5,548 matches
-
Ca aspect exterior și mod de viață, stârcul se aseamănă cu cocorul canadian (Ardea herodias) care trăiește în America de Nord. Stârcul are ciocul și picioarele lungi, pentru a împiedica scufundarea în smârc. Cele trei degete la picior sunt răsfirate. El are glandele uropigene atrofiate. De acea, pentru a se apăra de umezeală și frig, răsfiră penele prin frecarea capului de piept. <br> Din cauza regresului populației de stârci din anii 1970, păsările au fost și sunt protejate, cea ce a dus la o
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
plină de tradiție, ca medicamente. În țările Orientului și Americii latine, aceste substanțe sunt puternic răspândite și au indicații de consum medicale și mai ales sociale. Din aceași plantă provine și hașișul (engl. "pot", "shit"), care este rășina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepă (Cannabis). Hașișul se comercializează în "bulgări" solizi sau plăci presate și se prezintă - în funcție de țara de origine - în nuanțe de culoare rosie, maro, verde sau negru. Hașișul și uleiul de hașiș sunt forme mai
Marijuana () [Corola-website/Science/314406_a_315735]
-
unite printr-un pedicel și permite opistosomei să îndeplinească unele mișcări. De prosomă sunt atașate 4 perechi de picioare, una de chelicer și una de pedipalpi. Chelicerele sunt formate 2 articole, ultimul având forma unei gheare. În chelicere se află glandele veninose, conținutul cărora sunt injectate în pradă pentru a o omorî sau paraliza. Pedipalpi sunt alcătuiți din 6 articole. Articolul bazal, situate lângă orificiul bucal, posedă proeminențe care reprezintă plăcile chitinoase zimțate utilizate pentru a fărâmița hrana, numite coxe sau
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
de la ea pornește o aortă anterioară. Ea este tubulară și subțire. Sângele este numit hemolimfă, iar pigmentul respirator - hemocianină, ce conține cupru de care se leagă oxigenul. Sistemul digestiv. Tubul digestive este alcătuit din: orificiul bucal, în care se deshid glandele salivare; faringe musculos, cu funcția de aspirație a hranei; esofag; intestin mediu, în care are loc absorbția; rect dilatat, în care se deschid tuburile lui Malpighi și anus. Excreția se realizează prin 1 - 2 perechi de tuburile lui Malpighi, puternic
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
împărțit în trei părți distincte: una anterioară, numită regiunea cefalică (cap), una mijlocie, numită trunchi și una posterioară, numită picior (coadă). Piciorul se termină de obicei cu o furcă, constituită din 2-4 degete, la extremitatea cărora se deschide câte o glandă cimentară (pedioasă). Cu ajutorul secreției produsă de aceste glande, animalul se poate fixa temporar pe suport. Extremitatea cefalică și piciorul poate fi retras în interiorul corpului prin telescoparea inelelor cuticulare, cu ajutorul unor mușchi speciali. Organul caracteristic al rotiferelor este aparatul rotator situat
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
regiunea cefalică (cap), una mijlocie, numită trunchi și una posterioară, numită picior (coadă). Piciorul se termină de obicei cu o furcă, constituită din 2-4 degete, la extremitatea cărora se deschide câte o glandă cimentară (pedioasă). Cu ajutorul secreției produsă de aceste glande, animalul se poate fixa temporar pe suport. Extremitatea cefalică și piciorul poate fi retras în interiorul corpului prin telescoparea inelelor cuticulare, cu ajutorul unor mușchi speciali. Organul caracteristic al rotiferelor este aparatul rotator situat în regiunea cefalică cu ajutorul căruia se deplasează activ
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
lungimea corpului, este mai lungă la mascul. Greutatea viperelor este între 100 - 200 g, femelele fecundate pot atinge 300 de grame. Capul viperei este teșit, botul rotunjit, partea dorsală fiind ovală, la baza maxilarelor este mai lat aici găsindu-se glanda cu venin. Ca toate reptilele necesită și ele căldura solară, pentru ridicarea temperaturii corporale. Culoarea viperelor din această specie este variată, de la o culoare cenușie-argintie la galben, roșiatic, cenușiu brun, până la negru (întâlnite în peșteri la vipere în Alpi). Vipere
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
atacă și distrug structurile celulare (autoliză). Nu se poate preciza dacă această autoliză de origine lizozomală este o cauză sau un efect al îmbătrânirii și care sunt exact condițiile producerii ei. Primul semn al îmbătrânirii generale a organismului este îmbătrânirea glandelor endocrine sexuale. Cum sensul biologic al existenței este reproducerea, viața organismelor pare să fie "programată" doar pentru acest scop. Dezvoltarea și regenerarea permanentă a organismului are loc atâta timp cât sensul biologic al vieții poate fi realizat. Un argument al acestei teorii
Îmbătrânire () [Corola-website/Science/323513_a_324842]
-
mare de viață de după maturarea reproductivă a ființelor vii care continuă să fie fertile mai mult timp comparativ cu cele la care reproducerea este efemeră sau unică. Această teorie nu poate determina care este cauza-cauzelor: ce anume duce la îmbătrânirea glandelor endocrine sexuale. Conform acestei teorii îmbătrânirea apare datorită impactului factorilor dăunători asupra organismului, slăbindu-i rezistența la agresiunile care-i slăbesc mecanismul de adaptare. Stările patologice de uzură, mai ales cele cronice, sunt considerate a fi factorii de accelerare a
Îmbătrânire () [Corola-website/Science/323513_a_324842]
-
este o specie de șobolani din familia Muridae și cuprinde rozătoare în general dăunătoare economiei. Unele specii sunt folosite pentru diverse experimente în laborator. Sistemul digestiv reunește tubul digestiv și glandele anexe. Tubul digestiv este constituit din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros(colon), rect, anus. Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor. Formula dentară: I 1/1
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
prin mezenter - prezintă numeroși ganglioni limfatici. Intestinul gros prezintă: cecul bine dezvoltat, cu o lungime de 7 cm și un sac cu extremitatea cranială ascuțită; colonul cu o lungime de 16-20 cm, împărțit în 3 porțiuni: ascendentă, transversă, descendentă, rect. Glande anexe: glande salivare, glande juxtapoide, ficatul, pancreasul. Glandele salivare se deschid în cavitatea bucală. Sunt în număr de 4: parotide, submaxilare, retrolinguale și sublinguale. Glandele parotide sunt dispuse în preajma unghiului mandibulei (lateral de găt și cap), au o culoare deschisă
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
prezintă numeroși ganglioni limfatici. Intestinul gros prezintă: cecul bine dezvoltat, cu o lungime de 7 cm și un sac cu extremitatea cranială ascuțită; colonul cu o lungime de 16-20 cm, împărțit în 3 porțiuni: ascendentă, transversă, descendentă, rect. Glande anexe: glande salivare, glande juxtapoide, ficatul, pancreasul. Glandele salivare se deschid în cavitatea bucală. Sunt în număr de 4: parotide, submaxilare, retrolinguale și sublinguale. Glandele parotide sunt dispuse în preajma unghiului mandibulei (lateral de găt și cap), au o culoare deschisă. Numeroase canale
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
ganglioni limfatici. Intestinul gros prezintă: cecul bine dezvoltat, cu o lungime de 7 cm și un sac cu extremitatea cranială ascuțită; colonul cu o lungime de 16-20 cm, împărțit în 3 porțiuni: ascendentă, transversă, descendentă, rect. Glande anexe: glande salivare, glande juxtapoide, ficatul, pancreasul. Glandele salivare se deschid în cavitatea bucală. Sunt în număr de 4: parotide, submaxilare, retrolinguale și sublinguale. Glandele parotide sunt dispuse în preajma unghiului mandibulei (lateral de găt și cap), au o culoare deschisă. Numeroase canale se unesc
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
prezintă: cecul bine dezvoltat, cu o lungime de 7 cm și un sac cu extremitatea cranială ascuțită; colonul cu o lungime de 16-20 cm, împărțit în 3 porțiuni: ascendentă, transversă, descendentă, rect. Glande anexe: glande salivare, glande juxtapoide, ficatul, pancreasul. Glandele salivare se deschid în cavitatea bucală. Sunt în număr de 4: parotide, submaxilare, retrolinguale și sublinguale. Glandele parotide sunt dispuse în preajma unghiului mandibulei (lateral de găt și cap), au o culoare deschisă. Numeroase canale se unesc în canalul Stenon care
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
colonul cu o lungime de 16-20 cm, împărțit în 3 porțiuni: ascendentă, transversă, descendentă, rect. Glande anexe: glande salivare, glande juxtapoide, ficatul, pancreasul. Glandele salivare se deschid în cavitatea bucală. Sunt în număr de 4: parotide, submaxilare, retrolinguale și sublinguale. Glandele parotide sunt dispuse în preajma unghiului mandibulei (lateral de găt și cap), au o culoare deschisă. Numeroase canale se unesc în canalul Stenon care străbate mușchiul maseter, paralel de nervul facial, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele submaxilare sunt voluminoase, dispuse ventral
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
parotide, submaxilare, retrolinguale și sublinguale. Glandele parotide sunt dispuse în preajma unghiului mandibulei (lateral de găt și cap), au o culoare deschisă. Numeroase canale se unesc în canalul Stenon care străbate mușchiul maseter, paralel de nervul facial, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele submaxilare sunt voluminoase, dispuse ventral de găt, de o parte și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
ajungănd în cavitatea bucală. Glandele submaxilare sunt voluminoase, dispuse ventral de găt, de o parte și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de solzi, sunt dispuse latero cranial față de fața ventrală a glandelor submaxilare și au o consistență accentuată. Glandele sublinguale sunt situate pe marginea interioară a mușchiului digastric, au dimensiuni reduse și formă globuloasă. Prezintă 2 lobi de unde
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
parte și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de solzi, sunt dispuse latero cranial față de fața ventrală a glandelor submaxilare și au o consistență accentuată. Glandele sublinguale sunt situate pe marginea interioară a mușchiului digastric, au dimensiuni reduse și formă globuloasă. Prezintă 2 lobi de unde pornesc canalele Rivinus. Glandele juxtapoide sunt extraorbitale, compacte, au o culoare galben-brună și se
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de solzi, sunt dispuse latero cranial față de fața ventrală a glandelor submaxilare și au o consistență accentuată. Glandele sublinguale sunt situate pe marginea interioară a mușchiului digastric, au dimensiuni reduse și formă globuloasă. Prezintă 2 lobi de unde pornesc canalele Rivinus. Glandele juxtapoide sunt extraorbitale, compacte, au o culoare galben-brună și se deschid la nivelul globului ocular. Ficatul este
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
de solzi, sunt dispuse latero cranial față de fața ventrală a glandelor submaxilare și au o consistență accentuată. Glandele sublinguale sunt situate pe marginea interioară a mușchiului digastric, au dimensiuni reduse și formă globuloasă. Prezintă 2 lobi de unde pornesc canalele Rivinus. Glandele juxtapoide sunt extraorbitale, compacte, au o culoare galben-brună și se deschid la nivelul globului ocular. Ficatul este voluminos, brun-roșcat, prezintă 6 lobi: stăng, stăng-median (semilună), drept lateral, drept median, proces caudal și proces papilar. Din lobi pornesc căte un canal
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
are 4 lobi. Sistemul circulator este reprezentat de inimă și vase de sănge. Sistemul excretor este format din rinichii (metanefros) și căi urinare. Rinichiul este retroperitoneal, are o culoare roșie-brună și formă de bob de fasole. La polii superiori prezintă glandele supraenale. Căile urinare cuprind: uretere, uretră și vezică urinară. La femele, vezica urinară este scurtă și prezintă o deschidere la nivelul papilei urinare. La mascul, uretra e mai lungă și e împărțită în 3 părți: prostatică, membranoasă și spongioasă. Sistemul
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
unesc și formează canalul deferent care coboară pană la uretră. Uretra e mai lungă și e împărțită în 3 parți: prostatică, membranoasă și penisal. Sistemul genital femel este format din ovare, trompe uterine, uter și vagin. La exterior prezintă o glandă anexă. Ovarele sunt organe pereche situate intraabdominal, susținute de un pliu peritoneal. Au formă ovoidă și se continuă cu trompele uterine. Trompele uterine sunt subțiri, au formă de pălnie și fac legătura intre ovare și uter. Uterul este un organ
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
puternice că bărbații în partea superioară a corpului și, în jur de 66% în partea inferioară . Bărbații în medie au oase mai dense și mai rezistente, la fel pentru tendoane și ligamente. Bărbații disipa căldură mai rapid decât femeile prin intermediul glandelor sudoripare. Femeile au o protecție mai mare și rezerve mai mari de energie stocate în țesutului adipos subcutanat, absorbind mai putina căldură exotermica, si reținând mai multă căldură endotermica. Bărbați au trahee și bronhii mai mari, până la 30% mai mult
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
(născut 10 decembrie 1982) este un bărbat turc, care deține recordul de cea mai înaltă persoană din lume, recordul fiind recunoscut de "Guinness World Records". Gigantismul i-a fost declașat de către o tumoră la glanda pituitară. Kösen locuiește cu părinții săi, trei frați și o soră care sunt de înălțime normală. Nu a putut să își termine studiile din cauza înălțimii și lucrează cu jumătate de normă ca fermier. În ciuda înălțimii el susține că duce o
Sultan Kösen () [Corola-website/Science/319938_a_321267]
-
care calul pur sânge sa nu îl facă mai bine. datorită încrucișărilor judicioase, are calități de la rase mai puțin rafinate. Pur sângele englez este o rasă cu caracteristici distinctive nemaiîntâlnite, evidente în modificările structurii osoase, musculare, ale inimii, plămânilor și glandelor, care l-au făcut ideal pentru performanțe atletice superioare. Oasele mai fine ale pursângelui încorporează putere și ușurință, care permit un grad mare de flexie și extensie care contribuie la lungimea pasului. pursângele englez reaționează rapid la andrenalina circulantî care
Sporturi ecvestre () [Corola-website/Science/318926_a_320255]