16,377 matches
-
și silabe de încântec, apele poartă cămăși violacee, câmpia doarme sub opal pur, muntele se-acoperă de brazi albi. În zale de globuri și clopoței, împresurați cu fireturi argintii, Pomii de Crăciun, retezați din pădure, își trăiesc propria priveghere sub geamuri luminate. Copiii așteptă sărbătoarea, iubiții așteaptă sărbătoarea...ea-i tot mai aproape! E un context situațional în toate, pesemne: se-apropie nașterea zâmbetului lumii și alinării ei, Pruncul iubirii, Pruncul iertării, Pruncul speranței...! Pentru El încep clinchetele line și colindele
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
contopit în cântec! Un cântec de sărbătoare e un fragment de rai. Îl re-creează an după an cântărețul poeziei, poetul cântului, Fuego! În decembrie, toată țara e o odaie cu milieu pe jos, cu cetini și lacrimi de rășină la geamuri, cu firide sub sprâncenele locuințeor în care lucesc ochi de heruvimi, cu scene în marile orașe, pe care cântă Fuego cântece de iarnă și sărbătoare, nu colinde - colindele-s tipuri tradiționale avare în mesaj, mesajul lor fiind strict proiectat la
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
-n zdrențe. apare și dispare după luna și se aruncă uneori în mare; de dor. pe valurile franțe, Oniria se-ntinde-n disperare. s-au scurs uitării clipele târzii și lumile s-au stins tot câte una; de frig. pe geamurile sparte, isi toarnă cerul înghețat, furtună. Acasă s-a crăpat din nou de ziua și timpul ordonează vieți în rând; tăcut. pe marginile vremii își scârțâie durerea câte-un gând... sursă foto: internet Referință Bibliografica: trecere / Clarissa Emanuela : Confluente Literare
TRECERE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360442_a_361771]
-
istoriei, pe aeronava spartă “Virgin Galactic Space”(care e tot mai depresurizată) sau pe Titanicul crizei (care se scufundă văzând cu ochii), iar timpul trece doar pe deasupra noastră, ca păianjănul Hermion cu sclipiri de rubin, ori ca vântul ce sparge geamul ce se clatină. Astfel, timpul social spărgându-se în șapte miliarde de entități, noi suntem tăiați în mii de bucățele minuscule și luați ca de o locomotivă a istoriei celei mai mari înșelătorii umane, și duși undeva, pe un “loc
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
-l stând în ploaie, Vântu-l bate neîncetat, Crengi îi rupe și-l despoaie Și este trist și l-am uitat. O fi doar o întâmplare Sau bănuind că nu dormeam, A întins un ram cu care Imi ciocani ușor în geam. Bietul tei.Nu-mi vine-a crede Că în noapte stă golaș Și doar zdrențe haina-și vede Risipita prin oraș. De-ai fi treaza poate, tristă, Privindu-l cum îi curg șiroaie, Tu te-ai duce cu-o batistă
DORMI IUBITO de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360503_a_361832]
-
Cu greu reușești să deslușești siluetele din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
acum, o zgâtie de fată cândva și pe care tatăl lui Pavăl n-o dorise noră că era țigancă, deși din familie de lăutari... Stam la Lelea Profira într-o cămăruță la catul de deasupra prăvăliei, cu peretele fațadei numai geamuri, împodobite cu perdele cărămizii făcându-ne să ne închipuim, după fiecare răsărit, într-o lume de poveste în care, prin glasurile noastre, se prefirau eroii basmelor primei copilării... De mâncat, mâncam tot acolo, la o măsuță pusă în colțul opus
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
îmi vedeam visarea Gătită-n strai de adevăr, Iar gându-mi, își scria cântarea Pe flori de nufăr și de măr... Visam, gândeam și stam uitată Și drumul gândului vegheam... Când, l-am zărit infrigurată, Izbindu-se de al tău geam...! Dar geamul tău, era-ncuiat! Să-ți intre-n casă, n-a putut Și s-a topit înlăcrimat... Puteai să-l vezi, dar...n-ai știut...! În casă, m-am întors cernită Plângându-mi gândul ce-a murit Lângă...fereastră! Stam
EU NU VĂD, IAR TU N-AUZI!...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360552_a_361881]
-
visarea Gătită-n strai de adevăr, Iar gându-mi, își scria cântarea Pe flori de nufăr și de măr... Visam, gândeam și stam uitată Și drumul gândului vegheam... Când, l-am zărit infrigurată, Izbindu-se de al tău geam...! Dar geamul tău, era-ncuiat! Să-ți intre-n casă, n-a putut Și s-a topit înlăcrimat... Puteai să-l vezi, dar...n-ai știut...! În casă, m-am întors cernită Plângându-mi gândul ce-a murit Lângă...fereastră! Stam mâhnită Și-
EU NU VĂD, IAR TU N-AUZI!...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360552_a_361881]
-
înlăcrimat... Puteai să-l vezi, dar...n-ai știut...! În casă, m-am întors cernită Plângându-mi gândul ce-a murit Lângă...fereastră! Stam mâhnită Și-o lacrimă, mi-am rătăcit Pe umbra gândului din zare Care-a murit la geamul meu... Iar amintirea lui mă doare C-a plâns, așa cum plâng și eu... Iar tu, la rândul tău vei plânge Gândirea-ți ne-nțeleasă când Lumina ei, în van s-o stinge Și-oi sta și tu, la geam, plângând... Distrați
EU NU VĂD, IAR TU N-AUZI!...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360552_a_361881]
-
murit la geamul meu... Iar amintirea lui mă doare C-a plâns, așa cum plâng și eu... Iar tu, la rândul tău vei plânge Gândirea-ți ne-nțeleasă când Lumina ei, în van s-o stinge Și-oi sta și tu, la geam, plângând... Distrați, și prea grăbiți suntem Iar gândul nostru, dor pribeag, E ars de-un păcătos blestem! Și ne-nțeles, ne moare-n prag... Și-apoi, ne plângem părăsirea Nefericiți, dar foarte surzi...! Cerșim un gând! Cerșim iubirea...! Dar...eu
EU NU VĂD, IAR TU N-AUZI!...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360552_a_361881]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Azi ninge Azi ninge ca-n decor siberian, Cum ninge însă-n orice poezie. Imaginile se succed spontan În înserarea rece și pustie. Privesc pe geam ninsoarea-n joc grăbit, Aspir aroma fină de cafea, Visez spre țărmul veșnic însorit, Prin sarabanda fulgilor perdea. În umbră vagă de cocotier Ascult cântarea-ntinderii de ape. În golful mic așteaptă-un velier- Îmi joacă depărtările sub pleoape... Ninsoarea
AZI NINGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360547_a_361876]
-
imensa pudrieră - din înalții nouri suri - Revărsate pulberi fine peste case și păduri. Vin solii din alte sfere - reci steluțe, meteori; Farmecul nespus al iernii - abundentele ninsori. Săniuțe croșetează derdelușuri de argint, Crengile cădelnițează fine flori de mărgărint, Iar la geam zâmbesc voioase mere roșii și gutui, Că a poposit belșugul în ograda orișicui. Brazii cățărați pe munte par armate de pigmei, Strălucește cald lumina cocoțatului bordei, Muntele în haină albă-un mister de nepătruns. Păsările, mici gângănii - nu se știe
NINSORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360555_a_361884]
-
-și taie drum rășina de brad Cezar Florin Ciobîcă Construcție subtilă și complexă. Vestea sonoră nu poate fi confirmată vizual, ceața împiedică și ascunde fapta. Dar o și trădează pentru că se impregnează de izul de rășină. spital de copii - pe geamul aburit un om de zăpadă Cezar Florin Ciobîcă Din șirul celor care au tot jinduit la zăpadă în această iarnă uscată. Omul de zăpadă era desenat pe asfalt sau chiar reciclat dintr-un șotron. Nu-i de mirare că-l
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
Cezar Florin Ciobîcă Din șirul celor care au tot jinduit la zăpadă în această iarnă uscată. Omul de zăpadă era desenat pe asfalt sau chiar reciclat dintr-un șotron. Nu-i de mirare că-l pot închipui, cu degetul pe geam, și copii din spital. albi doar pe-o parte - poartă muți pecetea nopții de viscol Corneliu Traian Atanasiu Imaginea din primul vers nu poate fi deslușită decît după citirea ultimului cuvînt al poemului. Chiar dacă vîntul bate-n rafale, viscolul are
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
deal sau pe cîmp? Și care iarna, după ce au făcut pîrtia la plecare, o găsesc acoperită de zăpadă la întoarcere. Să tot faci țurțuri în mustăți! Liniște... divizată Corneliu Traian Atanasiu Declanșarea căutării a fost momentul în care priveam prin geamul deschis prima ninsoare. Bănuiesc că oricine a simțit că zăpada și ninsoarea sînt ca un fel de revărsare a liniștii și a păcii, ca un fel de absorbant garantat al zgomotelor. Cîteodată, de atîta tăcere acumulată, ai impresia că îți
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
-n zdrențe. apare și dispare după luna și se aruncă uneori în mare; de dor. pe valurile franțe, Oniria se-ntinde-n disperare. s-au scurs uitării clipele târzii și lumile s-au stins tot câte una; de frig. pe geamurile sparte, își toarnă cerul înghețat, furtună. Acasă s-a crăpat din nou de ziua și timpul ordonează vieți în rând; tăcut. pe marginile vremii își scârțâie durerea câte-un gând... sursa foto: internet ... Citește mai mult azi, palmele ce ți-
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
traiul fericirea-n zdrente.apare și dispare după lunasi se aruncă uneori în mare;de dor. pe valurile franțe,Oniria se-ntinde-n disperare.s-au scurs uitării clipele tarziisi lumile s-au stins tot câte una;de frig. pe geamurile sparte,isi toarnă cerul înghețat, furtuna.Acasa s-a crăpat din nou de ziuasi timpul ordonează vieți în rând;tăcut. pe marginile vremiiisi scârțâie durerea câte-un gând...sursă foto: internet... X. VREMEA STILOULUI, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
de trei ani. Un băiețel cu ochi mari, albaștri. Se chinuie cu greu să țină pasul. Se oprește preț de două secunde în fața vitrinei unei librarii. Probabil i-au atras atenția cărțile cu coperte colorate și imaginile lor zărite prin geamul mare. Mama îl trage grăbita de mână mică: ”hai să mergem!” și el rămâne cu gâtul ușor sucit în urmă, cu privirea agățata. Apoi continuă să pășească repede pe urmele mamei sale. După câțiva pași se oprește din nou. De
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
de trei ani. Un băiețel cu ochi mari, albaștri. Se chinuie cu greu să țină pasul. Se oprește preț de două secunde în fața vitrinei unei librarii. Probabil i-au atras atenția cărțile cu coperte colorate și imaginile lor zărite prin geamul mare. Mama îl trage grăbita de mână mică: ”hai să mergem!” și el rămâne cu gâtul ușor sucit în urmă, cu privirea agățata. Apoi continuă să pășească repede pe urmele mamei sale. După câțiva pași se oprește din nou. De
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
nr. 1115 din 19 ianuarie 2014. Decembrie.Strada Republicii,veche promenada a Brașovului,gătită cu lumini de sarbatoare.Cladirile bătrâne,martore unui alt brad falnic împodobit și al unui alt Craciun.Dupa amiază de duminică ce se vedea liniștită de dupa geamurile casei. Îl întreb pe David,băiatul meu de șapte ani:"Mergem în oraș?".I se luminează față."Mergem la Mc'?"Offf...având în vedere că se întâmplă foarte rar..." Mergem!". "Pot să merg cu Bubu?". Bubu=bunicul.Tatal meu.Un
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
grade sub zero. Citește mai mult Decembrie.Strada Republicii,veche promenada a Brașovului,gătită cu lumini de sarbatoare.Cladirile bătrâne,martore unui alt brad falnic împodobit și al unui alt Craciun.Dupa amiază de duminică ce se vedea liniștită de dupa geamurile casei.Il întreb pe David,băiatul meu de șapte ani:"Mergem în oraș?".I se luminează față."Mergem la Mc'?"Offf...având în vedere că se întâmplă foarte rar..." Mergem!". "Pot să merg cu Bubu?". Bubu=bunicul.Tatal meu.Un
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
și nu mai pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun și visul La care încă n-am ajuns Că patul meu e prea departe Și vine frig și m-a pătruns Că geamurile vieții-s sparte Referință Bibliografică: Scrisoare deschisă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 390, Anul II, 25 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360637_a_361966]
-
VERSURI Autor: Lucia Secoșanu Publicat în: Ediția nr. 393 din 28 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului N-am să visez flori albe pe ram Când viața îmi plânge în frunzele moarte. Mi-e frică să pictez nori de gheață pe geam, Când roua, zăpada, lacrimă-s toate... Când zarea-i otravă și noxele regi Și pruncu-i ucis pân' să se nască, ( În pântec de mamă ), cum nu înțelegi, Că timpul prezent e-un hău ce se cască, Să-nghită hapsân tot
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360655_a_361984]
-
lui Ion Aramă, poate-poate, uită de monotonia mersului cu personalul care oprea și în cea mai neînsemnată haltă de pe traseu. Cu perdelele trase și ferestrele deschise să se facă curent în compartimentul încins de razele ce băteau direct în sticla geamului, sporovăiau despre școală sau despre locurile de naștere, destul de apropiate, la mai puțin de șapte zeci de kilometri unul de celălalt. Stelian era din Drăgănești, o localitate la vreo opt kilometri de Tecuci. În zona Tecuci-ului se stabilise mulți
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]