5,157 matches
-
sunt puternic marcați de factorul timp, necesar schimbării mentalităților, obiceiurilor, comportamentelor etc. 8) Resursele umane sunt capabile a se bloca, a intra în criză, a introduce noi factori de risc. Omul este, prin comportamentul său, cel mai important factor de generare a riscurilor și incertitudinilor, ca urmare nu numai a limitelor inerente cunoașterii, ci și ca rezultat al unor interese, scopuri, obiective care contrazic cerințele unor acțiuni raționale, bine elaborate pe baza unor calcule de eficacitate greșit fundamentate. Între egoism și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Pregătirea forței de muncă și promovarea anticipativă a schimbărilor în acest domeniu se înscriu, în ceea ce s-au denumit strategiile de ruptură, strategii care urmăresc în mod sistematic, voit, conștient și benefic, întreruperea proceselor de reproducere a vechilor tendințe și generarea, consolidarea și generalizarea unor tendințe noi, ca expresie a trecerii spre noi realități societale, cu noi mecanisme și noi actori sociali”<footnote Nica, Elvira, Strategii și politici de ocupare a forței de muncă în România, 2007, p. 9. footnote>. Strategiile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sfera relațiilor publice. Locul de muncă în administrația publică „se mută” (am putea spune) la interfața instituției cu societatea (publicul) și are „ramificațiile” funcționale spre diversele domenii ale „vieții publice” (schema 29). Schema 29. Interfața instituțiilor publice cu publicul, în generarea structurii posturilor Locul de muncă în instituțiile administrației publice are un specific anume: el exprimă nu numai sarcinile unui funcționar în raport cu beneficiarul activității sale, ci și responsabilitatea acestui funcționar în raport cu puterea. Avându-se în vedere că publicul trebuie să fie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cu celule tumorale în afara ariei ce captează substanța de contrast. REZONANȚA MAGNETICĂ FUNCȚIONALĂ Rezonanța magnetică funcțională (fMRI) se bazează pe proprietățile paramagnetice ale hemoglobinei oxigenate și deoxigenate ce permite vizualizarea modificărilor de flux sanguine asociate cu activitatea neuronală. Aceasta permite generarea de imagini ce reflectă structuri cerebrale și cum sunt activate în timpul efectuării diferitelor sarcini solicitate în timpul investigației. 73 NEUROIMAGISTICA ÎN TRAUMATOLOGIA CRANIO-CEREBRALĂ HORIA PLEȘ, ADELA MORTEAN Traumatologia cranio-cerebrală (TCC) este principala cauză de deces în SUA la populația cu vârsta
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
sugerează prin dezordinea vegetală un loc părăsit, retras, cât și atitudinii aproape hieratice a femeii care ascultă vrăjită o muzică ce ne este inaccesibilă. În același sens se orientează și observațiile Paulei Constantinescu, care subliniază importanța efectelor de lumină în generarea misterului. "Încearcă să creeze un peisaj cu o lumină și o atmosferă care să dea naturii o notă stranie și misterioasă (de altfel proprie și ea basmului). Astfel, misterul și enigmaticul de care se simțea atras sunt exprimate ca problemă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
depinde instalarea crizei. Cea de-a doua etapă se referă chiar la producerea schimbării prin aplicarea unui plan, a unui program de acțiune menit să deplaseze organizația spre o stare nouă, satisfăcătoare, superioară. De maximă importanță, În această etapă, este generarea schimbării la nivelul resursei umane. Reînghețarea este a treia etapă În care comportamentele, atitudinile sau sentimentele nou formate devin aspecte permanente, eficiente ale organizației. Studiind procesul de schimbare, G. Johns (1998) adaugă etapelor menționate anterior o serie de probleme pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În capacitate creatoare este un obiectiv al educației; 4) creativitatea se manifestă Într-un proces ce se finalizează cu un produs caracterizat prin noutate, originalitate, utilitate; 5) valențele creativității sunt numeroase de la adaptarea transformativă și originală la cerințele vieții și generarea progresului social la dezvoltarea personală și regenerarea individului uman. Ultima axiomă o susținem aici prin două afirmații de excepție a doi geniali psihologi. Cari Gustav Jung afirmă că „numai În faptele noastre creatoare ieșim În evidență pe deplin și devenim
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și publicat Împreună cu Ana Stoica un test de creativitate intitulat „Două mașini” În care o mașină mică tractează un camion. Imaginile și ideile contrafactuale au ca efecte: 1) atenționarea asupra unui fapt problemă pe care dorim să o evidențiem; 2) generarea de imagini, idei, asociații mai puțion obișnuite; 3) flexibilizarea gândirii; 4) creșterea abilității de elaborare; 5) stimularea sensibilității la probleme și a originalității; 6) detectarea unor noi soluții; 7) „deraiază” rutina. În ultimul timp, reclamele promovate de massmedia, mai ales
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
bazează pe practicile de subzistență. Oamenii vor să schimbe doar atât cât să mențină ceea ce au. Motivațiile oamenilor care participă la un proiect de dezvoltare nu sunt învățarea unei modalități mai bune de a trăi, creșterea „capitalului social”, „dezvoltarea participativă”, generarea unor bunuri globale, creșterea eficienței ș.a.m.d. Mai degrabă, ei sunt motivați de scopuri imediate: să își mențină producțiile agricole, să își construiască un drum mai bun pe ruta deja existentă, să asigure servicii de educație și sănătate etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de relații sociale în afara familiei și a grupurilor de rudenie apropiată. Corupția se bazează, astfel, în principal, pe asemenea rețele închise, dublate de relații de rudenie sau, cel puțin, de strânsă prietenie. Rețelele în cauză joacă rolul de instrument de generare a normelor sociale (tip „Omerta” sau „Cosa nostra”), exercitând funcții de control social. În comunism, controlul social se manifesta mai puțin prin structuri marcate de relații sociale și de încredere interpersonală, fiind mai degrabă în sarcina autorităților. Acestea erau ele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor mai severe consecințe generate de crizele economice și de programele de ajustare structurală asupra celor mai săraci dintre săraci - în acest caz, dezvoltarea locală prin proiecte vizează (re)construcția infrastructurii sociale de bază, crearea unor locuri de muncă temporare, generarea de venituri și îmbunătățirea (sau crearea) accesului la servicii sociale. Elementul central în aceste tipuri de proiecte îl constituie atingerea unor asemenea ținte cu focalizare pe asistența membrilor săraci ai comunității și pe participarea lor. Un element secundar, în funcție de situație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exploatarea resurselor locale, aceste proiecte comunitare urmăresc: dezvoltarea și consolidarea capitalului social; crearea rapidă a unor locuri de muncă (temporare) și furnizarea de venituri pentru grupurile afectate de sărăcie; crearea unei baze solide pentru angajare stabilă pe piața muncii și generarea de venituri consistente și constante în viitorul apropiat; asigurarea dezvoltării unei infrastructuri sociale locale durabile prin utilizarea eficientă a resurselor locale; promovarea contractării private a unor servicii furnizate de agenții ce folosesc tehnici intensive de utilizare a forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asigure o diversitate optimă a opiniilor) și nu participă la luarea unor decizii. D.W. Stewart și P.N. Shamdasani (1990, p. 15) inventariază scopul în care sînt în general utilizate interviurile cu focus-grup: obținerea de informații generale cu privire la tema cercetării, generarea de ipoteze pentru o cercetare ulterioară, identificarea și discutarea eventualelor dificultăți de implementare ale unui program sau produs, aprofundarea calitativă a unor rezultate anterioare ale cercetării. Tehnica interviului cu focus-grup presupune parcurgerea mai multor etape (Agabrian, 2004): planificarea, realizarea propriu-zisă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită". Schema triptică propusă de M. Hroch pornește de la momentul genezei identității naționale, însă după cum am argumentat în rândurile de mai sus, aceasta nu este produsul unei "generări spontane", ci rodul unei metamorfoze graduale a identității etnice într-una de tip național. Ca urmare a acestui fapt, pentru a urmări procesul cristalizării identității naționale în conștiința colectivă a unei comunități este necesară lărgirea evantaiului temporal fixat drept cadru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de intervenții și operații didactice trebuind să fie în rezonanță cu situațiile didactice concrete, modelândule eficient; * operațională: în sensul că strategia trebuie să reunească mai multe operații didactice, să le coreleze între ele și să le expoateze la maximum în vederea generării efectelor scontate; * metodologică: ansamblul metodelor și procedeelor metodice consonante și compatibile reciproc. În accepțiunea de „mod de gândire și de acțiune”, strategia didactică se impune ca un mod de abordare a unei situații care, își asociază un mod de acțiune
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de marfuri ce urmează să fie transportate. Pentru alte mărfuri la care folosirea spumei este ineficace sau incompatibilă, trebuie prevăzute mijloace suplimentare considerate satisfăcătoare de către Administrație, în mod normal nu se admite folosirea spumelor proteice. 11.3.3 Instalația de generare a spumei trebuie să permită debitarea unei cantități de spumă care să protejeze toată zona punții situate deasupra țancurilor de marfă, precum și a unui tanc oarecare de marfă care corespunde unei părți din puntea supusă deteriorării. 11.3.4 Instalația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149868_a_151197]
-
1993 și a Planului de conturi pentru instituțiile publice aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 324/1984 , cu modificările și completările ulterioare. Instituțiile publice implicate au obligația să conducă contabilitatea în partida dublă și să înregistreze operațiunile economico-financiare în momentul generării drepturilor de creanța sau de obligații (principiul accrual) în conformitate cu cerințele europene (SEC 95) și a standardelor internaționale de contabilitate. În vederea asigurării concordantei între situațiile raportate către Comisia Europeană și raportările realizate în conformitate cu legislația română, înregistrarea în contabilitate a operațiunilor privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150049_a_151378]
-
de desen, de trasare sau de calcul 9017.20.05 -- Plotere p/st ex -- Instrumente de desen: 9017.20.11 --- Truse pentru desen p/st 10 9017.20.19 ---Altele - 10 -- Alte instrumente de desen: 9017.20.31 --- Aparate pentru generarea șabloanelor utilizate pentru fabricarea măștilor sau reticulelor obținute pornind de la substraturi acoperite cu o rășina fotosensibila p/st ex 9017.20.39 --- Altele p/st 10 9017.20.90 -- Instrumente de calcul matematic (inclusiv rigle de calcul, discuri de calcul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
de a se asigura că evidențele contabile sunt ținute astfel încât să fie posibilă raportarea cheltuielilor efectuate în cadrul activit��ții de mentenanță, în conformitate cu cerințele cuprinse în prezenta metodologie. ... Articolul 54 În alocarea veniturilor se urmăresc principiile care au stat la baza generării acestor venituri. Articolul 55 Determinarea profitului brut pe activități se realizează prin scăderea din totalul veniturilor aferente fiecărui tip de activitate, a cheltuielilor alocate acelei activități. Articolul 56 În stabilirea profitului net pe activități, calculul presupune corectarea profitului brut aferent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207780_a_209109]
-
în situațiile financiare a elementelor monetare, creanțelor și datoriilor, la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele care au fost raportate în situațiile financiare anterioare. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. 2.3. Conținutul grupelor de venituri Contabilitatea veniturilor se ține pe grupe de venituri, după natură și sursa lor. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activități economice, alte venituri operaționale, venituri din producția de active fixe, venituri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
2.4.1. Incidente majore/ Informații privind tipul de proces, făcând evenimente inițiatoare deosebire între incidentele majore și evenimentele inițiatoare (bifați opțiunea/ opțiunile aplicabilă/aplicabile): [] reacție chimică discontinuă [] reacție chimică continuă [] acționare electrochimică [] acțiuni fizice (amestec, topire cu cristalizare etc.) [] generare de energie (ardere de combustibil, etc.) [] tratare/utilizare pentru tratare (miros neplăcut, conservare etc.) [] activități de eliminare (incinerare, îngropare etc.) [] schimbător de căldură (cazan, frigider, bobină de încălzire etc.) [] altele 2.4.2. Tipul de echipament Informații privind tipul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213607_a_214936]
-
pct. 5.2: a) carburanții pentru motoare, cărora le sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei; b) substanțele și preparatele chimice utilizate în procese industriale care nu permit generarea emisiilor de benzen peste valorile limită prevăzute de legislația în vigoare; c) deșeurile care intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aproabtă cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001. --------- Paragraful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216980_a_218309]
-
pct. 5.2: a) carburanții pentru motoare, cărora le sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei; b) substanțele și preparatele chimice utilizate în procese industriale care nu permit generarea emisiilor de benzen peste valorile limită prevăzute de legislația în vigoare; c) deșeurile care intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aproabtă cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001. --------- Paragraful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216981_a_218310]
-
prevederile pct. 5.2: a) carburanții pentru motoare, cărora le sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei; b) substanțele și preparatele utilizate în procese industriale care nu permit generarea emisiilor de benzen peste valorile limită prevăzute de legislația în vigoare; c) deșeurile care intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aproabtă cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001. --------- Paragraful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216982_a_218311]
-
prevederile pct. 5.2: a) carburanții pentru motoare, cărora le sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei; b) substanțele și preparatele utilizate în procese industriale care nu permit generarea emisiilor de benzen peste valorile limită prevăzute de legislația în vigoare; c) deșeurile care intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aproabtă cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001. --------- Paragraful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216983_a_218312]