor autocunoașterii (a „nunților necesare”), și „filosoful modern” Jacob Boehme, „ereticul gândirii creștine”, care a avut viziunea împletirii raționalului cu iraționalul și care a intuit legea indeterminării. Că între Ion Barbu și Dan Barbilian nu există o schizoidie, ci o sinteză de personalitate se demonstrează în Ion
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
ignoranți dintre sociologi. Or, toată lumea știe că raționalismul voluntarist sfârșește Întotdeauna prin a substitui realitatea dată prin una reconstruită subiectiv. Nu Întâmplător Francis Bacon promova un principiu conform căruia „intelectualul are nevoie de plumb, nu de aripi”, considerat necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor generației mele cu ea - de aici aerul, fatal, autobiografic. Societate și sociologie românească postbelice. Oglindiri reciproce. S-a spus, pe bună dreptate, că nu poți Înțelege un filosof dacă nu gândești Împreună cu el. Lucrurile stau la fel și În cazul sociologiei, doar că aici mai intervine ceva: dacă vrei să Înțelegi un sociolog, nu e suficient să gândești Împreună cu el, ci trebuie să gândești, obligatoriu, și alături de el
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
filosofică În textele lui Marx, prezentate oarecum a fi organic legate de teoria socială. Materialismul dialectic și istoric: În procesul de sistematizare a marxism-leninismului s-a simțit nevoia unei etichetări a „filosofiei marxiste” care să exprime specificitatea sa față de celelalte „filosofii”. Engels și, În special, Lenin au contribuit la acreditarea estimării că teoria lui Marx este o „filosofie”. Câteva caracteristici fundamentale Îi erau atribuite filosofiei marxiste exprimate În Însăși titulatura ei: e o filosofie materialistă și este dialectică (Marx lansase metoda
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu pare a fi fost primită În corpul științei decât prin hatâr, și nu prin convingere. Această predominare a științelor pozitive, În alcătuirea manualului, reiese chiar din Împrejurarea că introducerea obștească asupra naturii științei nu i-a fost Încredințată unui filosof, ci unui reprezentant al științelor pozitive, D.E. Picard, care, date fiind ideile curgătoare asupra caracterului cunoștinței științifice, nu putea face altfel decât a expune principiile ce convin acestor științe, fără a se preocupa dacă științele mentale le pot primi sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui popor sau a unei civilizații nu este de făcut; ea este făcută; morala, ca și fizica, nu cercetează cum ar trebui să-i fie legile; se constată numai ceea ce ele sunt; morala nu a așteptat, pentru a exista, ca filosofii s-o fi construit sau dedus” (p. 312). Toate acestea sunt cu desăvârșire neexacte; morala a fost de mai multe ori opera personală a „filosofilor”, așa, morala evreească este opera lui Moise; aceea a creștinismului este opera lui Iisus Hristos
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legile; se constată numai ceea ce ele sunt; morala nu a așteptat, pentru a exista, ca filosofii s-o fi construit sau dedus” (p. 312). Toate acestea sunt cu desăvârșire neexacte; morala a fost de mai multe ori opera personală a „filosofilor”, așa, morala evreească este opera lui Moise; aceea a creștinismului este opera lui Iisus Hristos; aceea a budismului este plăsmuirea lui Budha; și așa mai departe, cu Luther, Calvin și cu Întemeietorii altor secte religioase; ca Raskolnicii din Rusia, mormonii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe când faptele Într-adevăr trecute sunt acelea ce au dispărut pentru totdeauna și nu se mai reproduc. Dar noi nu vedem nici o deosebire ca existență, bunăoară, Între eclipsa de soare prezisă de Tales În anul 610 Î.Hr. și viața filosofului care a prevăzut-o. Dacă se admite realitatea celei dintâi, trebuie să admitem numaidecât realitatea celei de-a doua. Eclipsa Însă se reproduce fără Încetare, În răstimpuri care pot fi prezise, pe când Tales nu va mai retrăi niciodată În personalitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe care le-am trăit personal În timpul lecturii acestei cărți, alternată cu reprize zilnice de baie TV, comparând „vipurile” ce se lăfăie pe ecranele românești cu personajele descrise În această carte. De la patronul de club de fotbal care se crede filosof practician până la lumea cu adevărat educată mi s-a părut a parcurge o cale imposibilă. Interviul este singura cale de a pătrunde În acest mediu. Dialogul pune față În față Însă doi actori sociali care au opinii, simpatii și antipatii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
defini personalitatea unor creatori români de seamă, O. a apelat și la metoda interviurilor comentate și a culegerilor de mărturii și amintiri. Volumul Lucian Blaga printre contemporani (1987), cu o dublă structură - memorialistică și istorico-literară -, reconstituie profilul marelui scriitor și filosof din perspectiva celor care l-au cunoscut ca om, poet, profesor, filosof, diplomat și părinte: Aurel Avramescu, Al. Balaci, Vasile Băncilă, Cornelia și Dorli Blaga, Șerban Cioculescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ovidiu Drimba, D. Micu, Teohar Mihadaș, Vasile Netea, Ovidiu Papadima
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
metoda interviurilor comentate și a culegerilor de mărturii și amintiri. Volumul Lucian Blaga printre contemporani (1987), cu o dublă structură - memorialistică și istorico-literară -, reconstituie profilul marelui scriitor și filosof din perspectiva celor care l-au cunoscut ca om, poet, profesor, filosof, diplomat și părinte: Aurel Avramescu, Al. Balaci, Vasile Băncilă, Cornelia și Dorli Blaga, Șerban Cioculescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ovidiu Drimba, D. Micu, Teohar Mihadaș, Vasile Netea, Ovidiu Papadima, Eugen Todoran ș.a. Sunt transcrise opiniile și mărturiile interlocutorilor, iar în note
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
lucrările să aibă un substrat de realitate sufletească și arta să fie artă” (Deslușiri, 2/1908). Publică poezie Enric Furtună, Barbu Nemțeanu ș.a., proză semnează Leon Feraru. Se includ în sumar însemnări și eseuri: V. Lateș (Omul de știință și filosoful, Intuiție. Cuceririle psihiatriei), N. D. Cocea (Spre arta viitoare, Trecutul, Prezentul, Viitorul). Se publică sau se reproduc traduceri din Goethe (Elegii romane), Schiller (Scufundătorul, Pompei și Herculanum), Oscar Wilde (Theoretikos), A. P. Cehov (Ssst!...). Seria editată la Galați are un supliment
PAGINI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
sarcina lor negativă și, studiind efectele fiziologice ale radiului, au pus bazele radioterapiei. Cu aceaste descoperiri a început „era atomică”. Ideea de a căuta cele mai mici particule în care se poate diviza substanță nu era nouă. Încă din antichitate filosofii greci își puneau aceeași problemă. Cel mai de seamă reprezentant al atomismului antic, Democrit (cca. 460-360 î.Hr.), a susținut că lumea înconjurătoare este alcătuită din atomi și spațiu gol; atomii sunt particule indivizibile și veșnice din care se compun toate
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
există altceva decât atomi și spațiu gol, atomii , o infinitate la număr, sunt veșnici și neschimbători, fără structura lăuntrica, se deosebesc ca mărime și formă. Epicur (341-270 î.Hr.) a adăugat că atomii se deosebesc și ca masa, iar poetul și filosoful român Lucrețiu (99-55 î.Hr.) consideră că atomii, indivizibili și invizibili, se mișcă “asemenea firișoarelor de praf din aer, privite în lumina razelor solare”. Abia după secolul al XVI-lea, atomismul antic a revenit în atenția cercetătorilor, mai ales ale chimiștilor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
multiple, afirmând că din moment ce substanțele se combină numai în proporții integrale, atomii trebuie să existe la baza materiei. Meditațiile filozofice atomiste datează încă de pe vremea vechilor gânditori greci și indieni ai secolelor al VI-lea și al V-lea î.Hr. Filosoful grec Leucip (aprox. 500-440 î.Hr.) a fost primul care a sugerat că totul este format din particule identice, pe care el le-a numit atomi, de la cuvântul grecesc “atomos” care înseamnă “indivizibil”. Teoria să atomista a fost dezvoltată de discipolul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mai grele de atomi au format Pământul, în timp ce grupurile mai ușoare au format corpurile cerești. Concepția atomista a lui democrit avea la bază ideea că substanță are structura granulara, discretă, particulele constituente fiind invizibile, indivizibile și eterne. Cel mai mare filosof al acelor vremuri, Aristotel (384-322 i.Hr.), a refuzat să accepte aceste concepții, iar scrierile sale 40 științifice, pline de erori, au fost dominante timp de pește 1.500 de ani. Teoria atomului a lui Democrit, preluată de Epicur, a fost
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
să accepte aceste concepții, iar scrierile sale 40 științifice, pline de erori, au fost dominante timp de pește 1.500 de ani. Teoria atomului a lui Democrit, preluată de Epicur, a fost încorporată mai tarziu într-un poem scris de filosoful și poetul român Lucrețiu (aprox. 99-55 î.Hr.), intitulată “De Rerum Natură” („Despre natura lucrurilor”). Ideile atomiste s-au pierdut în timp, până la reaprinderea interesului științific din epoca Renașterii. Lucrarea lui Lucrețiu s-a numărat printre primele care au fost tipărite
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
s-au pierdut în timp, până la reaprinderea interesului științific din epoca Renașterii. Lucrarea lui Lucrețiu s-a numărat printre primele care au fost tipărite după inventarea tiparului la sfarsitul sec. al XV-lea și a afectat gândirea multora, inclusiv a filosofului francez Pierre Gassendi (1592-1655) care a dezvoltat o teorie atomista în maniera lui Democrit, adăugându-i o perspectivă armonica a elementelor care alcătuiesc lumea. La rândul său, Gassendi l-a influențat pe fizicianul și chimistul englez Robert Boyle (1627-1691). Experimentele
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
început „caietele semestriale de sinteză națională în cadrul secolului XX”, intitulate „Acțiune și reacțiune” (două numere, 1929, 1930), scoase împreună cu Petru Comarnescu, Ionel Jianu ș.a. În 1931 susține examenul de licență cu teza Problema lucrului în sine la Kant, acesta fiind filosoful sub semnul căruia stă din 1928 până în 1940. După ce în vara anului 1931 audiază lecții la Liga Națiunilor din Geneva, unde obținuse o bursă, e încorporat militar la o unitate de vânători de munte din Sinaia. Este o vreme de
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Tribunalului Poporului să fie judecat pentru articolele scrise în toamna lui ’40, dar cererea este clasată. În 1947 publică un studiu despre Goethe - după ce în anii războiului se orientase tot mai mult către Platon (voia să scrie o monografie despre filosoful grec) și către Hegel (din care traduce și tipărește o lucrare). Întrucât în 1938 tatăl îi cedase cincizeci de hectare ca să se poată întreține, iar după moartea acestuia îl moștenește, în 1949 este arestat, expropriat și i se stabilește domiciliul
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
de filosofie a culturii, se deschide spre spiritualitatea românească, cu deosebire către câteva culmi reprezentative din perspectiva sistemului de gândire, și către limbajul filosofic românesc, face traduceri din Platon și contribuie - alături de Petru Creția - la realizarea ediției de Opere ale filosofului Ideei, militează, în scris și organizatoric, pentru tipărirea manuscriselor lui Mihai Eminescu, reia proiectul unei școli filosofice, încolțit în anii războiului, și este mentor pentru mai mulți tineri, dintre care în prim-plan se află Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Sorin
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
cu Concepte deschise...și cu De Caelo, îi succedă un respiro raționalist și literar în marginea lui Descartes, apoi adâncirea într-o temă sugerată de Kant: „cum e cu putință ceva nou”, în finalul lucrării de doctorat despărțindu-se de filosoful care îl „confiscase” în adolescență, spre a se orienta către ideile lui Platon și ale lui Hegel, pentru ca mai târziu să-și găsească terra mirabilis în sufletul poporului român și în „sentimentul românesc al ființei”. Terenul era pregătit de despărțirea
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]