10,350 matches
-
Française, 2003), pp. 153-178. 19 Legea din 22 iulie 1983 și legea din 7 ianuarie 1983 cu privire la împărțirea competențelor între municipalitățile, departamentele și regiunile Statului, au completat legile din 25 ianuarie 1985 și din 6 ianuarie 1986. 20 De fapt, inspirația pentru aceste principii care stau la baza acestor legi a venit din raportul Guichard, Vivre ensemble, Rapport de la commission de Dévelppement des responsabilités locales présidée par Olivier Guichard (Paris: La Documentation française, 1977), p. 97. 21 A. Delcamp și M-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
at Work: The Path to Meaning, Spirit and Success, de Carol Osborn. AMACOM, 1999. Folosind cele 7 principii prezentate de această carte, puteți învăța cum să munciți mai puțin, dar să obțineți mai mult, cum să găsiți noi surse de inspirație, creativitate și vitalitate, cum să vă schimbați părerea despre viață și muncă și cum să vă gestionați cariera astfel încât să găsiți fericirea și succesul într-o lume haotică și instabilă. Making a Living While Making a Difference, de Melissa Everett
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
Clark Layman Book, edited by Jeffrey Helterman, University of South Carolina and Jerome Mitchell, University of Georgia, The Gale Group, 1994, pp. 127-130 passim. 5 „Poeți francezi, precum Guillaume de Machaut sau Eustache Deschamps, s-au dovedit o sursă de inspirație în perioada tinereții [lui Chaucer, n. n.] și primele sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pp. 127-130 passim. 5 „Poeți francezi, precum Guillaume de Machaut sau Eustache Deschamps, s-au dovedit o sursă de inspirație în perioada tinereții [lui Chaucer, n. n.] și primele sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau un stil căutat. Geoffrey Chaucer și Giovanni Boccaccio sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de la vârsta de paisprezece ani până la douăzeci și opt, în regatul Napolelui, un fel de locus amoenus, îmbibat de o eleganță aristocratică, veselie, exuberanță, dar și un vădit interes pentru cultură. Orașul acesta a fost primul imbold, dar și prima sursă de inspirație pentru scriitorul italian. Aici a putut cunoaște operele anticilor latini, studiind în grandioasa bibliotecă a regelui Robert de Anjou. L-a avut ca profesor de drept pe Cino da Pistoia, în același timp poet și prieten al lui Dante Alighieri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
studiind în grandioasa bibliotecă a regelui Robert de Anjou. L-a avut ca profesor de drept pe Cino da Pistoia, în același timp poet și prieten al lui Dante Alighieri. Dante a fost pentru Boccaccio primul model, prima sursă de inspirație, iar peste ani, Francesco Petrarca avea să mărturisească în legătură cu impactul pe care l-a exercitat în existența lui Boccaccio autorul Divinei Comedii, într-una din epistolele sale, că a reprezentat „primus studiorum dux et prima fax”11 a studiilor boccaccești
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
creator. Pentru a da mai multă credibilitate spuselor sale, Boccaccio citează nume ce reprezintă autorități ale vremii (Guido Cavalcanti, Dante Alighieri), care au acordat o importanță majoră imaginii feminității în operele lor (Vita Nuova, Divina Comedie). Femeia rămâne izvor de inspirație, forța centripetă spre care se canalizează toate resursele fanteziei masculine. Naratorul este plin de curtoazie, afabil și supus oricărei dorințe ce ar putea fi exprimate de femei, devine un adevărat cavaler și apărător al „preaiubitelor doamne”, pentru care și-ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
amuzamentului. 579 „Arta este singurul lucru serios pentru Boccaccio, singurul care, în mijlocul orgiilor fanteziei, îl îndeamnă să mediteze, și care îi încrețește fruntea în mijlocul libertinajului celui mai desfrânat, așa cum se întâmplă lui Dante și lui Petrarca în momentele lor de inspirație cele mai înalte și mai pure.” Francesco De Sanctis, op. cit., p. 364. 580 Christopher Nissen, op. cit., p. 7. 157 V. 2. Donna angelicata - puritate alegorică și demitizare Personajul feminin pozitiv, donna angelicata, cunoștea în secolul al XIV-lea și în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și sonetele (cunoscute sub denumirea de Epistole și de Rime) reflectă oarecum interesele autorului în epoca respectivă, fie ele personale, literare sau politice. Poeziile boccaccești din prima perioadă de creație (Rimele) dovedesc o inspirație fidelă din opera unor idoli toscani, poeții Dulcelui Stil Nou și Dante. și el are o Beatrice a lui, o donna angelicata. Doamna sa este trimisă din cer, este înconjurată de o curte întreagă de femei care o admiră, ochii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a nimfelor pe care le conduce, dar mai ales tema, dialectica Diana - Venus, opoziția între ceea ce am numi donna angelicata, castă, pură, eterică, și donna demonicata, carnală, pasională, nesupusă, senzuală, precum și impactul pe care femeile îl au asupra personajelor masculine. Inspirația vine și din literatura antică, mai ales de la Ovidiu, ale cărui metamorfoze sunt valorificate în acest poem, dar și de la Dante (poemul este scris în terține, portretizează femei frumoase - parafrazând lauda pe care Dante o aduce Beatricei în Vita Nuova
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
exemplu de indulgență senzuală convertită, în ultimul moment, în acceptare a moralității, a salvării sufletului, în manieră creștină, decât o călătorie dinspre viciu spre virtute.612 Amorosa visione (1342-1343) este o replică la capodopera dantescă deoarece regăsim același vis alegoric: „Inspirația vine iar din viziunile literare moral-didactice ale tradiției toscane. <<Viziunea>>, ca modalitate de a elucida adevărurile transcedentale, provenea atât din sursele clasice, cât și din modelele creștine, dar, din nou, principalul model pentru Boccaccio rămâne Dante, care, în Divina Comedie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai amplu, deoarece a rămas neterminat, include nouă legende, povestiri care par mai degrabă niște schițe, pentru că nu sunt trasate decât sumar anumite aspecte legate de viața unor personaje reale sau mitologice, fără a fi dezvoltate în toate detaliile 674. Inspirația vine 671 „Poarta, amintind de cea din Infernul lui Dante, are două inscripții - una lăudând, alta avertizând în legătură cu iubirea.” William D. Reynolds, The Parliament of Fowls: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe eroina poemului Il Filostrato (aproximativ 1335), una din operele de tinerețe ale lui Giovanni Boccaccio, care ilustrează, prin titlu, admirația autorului pentru literatura antică greacă (numele desemnându-l pe cel care suferă din dragoste). Cu toate acestea sursa de inspirație nu trebuie căutată în rândul scriitorilor antici, Homer 947 sau Virgiliu, pentru că ei nu o menționează. Istorisirea este creația unui poet francez din secolul al XII-lea, Benôit de Sainte-Maure, care a compus o lucrare amplă, Roman de Troye. Peste
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
naratorul ale cărui sentimente au fost, de asemenea, înșelate, deoarece mărturisește în introducerea cărții 949 că a fost dezamăgit de iubita sa. Afirmă că, deși alți poeți îi invocă pe Zeus sau Apollo, și chiar el obișnuia să le ceară inspirația muzelor în creația sa poetică, acum însă o menționează pe doamna inimii sale, singura inspiratoare a artei proprii. Sunt ecouri numeroase din poezia Dulcelui Stil Nou sau a lui Dante. „În versurile sale introductive Boccaccio invocă <<lumina fermecătoare a frumoșilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se uita în ochii ei luminoși și la figura ei angelică>> I, 28, și nu realizează <<că Iubirea, cu săgețile ei, locuiește în razele acelor ochi încântători>> I, 29.”950 Deși întâlnim elemente ale dragostei curtenești, totuși „principala sursă de inspirație din Filostrato o reprezintă creațiile populare, cunoscute în epocă sub denumirea de cantare. Reprezintă un roman de factură populară, peste care s-a suprapus însă și influența literaturii cavalerești. Este direct, simplu și realist, la fel ca un roman popular
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spații liniștite, evitarea josnicelor ademeniri ale femeilor. Cât de departe sunt aceste sfaturi de cele pe care naratorul boccaccesc le făcea în Introducerea zilei a patra a Decameronului se poate constata cu ușurință: femeile nu mai sunt muze, surse de inspirație, generatoare de sentimente nobile. Dragostea devine pentru fostul soț al văduvei un sentiment destinat în exclusivitate celor tineri și neinițiați, senectuții îi corespunde mai bine studiul, preocupările scolastice. Importanța investigării literaturii, chiar și a celei păgâne, este susținută și reluată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1031 Cu brutalitate, fantoma soțului văduvei realizează un portret indezirabil al femeii și concluzioneză cu o descriere metaforică a părților private ale văduvei, la fel de înjositoare 1032. Misoginismul va continua și în operele următoare, autorul pledând pentru ascetismul medieval, precum și pentru inspirația și cultivarea cu precădere a surselor clasice. La sfârșitul cărții, fantoma defunctului soț îi cere naratorului să se roage pentru el, deoarece este evident că femeia nu o face, naratorul ajungând, semnificativ, dintr-o vale întunecoasă pe un deal luminos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care, „părăsind” unele sanctuare, ar fi provocat decăderea lor totală. Cel dintâi dialog, De Pythiae Oraculis - sau, după titlulsău grecesc, De ce răspunsurile Pythiei nu mai sunt acum În versuri? -, tratând strict despre divinația delfică, ne oferă, pe lângă o teorie a inspirației oraculare, informații extrem de bogate privitoare la forma și la semnificația oracolului ca revelație. Concepția lui Plutarh despre oracole - și, În consecință, și studiul nostru - se articulează, așadar, În jurul a trei aspecte extrem de complexe: agenții divinației, inspirația profetică și mesajul oracular
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pe lângă o teorie a inspirației oraculare, informații extrem de bogate privitoare la forma și la semnificația oracolului ca revelație. Concepția lui Plutarh despre oracole - și, În consecință, și studiul nostru - se articulează, așadar, În jurul a trei aspecte extrem de complexe: agenții divinației, inspirația profetică și mesajul oracular propriuzis. Pentru a putea aborda Însă problemele ridicate de aceste scrieri, se impun mai Întâi de toate câteva precizări de ordin cronologic. Vom Încerca apoi să situăm „discuțiile delfice” În contextul istorico-filosofic al epocii lui Plutarh
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de reconstrucție a sanctuarului. Totuși, nu suntem Întru totul de acord (pentru motivele pe care le vom prezenta ceva mai departe) cu un alt argument pe care R. Flacelière Îl propune În favoarea datării sale: deosebirea radicală care ar exista Între inspirația profetică din De Defectu... și cele din De Pythiae.... Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarhtc "Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarh" Chiar dacă explicația decadenței oracolelor propusă de Ammonios În dialogul De Defectu Oraculorum nu este acceptată de către ascultătorii
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
deslujitori, cum Îi numește Platon 1 („ten hermeutiken... kai diakoniken physin”), Înseamnă a semăna confuzie, „amestecând divinitatea În treburile și În nevoile oamenilor”2! • Pentru a scăpa de un Îndoit risc (1 - a crede că oracolele „sunt lipsite de orice inspirație divină” sau că ceremoniile cultului și misterele „Îi lasă pe zei nepăsători” și 2 - a presupune „că ei intervin În mod direct prin prezența (pareinai) și prin acțiunea lor (sympragmateuesthai)”, trebuie „să atribuim acest rol celor cărora le revine de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a) vorbește deja de legătura pe care oamenii o pot Întreține cu zeii, În stare de trezie sau În somn. Atât ideea că există ființe privilegiate din acest punct de vedere, cât și aceea a purității sufletului - condiție a dobândirii inspirației divine - se regăsesc frecvent la Platon. Totuși, nu trebuie trecută cu vederea contribuția personală a lui Plutarh. Discursul lui Simmias se distinge, remarcă A. Corlu, „prin calitatea gândirii și a expresiei, prin bogăția și precizia imaginilor”1- În toate acestea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
diferite: În De genio..., cel ce-și exercită influența asupra lui Socrate e un demon individual care nu-i trezește neapărat capacitățile divinatorii. Reluarea chestiuniitc "Reluarea chestiunii" Trebuie spus că intervenția lui Ammonios are dublul merit de a schița teoria inspirației din celălalt dialog care va face obiectul analizei noastre - De Pythiae Oraculis, integrându-i demonologia, și de a face trecerea Între cele două expuneri importante din De Defectu..., cea a lui Cleombrotos și cea a lui Lamprias, care se situează
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din Vieți..., În lumina dualismului plutarhian 2 potrivit căruia aceste „ființe mixte” se pot „Înscrie În ordinea generală a unui univers Împărțit Între două puteri, păstrând neatinsă transcendența celei divine și servind totodată drept «punct de legătură» cu restul lumii”. Inspirația oracularătc "Inspirația oraculară" Observații preliminare asupra expunerii lui Lamprias. Influențele platonicienetc "Observații preliminare asupra expunerii lui Lamprias. Influențele platoniciene" Răspunsul lui Lamprias, care vine, la rându-i, cu o soluție pentru a explica dispariția oracolelor, ne oferă În același timp
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În lumina dualismului plutarhian 2 potrivit căruia aceste „ființe mixte” se pot „Înscrie În ordinea generală a unui univers Împărțit Între două puteri, păstrând neatinsă transcendența celei divine și servind totodată drept «punct de legătură» cu restul lumii”. Inspirația oracularătc "Inspirația oraculară" Observații preliminare asupra expunerii lui Lamprias. Influențele platonicienetc "Observații preliminare asupra expunerii lui Lamprias. Influențele platoniciene" Răspunsul lui Lamprias, care vine, la rându-i, cu o soluție pentru a explica dispariția oracolelor, ne oferă În același timp o primă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]