19,025 matches
-
tânăr pierzi vremea printre femei/ de duzină, cât trupurile lor în valuri te poartă-n/naufragiul visat, cât încă-ți stă-n putere să poți renunța/ la ele ca la niște cărți de joc trișorul.” SCRIERI: Esopia, București, 1982; Poeme introductive, Iași, 1986; Pașii poetului (în colaborare cu Emil Iordache), București, 1989; Elegiile după Rilke, Iași, 1993; În căutarea poemului pierdut, Botoșani, 1995; În absența iubirii, Timișoara, 1996; Scriitorul, Timișoara, 1996; Poeme golănești, București, 1997; Infernul migrator, Botoșani, 1997; Insula nimănui
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
Iași, 2003; Sfârșitul sau Momente din viața unui om falsificat, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Zece poeți români laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1991-2000), Botoșani, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Esopia, RL, 1982, 32; Cristian Livescu, Gellu Dorian, „Poeme introductive”, CRC, 1986, 40; Vasile Spiridon, Afinități elective, ATN, 1994, 2; L. D. Clement, Povestiri din vremea ciumei, „Bucovina literară”, 1997, 4-7; Gheorghe Grigurcu, Trei poeți moldavi, RL, 1998, 2; Horia Gârbea, Cum să dai de dracu’?, CRC, 1998, 4; Mircea
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
Vasile Buțiu, Du-te, dor, cu Mureșul..., introd. edit., Târgu Mureș, 1976; Septimiu Bucur, Banchetul lui Lucullus, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978; Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă, pref. edit., Craiova, 1994; Iosif Blaga, Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă, introd. edit., Craiova, 1995; Octavian Goga, Rugăciune, Craiova, 1995; Al. Papiu-Ilarian, Istoria românilor din Dacia Superioară, pref. Ștefan Pașcu, Târgu Mureș, 1996. Culegeri: Mureș, pe marginea ta..., introd. Ovidiu Papadima, Târgu Mureș, 1969 (în colaborare cu
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
redactor-colaborator al revistei „Collegium” în anii 1987-1989; inițiază, împreună cu un grup de tineri profesori, publicația social-culturală „Renașterea”, la Pașcani, în 1990. Începând cu 1996, deține rubrica „Critica prozei” la revista „Convorbiri literare”. Ca redactor și editor, semnează prefețe și studii introductive la volume de Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, George Coșbuc, Vasile Alecsandri, prefațează cărți de poezie și proză ale unor autori contemporani; alcătuiește antologia de proză De la I. Creangă la V. Voiculescu (2003), însoțind-o de studiul critic Ceva despre povestiri
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
-lea și al XIX-lea. Colecția cuprinde 203 tipuri de descântece și 220 de variante, clasificate după criteriul funcțional, în ordinea alfabetică a 203 boli, de la „albeață” la „zmeoaică”, deși autorul preconizase o sistematizare mai interesantă, după criterii literare. Studiul introductiv, de dimensiuni egale cu corpusul de texte, reprezintă o minuțioasă cercetare monografică, diacronică și comparatistă, a speciei. Folcloristul întreprinde în prima parte un studiu al demonologiei populare, iar în partea a doua propune o interesantă tipologizare a incantațiilor populare „după
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
operei) cu raportarea la ceilalți mari poeți români interbelici, urmărește să identifice constantele tematice ale întregului liricii lui Voiculescu (uneori relevate încă în primele ei manifestări) și evoluția expresiei către forme progresiv concentrate, esențializate. Pledoaria lui G. continuă în studiile introductive la edițiile Poezii (I-II, 1983) și Poezii alese (1996), îndeosebi aceasta din urmă recuperând o parte notabilă din lirica religioasă scrisă de V. Voiculescu după 1944. St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin (1985) revizuiește, într-o tonalitate
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
al doilea se relevă condiția de „confesiune tragică” a lui Nu, citit, insolit, ca un document al „înfrângerii” încercate de un tânăr rebel, narcisiac și neaderent nici unei discipline sau angajări. Rubrica-dicționar „o idee”, vedetă favorită a revistei, combate, potrivit șapoului introductiv, „confuzia” și „echivocurile” terminologice care nasc pretinse dezbateri de idei, în fond, sterile „certuri de cuvinte”. Râvnind să pună în evidență „valoarea de circulație” a termenilor și astfel să contribuie la „fixarea fizionomiei spirituale a epocei”, rubrica se recomandă și
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
următoare lui Aristotel ceva se schimbă în modul de abordare, care devine pluristratificat. Teofrast a fost elevul preferat al lui Aristotel. S-a păstrat o lucrare a sa de bătrânețe, care a fost folisită de La Bruyere (Teofrast, 1966Ă ca parte introductivă a operei sale, Caracterele sau moravurile acestui veac, publicată în secolul al XVII-lea. În opusculul lui Teofrast sunt descrise 30 de tipuri de persoane sub următoarele denumiri: 1. Prefăcutul; 2. Lingușitorul; 3. Flecarul; 4. Grosolanul; 5. Amabilul; 6. Neobrăzatul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rubrica „Miscellanea”. Debutul său editorial îl reprezintă volumul Arghezi și folclorul (1966). A colaborat, folosind și pseudonimul C.D. Teodosiu, la „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Revista română” (edițiile în limbi străine), „Steaua” și „Almanahul «Tribuna»”. A semnat prefețe și studii introductive la ediții din operele unor scriitori români, comentarii despre personalități importante ale culturii românești (C. Brâncuși) și studii de folclor (Folclor în Țara Zarandului, în colaborare cu Ioan Șerb). În Arghezi și folclorul, lucrare considerată o contribuție importantă la bibliografia
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
în perspectivă comparată (1971) într-o concepție unitară, care va fixa metoda precumpănitoare a exegezelor în funcție și de intenția urmărită de autor: stabilirea individualității folclorului românesc prin comparație cu folclorul altor popoare europene. Primul compartiment are rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva repere teoretice: datare și periodizare, clasificare și definiție etc., care pledează pentru folosirea metodei filologice în studiile folcloristice. Al doilea este alcătuit din studii despre aproape toate speciile literaturii populare - balada, bocetul, basmul, povestea, proverbele, ghicitorile și cântecele
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
trăim într-o ajutorare spirituală” (Marin Bucur). Dacă N. Cartojan identificase legăturile cu lumea sud-est europeană, C. urmărește, cercetând spațiul slav răsăritean, o apropiere, o legătură cu acesta, dar nu o suprapunere. „Scopul istoricului literar - preciza el într-o lecție introductivă - este de a găsi adevărul obiectiv, de a găsi cauzele fenomenelor literare și de a face legătura evolutivă între aceste fenomene.” De aici, opțiunea pentru „abordarea filologică” sau „exegetică” a fenomenelor literare (Dan Horia Mazilu). Astfel, materialul acumulat pe parcursul timpului
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
științifică reală, culegerea Descântece din Moldova (1982), pe care C. a realizat-o în colaborare cu Lucia Berdan, a avut și semnificația sfidării politicii culturale a timpului, descântecele fiind socotite sub regimul comunist o manifestare de obscurantism. În amplul studiu introductiv, autoarea stăruie asupra instrumentarului poetic: eufemisme, elemente criptice, simboluri, simbolistica numerelor și a culorilor, se oprește asupra tipurilor de discurs, subliniază marea lor diversitate de forme poetice. Ampla antologie de texte (391) facilitează cunoașterea tipologiei compoziționale a descântecelor: tipuri simple
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
indirecte; forme magice și parodii. Substanțialele capitole de note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac din Descântece din Moldova o lucrare de referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata că în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
de la exercițiul reproductiv, care presupune învățarea strictă a unor cunoștințe, până la exerciții care cultivă și dezvoltă creativitatea cursanților). Referindu-se la această paletă largă, Ioan Cerghit utilizează criteriul funcției îndeplinite pentru a alcătui o tipologie a exercițiilor: avem astfel exerciții introductive, de observare, de asociație, de bază, de exprimare concretă (de la desen la jocurile educative), de exprimare abstractă (pe aria comunicării verbale și, mai nou, nonverbale), repetitive, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, de creație, de evaluare, corective etc. Un alt criteriu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ALMANAHUL EVREIESC ILUSTRAT PENTRU ROMÂNIA, publicație apărută la București între 1932 și 1940; din 1935, titlul se restrânge la „Almanahul evreiesc”. Este editat în limbile maghiară, germană, franceză și română. Din cuvântul introductiv pot fi aflate intențiile redactorilor, care vor să fie „cronicari fideli și observatori nepărtinitori ai desfășurării vieții fără deosebire”. Versuri publică A. Axelrad și A. Toma, iar publicistică semnează Carol Drimer, Miron Grindea, Adalbert Kun, W. Filderman, George Stroe, Nicolae
ALMANAHUL EVREIESC ILUSTRAT PENTRU ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285283_a_286612]
-
din Budapesta, Sibiu, 1910. Culegeri: Texte din literatura poporană română, t. I: Poezia tradițională, Budapesta, 1899, t. II, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1966; Repere bibliografice: Petre V. Haneș, Studii de literatură română, București, 1910, 1-21; Ion Mușlea, Studiu introductiv la Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, t. II, București, 1966; Vrabie, Folcloristica, 283-284; Bârlea, Ist. folc., 279-285; Dicț. lit. 1900, 32; Datcu, Dicț. etnolog., I, 41-42. L.Cș.
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
Junimii, sau „articolul sinteză” de Ion Petrovici (Titu Maiorescu) în care autorul lui, „izbutind să păstreze o perfectă obiectivitate”, „a realizat cea mai frumoasă formă de a omagia pe profesor, dovedind că se identificase cu spiritul lui” (Pamfil Șeicaru, Notă introductivă). Secvențele dedicate istoriei contemporane a României includ, alături de comentariile consacrate celor mai acute probleme românești actuale (Războiul României pentru eliberarea din nou a Basarabiei, După abdicarea regală, Universitatea în exil a Europei Libere, 1952; Pamfil Șeicaru, Este posibil un partid
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
realizată de prolificul dascăl Costea de la biserica Șcheilor din Brașov 53. În fine, nu au lipsit nici traducerile din greacă. Alexandru Mareș fixează convingător prima traducere în limba română a lucrării înainte de anul 159254. În fine, într-un erudit studiu introductiv, Alexandru Moraru numără nu mai puțin de 36 de manuscrise românești, în toate cele trei provincii istorice, acoperind patru secole (al XVI-lea-al XIX-lea), la care se adaugă ediția realizată de Antim Ivireanul în 1700, reluată ulterior de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Alexandru Mavrocordat, dintre care următoarea trebuie să îi fi fost cunoscută, dacă nu în litera, măcar în spiritul ei, și lui Cantemir: Nu faceți ce vreți, nici ce puteți, ci ceea ce vă servește interesele". (p. 279). 15 Virgil Cândea, Studiu introductiv, la Divanul..., în Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, p. 18. 16 P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viața și opera, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1958, p. 79. 17 Idem, p. 81. 18 Manuela Tănăsescu, Despre Istoria ieroglifică, Editura Cartea Românească, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comunicarea prin scris este inclusă de cărturari cu drepturi depline, alături de imagine și cuvânt, în taxinomia instrumentelor indispensabile cunoașterii". 8 Daniel Barbu, op. cit. p. 159. 9 Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, studiu introductiv, notă asupra ediției și note de Valentina și Andrei Eșanu, traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi, Editura Institutului Cultural Român, București, 2007, p. 306. 10 Câteva exemple, culese din Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vol. Cele mai vechi cărți populare în literatura română, vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 16. 56 O trecere în revistă a acestor opinii o realizează Florentina Zgraon, în Cuvânt înainte la Alexandria. Cea mai veche versiune păstrată, studiu introductiv, ediție și glosar de Florentina Zgraon, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, pp. 11-13, care optează pentru o variantă apropiată de cea propusă de Nicolae Cartojan: secolele al III-lea și al II-lea î.e.n. 57 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-lea î.e.n. 57 Idem, p. 15. Vezi și: Nicolae Cartojan, op. cit., pp. 271-272. 58 N. Cartojan, op. cit., p. 273. 59 Cum prima parte lipsește din cea mai veche versiune, citez după: Cărțile populare în literatura românească, ediție îngrijită și studiu introductiv de Ion C. Chițimia și Dan Simonescu, vol. I, Editura pentru literatură, București, 1963, p. 17. 60 Vezi reproducerea lor în Nicolae Cartojan, op. cit. 61 Vezi N. Cartojan, op. cit., pp. 281-289. 62 I.C. Chițimia, Probleme de bază ale literaturii române
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
volumul Lajos Demény, Lidia A. Demény, Carte, tipar și societate la români în secolul al XVI-lea. Studii, articole, comunicări, introducere de Dan Simonescu, Editura Kriterion, București, 1986, pp. 261-270. 76 N.A. Ursu, op. cit., p. 35. 77 Virgil Cândea, Studiu introductiv, la vol. Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, Divanul, ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text grecesc de Maria Marinescu-Himu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1974, pp. 33-34. 78 Virgul Cândea pune în oglindă pasaje din cele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în secolul al XVI-lea. Studii, articole, comunicări, introducere de Dan Simonescu, Editura Kriterion, București, 1986, pp. 261-270. 76 N.A. Ursu, op. cit., p. 35. 77 Virgil Cândea, Studiu introductiv, la vol. Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, Divanul, ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text grecesc de Maria Marinescu-Himu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1974, pp. 33-34. 78 Virgul Cândea pune în oglindă pasaje din cele două opere, demonstrând fără drept la replică influența poemei lui Miron Costin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1974, pp. 33-34. 78 Virgul Cândea pune în oglindă pasaje din cele două opere, demonstrând fără drept la replică influența poemei lui Miron Costin asupra primei cărți a lui Cantemir. Vezi Virgil Cândea, Studiu introductiv, la Divanul..., în Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, pp. 31-32, p. 56. 79 Herodot, Istorii, traducere românească publicată după manuscriptul găsit în mănăstirea Coșula de Nicolae Iorga, Vălenii de Munte, Tipografia "Neamul românesc", Societate pe acțiuni, 1909. Folosesc ediția anastatică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]