7,075 matches
-
a risipirilor iremediabile. Lângă cimitir, deasupra criptei negre a sfântului mormânt 93, salcâmii își scutură floarea, timpul trece implacabil cu aceleași legănări. Este atâta disperare omenească, dar și atâta jale poetică într-o asociere spontană cu moartea iubitei, încât, la imaginara moarte în doi, poetul și-ar dori să nu ne ducă-n triste zidiri de țintirim 94. Țintirimul poetului este cerul. Elemente cum sunt crucea, buha sau candela apar asociate în cele mai neașteptate roluri: Sub candelă ștersei d-argint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
este percepută de poet ca venită numai din partea codrului: Dar din valea depărtată/ Sunetele abia se-ntorn146. El, la rându-i, în codru trece și cântă doina dragă 147. Codrul acesta miraculos este în fond un ecou al vieții copilului, amintirea imaginarelor bătălii cu broaștele în ochiul de pădure 148, ocrotit de atâta imensitate verde și fremătândă. O imensitate fabuloasă, niciodată retrăită în tot restul vieții. În raiul copilăriei, codrul nu îi oferă copilului spațiu ideal de joacă doar în ochiul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și codrul 152, care incumbă în ea valențe istorice. Codrul ia culori mai deschise, de-a dreptul luminoase (argintate, aurite), ori închise de tot, atunci când subiectul o impune: De-atunci prin codrii negri sălbatec rătăcesc 153. Codrii prin care rătăcește imaginar poetul sunt de fapt codrii seculari, uitați și nepătrunși de lume, virgini din imemoriale timpuri: De desișul din pădure/ Nu s-atinse vr-o secure./ Cât de naltu-i, cât de mare/ Nicăieri nu vezi cărare,/ [...] La temei de codri deși/ Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
maximei spiritualizări: adorarea ei ca idee, creație a gândirii poetului și țintă supremă a năzuințelor sale de împlinire umană 61. O mențiune este însă necesară: poetul român nu exclude împlinirea erotică, o concepe doar în afara realului imediat, într-un trecut imaginar, în basm sau în vis, adică într-o lume a transcendenței 62, pentru că cea care stimulează idealitatea bărbatului nu e femeia în carne și oase, ci sublimarea ei în idee63. Rolul bărbatului este aproape unul static. El nu cucerește, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ei diafană: O rază te-nalță, un cântec te duce/ Cu brațele albe pe piept puse cruce,/ Când torsul s-aude l-al vrăjilor caier/ Argint e pe apă și aur în aer176. În tinerețea ipoteșteană înclinația poetului spre o imaginară criptă, după moartea prematură a iubitei, este grăitoare: Alege-ți o cruce, alege-un mormânt/ Și zi: Aici doarme amorul meu sânt;// Și cântă la capu-i și cântă mereu;/ Dormi dulce și dusă, tu, sufletul meu!177 La maturitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poetică simbolică, o cupolă protectoare de la care pornesc toate înspre pământ, iar îngerii sunt asimilați cu iubita, căreia, după moartea prematură, îi cresc aripi și se preface-n înger. Substanța cerului este descrisă indirect, prin intermediul stelelor, dar și a prezenței imaginare a unui Dumnezeu atotputernic: în ceruri(le) de stele în care s-aprind candelabre 203 domnește un zeu scăldat în cerul a mii de rugăciuni 204. Arareori, așa ca în Venere și madonă, cupola cerească pare să se laicizeze, pusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu s-a urmărit altceva decât să se pătrundă, atât cât este cu putință, abia sesizabilul păienjeniș din care este țesută realitatea poetică a creației lui Eminescu. Rod al unor subtile procese de fotosinteză poetică între pământ și cer, universul imaginar nu-și dezvăluie cu ușurință jocurile ascunse ale sublimărilor întemeietoare, chiar dacă Eminescu însuși pare să ni le decodifice: Schema cursului naturei este un cerc de forme, prin care materia trece ca prin puncte de tranzițiune. Astfel, ființele privite în sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mereu, învățând pe alții, învățând deopotrivă de la înaintași, de la prieteni, dar și de la vrăjmași. Și numai învățând necontenit, poate să-i învețe pe alții...! Vorbea rar, cu spor, convingător, modelându-și glasul și, uneori, coborându-și privirea din acel punct imaginar și bizar din mijlocul tavanului, care părea să-l inspire spre noi, studenții, care stam și ascultam în amfiteatru. ... De aceea, când intrați în clasă, încercați întotdeauna să lăsați dincolo de ușă tot ce v-ar putea deruta, tulbura, afecta conștiința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Eu vedeam, de fapt, acei lupi care zăceau sechestrați în puritatea mea interioară, gâtuită de prejudecățile anterioare, și care se înghesuiau să iasă din închisoarea minții mele, forțați de o trăire nouă a mea, în ipostaza de novice. Lupii aceștia imaginari, odată ce căpătaseră trup, au început brusc să contamineze aerul cu mirosul lor greu de fiare însetate de sânge. Nu știu din ce motiv, dar mirosul acesta pătrunzător de sălbăticiune din jur îmi dădea o senzație extraordinară de putere, de parcă ieșisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în contemplarea zidului. Săvârșesc meticulos o călătorie înlăuntrul meu; o iau de la varul exterior al evenimentelor și cotrobăi în memorie, parcurgându-i toate sertarele. Merg pe dâra interioară rămânând nemișcat, captiv între patru pereți. E, de fapt, numai o călătorie imaginară. Am vrut să înfrunt, în chip conștient, o astfel de experiență, dar, ca s-o fac, trebuia să părăsesc Roma și să ajung în pustietatea asta. E groapa mea de spovedanie, cum spune Aia. În zid mă înfrunt pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se înmulțeau vertiginos; le vedeam răsărind de peste tot. Concomitent, lupii ce se ascundeau înlăuntrul nostru simțeau impulsuri puternice și împingeau să iasă afară și să umple aerul geros cu suflarea lor caldă și sălbatică. Erau lupi transparenți, care ocupau spațiul imaginar, aidoma unor arhetipuri; frica noastră atavică îi făcea să se manifeste. Arhetipul lupului nu avea trupul fiarei concrete. Se limita să ia contururile dealurilor sau pe cele ale norilor alburii. Deodată ne-am dat seama că nu exista nici un lup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sumă care se plătește este suma cea mai mică. În temeiul art. 10 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Daca cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obligă prin ce, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obligă persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, oblibațiile celorlalți semnatari rămân totuși valabile. Pct. 55. - În activitatea lor, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor respecta
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]
-
suma cea mai mică. ---------- În temeiul art. 7 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin: Dacă cambia poartă semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv, nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau în numele cărora ea a fost semnată, obligațiunile celorlalți semnatari rămân totuși valabile." Pct. 58. - În activitatea lor, Banca Națională a României și instituțiile de credit vor
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
de credit". Pct. 59. - Banca Națională a României și instituțiile de credit vor considera ca semnături care nu sunt legal valabile pe cambie semnăturile unor persoane incapabile din punct de vedere juridic a se obliga prin cambie, semnăturile false ori ale unor persoane imaginare sau care nu ar obliga persoanele care au semnat titlul ori în numele cărora titlul a fost semnat. Obligațiile celorlalți semnatari capabili din punct de vedere juridic rămân totuși valabile. ----------- Pct. 59 a fost modificat de art. II din NORMA nr.
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
care au îngăduit realizarea unor taxonomii rasiale. Cele mai uzuale diferențiază între "negroizi", "mongoloizi" și "caucazieni" sau (pentru a prelua o distinctivitate cromatică) între "negri", "mulatri", "galbeni", "roșii" și "albi". Toate aceste diferențieri rasiale, care rămîn mai degrabă la nivel imaginar decît real, au servit și legitimat intervenția colonială, instituind o ordine politică, socială și simbolică nedreaptă, în care anumite rase (în speță, cea "caucaziană" sau "albă") erau mai "înzestrate". Astăzi însă, rasa nu mai este un concept biologic acceptabil la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
context particular, așa cum subliniază psihologul behaviorist Fridlund (1997). în cercetarea pe care a coordonat-o psihologul american, s-a observat că valoarea "zîmbetului" nu este asociată stării de "a fi fericit/ a simți bucurie", ci se datorează prezenței reale sau imaginare a altora. în al treilea rînd, un alt grup de cercetători a remarcat că proba specifică rezultată din paradigma universalității expresiilor faciale conținea un număr ridicat de erori metodologice, care, reunite, ar fi putut da naștere acelui "acord înalt" asupra
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
descriu cel mai fidel sănătatea unei societăți, în maniera sistematizată de P. Bourdieu în jurul conceptului de habitus (Bourdieu, 1990). Cercetările evocate au urmărit dinamica mai multor indicatori asociați normelor implicite, pe baza unor scenarii comportamentale care merg dincolo de proiectarea lor imaginară (Sparks, Harris, Raats, 2003). Aceste particularizări ar putea fi foarte expresive în a descrie o specie identitară mutantă, tot mai răspîndită în țesutul social. Aveam în vedere deopotrivă scenariile comportamentale explicite care presupun un răspuns nonambiguu, activat nemijlocit, în urma unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comunitar și o rețea de interacțiuni într-un context biografic și istoric ce îndeamnă generalizat la dezangajare, retractilitate, iresponabilizare, pe scurt, la însingurare alături de "celălalt" (alteritatea fiind privită fie ca actor singular, fie ca grup de apartenență, instituție sau scenariu imaginar), descrie o specie de proces de grup care nu este apanajul unei strategii de viață individuale. Avem de-a face cu asumarea colectivă a neputinței, fatalismului, implacabilității ratării, care potențează un comportament dezaxat, aparent inexplicabil, tipic autistului clinic. Cel din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și ideologie în România comunistă,Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
umilirea și degradarea corpului recalcitrant („dușmanul de clasă / rasă”), de reglementarea sexualității (Între altele, prin interzicerea avorturilor) și, În general, de politica de uniformizare a vieții, alimentației, vestimentației etc. menită să creeze o societate a conformității absolute. În varianta sa imaginară, trupul devine „corpul” (aproape) mistic al Partidului-Stat, al colectivului transfigurat, care, aidoma unui uriaș Leviathan, nu numai că Își Încorporează, fără rest, supușii, dar și dispune de ei, În trup și suflet, cu scopul de a-i „normaliza”, domestici sau
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
ar fi foarte greu de definit condiții la limită care să aibă sens. Poate Însă există a treia posibilitate. Poate că universul nu are frontiere În timp și spațiu, Însă e vorba de un alt fel de timp, numit timp imaginar, reprezentat pe o axă perpendiculară pe cea a timpului real. Efectul Doppler = Modificarea frecvenței și lungimii de undă a undelor sonore sau de lumină pe care un observator o percepe atunci când sursa se mișcă față de el. Big Bang = Singularitatea de la
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
tragedie nemaiîntâlnită În istoria românilor au constituit condamnările și omorurile În masă a românilor din zona ocupată care Încercau să treacă frontiera În România. Așa numiții „ dușmani ai orânduirii socialiste” au fost deportați În Siberia și Kazahstan pentru o vină imaginară sau pentru oarecare avere. În eșaloanele de trenuri cu direcția locului de deportare erau aduși ucraineni sau ruși. O adevărată tragedie s-a derulat În lagărele siberiene, În Kazahstan, și dincolo de Cercul polar. Celor deportați li se confisca averea iar
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
plastice și alte forme de reprezentări bahice care, spre deosebire de literatură, ocupă un loc foarte important în creația artistică de inspirație vitivinicolă. Aceste multiple și diverse metamorfoze artistice explică faptul că doar sensibilitatea ne poate purta printr-un soi de muzeu imaginar. Vizita intelectuală ne ghidează în primă instanță spre splendida tavă a lui Exekias de la muzeul din Munich, pe care este reprezentat Dionisos întins pe galera lui, un butuc de viță de vie răsucit în jurul catargului lăsând să atârne greu din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
termen etichetau cadrele militare. 38 BD - Batalionul disciplinar. 39 SMG - Statul Major General. ------------------------------------------------------------------------- AȘA NE-AM PETRECUT REVOLUȚIA 2 1 226 227 Introducere Prolog România, 1989. Microgarnizoana din Pantelimon Anul 1989. Evenimente și semne Zilele Revoluției. Război real cu inamic imaginar Sfârșitul Revoluției. Adaptarea la noua ordine Epilog Zilele Revoluției. Război real cu inamic imaginar
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
NE-AM PETRECUT REVOLUȚIA 2 1 226 227 Introducere Prolog România, 1989. Microgarnizoana din Pantelimon Anul 1989. Evenimente și semne Zilele Revoluției. Război real cu inamic imaginar Sfârșitul Revoluției. Adaptarea la noua ordine Epilog Zilele Revoluției. Război real cu inamic imaginar
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]