6,294 matches
-
după expresia călinesciană la poeme, între care "Venere și Madonă", "Epigonii" pe care le trimite în țară la "Convorbiri literare". Îl bucură întâlnirea cu Iacob Negruzzi, redactorul revistei ieșene, care-i dăruie în semn de prețuire a talentului poetic și filozofic setul complet din opera lui Schopenhauer. Este tot perioada când Eminescu era pur și simplu obsedat, în afara studiului metempsihozei, de surprinderea evoluției societății umane, a trăsăturilor devenirii ei într-o frescă generală din care n-ar fi lipsit epoca preistorică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și o realitate perenă. Cartea este un text elaborat personal și impersonal, în același timp. Excursul este erudit, el asociază adesea întâlnirile de la Academie cu reamintirea unor texte considerate potrivite în a-și dezvălui propriile păreri, cugetările, meditațiile și natura filozofică, domenii cu care ne-a obișnuit..." (Ion Hurjui). "E un mod foarte interesant de a provoca cugetătorul, de a-l ghida într-un labirint și după un itinerariu dificil să realizezi un discurs profund, coerent, referitor la istorie, literatură, filozofie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
conotații, mult mai apropiate de realitate precum: "Democrația este calea de mijloc care nu duce nicăieri" sau "Într-o democrație puterea pleacă de la popor, dar rar se întoarce la acesta". Ce e de căutat nu e doar "soluția unei probleme filozofice, ci soluția vieții înseși, a existenței umane cu adevărat democratice" (Andrei Pleșu). Existența unui stat, sau a două, sau a trei ca superputeri ce decid soarta lumii intră în regulile democrației? Și încă multe alte întrebări ne apasă. 20 Filozofia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sprijin pe trudă. E ca-ntr-o desfășurare aforistică, fraze scurte, expresive și pregnante, formulări esențiale, înțelepte. Stilul plastic, conținutul ingenios și laconic. Fiecare răspuns este o cugetare în formă condensată, ca rezultat al experienței de viață dintr-o perspectivă filozofică. Lapidar, nuanțat, paradoxal, orice adaos este de prisos. Răspunsuri aproape canonice. 29 Suntem vulnerabili? Dacă am fi doar fizic și într-un singur loc trupesc, ca și Ahile, ca și Siegfried, am fi aproape nemuritori. Așa, acceptăm de bună voie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fericirea care ne așteaptă... Indiferent însă de temerea de moment a omului, printre ramurile pletoase ale sălciilor din marginea râului vrăbiile "conversează" matinal și gălăgios. Necuprinsă-i tainica alchimie a naturii și a vieții. 38 "Carte de analiză psihologică, meditație filozofică și înțelepciune morală" (L. Grimberg), "Carte cu adevărat mare" (A. Gide), "Cartea franceză cea mai de seamă a secolului al XVI-lea" (Brunetière), "Cea mai originală carte din lume" (Brunschvieg), iată ce înseamnă Eseurile lui Montaigne în opinia unor mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
o viață obișnuit sentimentală nu ar fi capabilă să se suprapună peste cea neuronic intelectuală, să fie doar la mijloc diferența dintre lumea sensibilă și lumea logică? Îmi spun atunci că poate un asemenea raționament, în unda atâtor demonstrații umanist filozofice, nu-și are originea decât într-o psihologie care în loc să fie convingătoare nu este decât una ambiguă. 41 Nici nu bănuim că în lumea vegetală există simțuri și sensibilități atât de apropiate omului. Plantele cheamă animalele în ajutor sau își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mare decât forța cuvântului, de aici eșecul. Înfrângerea ne copleșește, dar nu totdeauna e de luat în seamă dacă ne gândim că până și Borges a tratat-o ca atare. Nereușita face parte din viață, este un fel de reflex filozofic al realității, ca și îndoiala. La urma urmei, de ce aș fi nefericit, din moment ce pot muri în orice clipă?", se întreabă filozoful. 68 Suntem fire de iarbă într-un sol împietrit de tăcere. Și într-un timp neiertător al cărui surâs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
construcții numai prin rațiunea omului. Abia odată cu dezvoltarea științelor naturii se ajunge la ideea că nu poate să existe o cunoaștere absolută și că, în general, cunoașterea este un ansamblu de informații dintr-un domeniu dat. Din punct de vedere filozofic, cunoștințelor raționale li se adaugă cele de ordin sensibil, toate putând fi supuse interogațiilor și analizelor multiple. Dar cine mai poate ține pasul cu ele, știind că se înmulțesc și se exprimă prin curgerea iremediabilă a fluxului temporal? 76 În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
-ul cuprinde circa 100.000. Un scriitor cu vocabular bogat folosește circa 50.000 de cuvinte. Eminescu i-a întrecut pe toți, a folosit peste 68.000 cuvinte, dintre care deosebite 5.000, creator de limbă fiind. Întâiul nostru poem filozofic (în acest tip de scriere, limba e bogată și expresivă) este Viața lumii al lui Miron Costin. Le premerge pe cele ale lui Vasile Cârlova (Ruinele Târgoviștei), Mihai Eminescu (Trecut-au anii), Lucian Blaga (În marea trecere), apoi unele poeme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
afirma: se pare că păcatul nostru capital (al românilor n.n.) este inconsistența ideilor, friabilitatea credințelor, spiritul de îndoială care pot deveni o plagă națională, doar granitul și vraja credințelor ne mai pot fi de ajutor. Adică, într-o altă expresie filozofică cunoscută, cerul de-asupra noastră și morala din noi! 83 Valori, care valori? Ele însele se schimbă sau locul lor este deviat? Când suntem tineri în fața noastră se deschide o lume necunoscută, imprevizibilă. Acum, când soarele coboară spre asfințit, apreciez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
oricând augmentată ad libitum. Firește că nu pot fi omiși un Platon, Heidegger, Bergson, Jaspers, T. de Chardin și încă alții, inclusiv din spațiul extraeuropean. Între români, cei mai de seamă îmi par Constantin Rădulescu-Motru și Lucian Blaga, cu sisteme filozofice articulate și originale. Ce profesori ați avut la Universitate? În ce măsură v-au influențat evoluția ulterioară? Am studiat mai întâi Filozofia și apoi Germanistica la Universitatea "Al I. Cuza" din Iași, iar mai târziu, aceleași discipline, ca doctorand la Universitatea statului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
frumos și bine scris, ba chiar foarte frumos și super-tehnic; adevărul faptului care a declanșat inspirația nu are nevoie de autentificări, apare voalat (în toată literatura lumii, poezia de dragoste e cea mai profund marcată de subiectivism). Abia în poemul filozofic trebuie să existe o armonie deplină între frumos, bine și adevăr, în sensul preconizat de greci. Desigur, eu am expus în linii mari problema, dar o concluzie se conturează. Care sunt ,,elementele" de trecere de la primele dv. volume "Singurătatea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ar fi rolul esențial al creației poetice contemporane? Noi încă suferim de formalism în organizarea acțiunilor care să contribuie la impunerea valorilor contemporane și la educația prin poezie a marelui public. Însăși critica nu s-a ocupat îndeajuns de aspectele filozofice și estetice ale poeziei politice. În reviste, rareori se aduc în discuție diversitatea și valoarea poeziei politice de astăzi, iar cărți de critică în această direcție aproape că nu apar. Până și antologiile pe teme politice sunt invadate de mulțimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de seamă că, dacă există vreo ființă care ar trebui să se abțină de la pretenții, aceasta ar fi tocmai omul. Ce încredere ne dă ființa omenească? Gândirea omului este un scandal. Răsfoiți un text din Istoria filozofiei. Să vedem: sistemele filozofice sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
coerenți în adevăr -, când ne gândim însă la rezultatul lamentabil al atâtor neînțelegeri, al concepțiilor atât de diferite, foarte numeroase și contradictorii; când ne gândim că nu a existat vreo ciudățenie care să nu fi fost susținută de vreo școală filozofică, ne întrebăm: ce fel de încredere ne mai dă pura gândire umană? Chiar dacă am trece de la căile inteligenței la cele ale inimii, scandalul nu este mai puțin vizibil. Literatura, poezia și teatrul migălesc într-o manieră impresionantă ca să scoată în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
nu realizează diferența dintre acesta și aceia, îmi pare rău pentru el. Aceasta este o chestiune de sentiment, și, cine nu reușește să se convingă de aceasta, este inutil să mai caute motivațiile altuia“. Adăugați Bibliei incalculabilul patrimoniu doctrinal, teologic, filozofic, polemic, apologetic, literar, al sfinților Părinți, Învățători ai Bisericii, Apologeți ai Bisericii Catolice, al maeștrilor gândirii din toate veacurile, al poeților care s-au inspirat din credința sa; adăugați splendidele Enciclice ale Suveranilor Pontifi și vedeți dacă mai există vreo
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a nu fi și de a fi. Orice aș face are drept caracteristică esențială moartea, tendința spre a nu mai fi. Acest lucru este foarte evident; o percep deîndată când mă privesc. Pentru asta nu am nevoie de nici o școală filozofică. Aceasta este mai curând presupunerea oricărei filozofii. Deci, ar fi imprudent să mă concentrez total asupra mea, să vreau să mă consider scopul ultim și ultimul sens al vieții, să mă gândesc și să acționez ca și cum eu, cel condiționat în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
marginile pământului»“. PRIN MARIA LA ISUS! Glosar 1. actualism = cercetarea și interpretarea istoriei Pământului comparând fenomenele geologice din trecut cu cele actuale 2. ateism = doctrină care se bazează pe negarea existenței lui Dumnezeu și a oricărei divinități 3. aristotelism = concepție filozofică; recunoaște primordialitatea naturii față de cunoaștere: generalul există în lucrurile individuale, esența există în obiecte, adevăratele „substanțe“ sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simțuri 4. atomism = sistem de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat în antichitate, pentru care tot ce există este compus din
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
substanțe“ sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simțuri 4. atomism = sistem de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat în antichitate, pentru care tot ce există este compus din particule materiale foarte mici, eterne, neschimbate, indivizibile, în continuă mișcare, numite atomi 5. cinism = concepție filozofică care ignora ostentativ morala și conveniențele sociale general acceptate 6. constructivism = orientare estetică, apărută după 1918 în artele plastice, literatură și muzică; coboară creația artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de conținutul ei emoțional; concepție care recunoaște rolul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
conținutul ei emoțional; concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii 7. criticism = doctrină care minimalizează capacitatea omului de a cunoaște lumea și care consideră drept izvor al cunoașterii numai experiența înțeleasă subiectiv; condiția introductivă oricărei cercetări filozofice este „critica cunoașterii“ (Imanuel Kant, 1724-1804) 8. dinamism = concepție filozofică idealistă pentru care factorul primordial este mișcarea, forța pură și nicidecum materia 9. dogma = parte a teologiei creștine care cuprinde expunerea sistematică a credinței; are o valoare necontestată în orice
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
gândirii în procesul cunoașterii 7. criticism = doctrină care minimalizează capacitatea omului de a cunoaște lumea și care consideră drept izvor al cunoașterii numai experiența înțeleasă subiectiv; condiția introductivă oricărei cercetări filozofice este „critica cunoașterii“ (Imanuel Kant, 1724-1804) 8. dinamism = concepție filozofică idealistă pentru care factorul primordial este mișcarea, forța pură și nicidecum materia 9. dogma = parte a teologiei creștine care cuprinde expunerea sistematică a credinței; are o valoare necontestată în orice condiții și în orice împrejurare 10. dualism = concepție filozofico-religioasă: lumea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fost formată și dăinuie prin prezența a două principii opuse și coeterne, unul bun și celălalt rău (ex.: materia și spiritul, corpul și sufletul, binele și răul) 11. eclectism = curent de gândire neunitar, care preia elemente din mai multe sisteme filozofice ceea ce i se pare mai bun 12. ecleziologíe= ramură a teologiei care tratează despre Biserică 13. empirism = concepție filozofică pentru care experiența senzorială este unica sursă a cunoașterii; ignoră teoria și neagă abstracțiile 14. enciclopedism = sistemul și principiile enciclopediștilor (mai
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și spiritul, corpul și sufletul, binele și răul) 11. eclectism = curent de gândire neunitar, care preia elemente din mai multe sisteme filozofice ceea ce i se pare mai bun 12. ecleziologíe= ramură a teologiei care tratează despre Biserică 13. empirism = concepție filozofică pentru care experiența senzorială este unica sursă a cunoașterii; ignoră teoria și neagă abstracțiile 14. enciclopedism = sistemul și principiile enciclopediștilor (mai ales ale celor francezi din sec. XVIII) 15. epicureism = doctrină materialistă a lui Epicur, filozof grec (337-270 a.Chr
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
individualistă, egoistă; curent de reconsiderare a ideilor e. în Renaștere și în filosofia iluministă și materialistă din sec. XVII-XVIII 16. evoluționism = concepție după care lumea vie (universul, ființele, societatea) este supusă unui proces continuu de evoluție istorică 17. existențialism = curent filozofic idealist contemporan; propaga concepția tragică asupra existenței și susținea utopia dobândirii libertății „autentice“ prin desprinderea individului de contextul relațiilor social-istorice concrete; a influențat teologia (P. Tillich, R. Bultmann, M. Buber); e. creștin se oprește asupra persoanei umane și a dorinței
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vizează intensitatea expresiei 19. fetișism = formă timpurie a religiei în comuna primitivă de adorarea fetișurilor prin deificarea diferitelor obiecte și lucruri, printr-o reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, atribuindu-le însușiri misterioase inaccesibile înțelegerii omenești (supranaturale) 20. gnoseologie = învățătură filozofică despre capacitatea omului de a cunoaște realitatea, de a ajunge la adevăr, precum și la izvoarele cunoașterii și la formele în care se realizează procesul cunoașterii 21. gnosticism = curent filozofic-religios sincretist cu trăsături mistice, apărut în sânul creștinismului în sec. I-
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]