10,381 matches
-
menționez "Programul voluntarilor culturali japonezi", care constă în trimiterea de voluntari în instituțiile de educație și în O.N.G-urile din țara noastră (introducerea în România a culturii urbane japoneze și a celei tradiționale, predarea limbii japoneze etc.). Partea japoneză dorește să dea curs schimburilor între intelectualii din cele două țări prietene, ca o contribuție la viitorul relațiilor dintre Japonia și România la soluționarea unor probleme importante având semnificații deosebite pe plan internațional în multe domenii de activitate. Ca apreciere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mai activ Comitetul economic mixt în sprijinirea investițiilor nipone pe piața românească. Este încă de actualitate și problema aducerii sistemului românesc de statistică la un nivel corespunzător actualelor condiții și reluarea unor proiecte guvernamentale în România pentru care există finanțare japoneză. Partea niponă continuă să insiste asupra înlăturării cauzelor legate de frecventele schimbări în legislația internă, birocrația și lipsa de transparență a procesului de privatizare. Anul 1998 a marcat semnarea Acordului de împrumut în yeni pentru extinderea Terminalului de la Constanța și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Japan International Cooperation Agency pentru realizarea rețelei de metrou a municipiului București cu Aeroportul internațional "Henry Coandă". În anul 1998, s-au desfășurat la București lucrările primei sesiuni a Comisiei mixte de colaborare în domeniul științei și tehnologiei. În mass-media japoneze a fost acordat un spațiu mai mare informațiilor despre România, după anul 1999; s-a constatat o intensificare a eforturilor diplomației române de a remedia imaginea României în Arhipelagul nipon. Obiective pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Sanctuarele budiste de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Regatului vietnamez. Veniți printre primii europeni, în secolul XVII, francezii au instaurat în secolului XIX dominația colonială asupra Cambodgiei ("protectoratul", în 1863), desființarea ultimelor drepturi suverane în anul 1884 și au inclus țara în anul 1887 în Uniunea Indochineză. Trupe japoneze au ocupat Cambodgia în anii 1941-1945. Regele Norodom Sihanouk a proclamat, la 12 martie 1945, independența, dar intervenția militară franceză a reinstaurat vechea dominație. În urma luptelor de eliberare națională, Cambodgia a obținut statutul de "stat asociat" în cadrul Comunității franceze (la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
broșuri, utilizate la redactare. Prof. univ. dr. Ion Avram, fost ministru consilier la Ministerul Afacerilor Externe 8 aprilie 2013 LUCRĂRI ELABORATE ȘI PUBLICATE DE DR. LUCIAN D. PETRESCU, AMBASADOR, ÎN PERIOADELE 1965-1986 și 2006-2013 1. "Lupta poporului coreean împotriva ocupației japoneze, înaintea și în perioada celui de al Doilea Război Mondial", în volumul intitulat Rezistența antifascistă și antiimperialistă în Asia, în anul 1975, de către ISISP, București. 2. Rezistența antijaponeză în Indochina, în perioada celui de al Doilea Război Mondial, în vol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
o surpriza. Ne-a pus la punct cu tehnicile noi folosite în biologia celulară, care permiteau deslușirea structurii acizilor nucleici, cu o precizie care merge până la recunoașterea tuturor nucleotidelor în înșiruirea lor naturală. Având toate datele la îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină), iar pentru fiecare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală. Desigur că partitura obșinută a fost prelucrată de muzicieni cu experiență și astfel s-a obținut o partitură pentru „muzica genelor”. Având o lucrare a geneticianului japonez, cu partitura genelor, domnul academician a rugat pe un specialist de la Conservatorul „George Enescu” pentru a-i da viață. Astfel, după explicațiile făcute, domnul academician a deschis aparatul de radio și ne-a oferit „muzica genelor”, fixată pe bandă magnetică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
s-ar putea să nu fie decât consecința intereselor electorale ale partidelor de guvernământ. Ceea ce nu infirmă însă realitatea măsurilor semnalate. La fel ca și existența unui impresionant parc auto cu ultimele modele ale celor mai prestigioase mărci europene și japoneze. La urma urmei, ai impresia că, la cincisprezece ani de la Revoluție, există deja o pătură de oameni înstăriți și bogați de-a binelea care, în mod firesc, nu numai că nu duc lipsă de nimic, dar pe deasupra domină, prin activitatea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
lui Jean Feyler și a soției sale, Dominique. O casă încastrată în muntele de piatră, acoperit cu un strat subțire de pămînt. Suficient însă pentru a crește iarbă și alte buruieni și chiar pentru pomi contorsionați ca într-un peisaj japonez. Se săpa în piatră și se adăugau pereți din aceeași piatră, se creau cotloane, nișe și cămări ascunse, se ciopleau scări și mici tunele. Este imposibil să desenezi aceste încăperi, scări și nișe care se situau la înălțimi diferite și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să merg pe jos. Amfitrionul meu era vădit emoționat. Pe terasa umbrită era așezată o masă din plastic și două scaune, tot din plastic. Erau însă foarte comode. Cafeaua a fost făcută surprinzător de repede și două ceșcuțe din porțelan japonez (nu chinezesc!), pline ochi, gîdilau timid simțul olfactiv, cu mirosul acela inimitabil de cafea Serrano. Sticla de whisky pe care am adus-o este desfăcută pe loc. Pahare, gheață și... poftă de vorbă. După cîteva clipe, alcoolul ne predispune spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
siguranță că da. Pașaportul, biletele, banii de drum, o ultimă verificare. Șoferul mă anunță neutru: Trebuie să plecăm la aeroport, Excelență. Sigur, sînt gata. Inima bate cu putere și simt pulsul în gît. Mă uit roată. Palmierii, mango, gazonul, trandafirii japonezi, portocalii, bananierii și cei doi pisoi micuți, care privesc foarte curioși. Vila, cu steagul, cu antenele, cu jaluzelele mereu trase. Văd limuzina cu stegulețul României. Motorul merge ca să răcească interiorul. Pentru ca Excelența sa să nu sufere cîtuși de puțin. Culmea ironiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ilustra această virtute. Și apoi, cuvântul „bărbăție“ e, oricât ar părea de ciudat, feminin... Modelul muzicii S-a vorbit adesea, după 1989, despre modelele pe care România le-ar putea adopta pentru a merge în direcția bună: modelul suedez, modelul japonez, modelul elvețian ș.a.m.d. Dar ar trebui, poate, să ieșim din politică și geografie și să ne gândim la modele de alt tip: la modelul muzicii, de pildă, abundent ilustrat, în aceste zile, de Festivalul „George Enescu“. Există cel
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Urmează o serie de exemple care se aseamănă cu cele menționate de Herodot cu douăzeci și patru de secole mai înainte în legătură cu altă țară, la fel de exotică pentru concetățenii săi. Probabil că exemplele date de Chamberlain nu sînt tot atît de convingătoare. Scrierea japoneză nu este singura din lume care se citește de la dreapta la stînga. Pentru a scrie adresa unei scrisori, nu numai în Japonia se trece mai întîi numele orașului, apoi strada și numărul, iar la urmă numele destinata rului. Dificultățile pe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pentru a coase, împingeau țesătura în ac în loc, cum facem noi, să înfigă acul în țesătură. În vechea Japonie se încăleca prin dreapta, iar calul era băgat în grajd cu spatele înainte. Vizitatorul străin observă întotdeauna cu surprindere că tîmplarul japonez taie cu ferăstrăul trăgînd unealta spre sine, nu împingînd-o, cum facem noi, și că la fel folosește și cuțitoaia, numită și cuțit cu două mînere. În Japonia, olarul își învîrte roata cu piciorul stîng în sensul acelor de ceas, spre deosebire de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și mînuirea uneltei sînt legate între ele. Rămîne de aflat dacă una o explică pe cealaltă - și, în caz că da, care pe care ? - sau dacă aceste două aspecte ale unuia și aceluiași fenomen au o origine care trebuie cercetată. O prietenă japoneză, mare călătoare, mi-a spus într-o zi că în fiecare oraș putea să aprecieze poluarea mediului examinînd gulerul cămășilor soțului ei. Nici o occidentală, cred eu, n-ar judeca așa : femeile noastre s-ar gîndi mai curînd că gîtul soțului
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
occidentală, cred eu, n-ar judeca așa : femeile noastre s-ar gîndi mai curînd că gîtul soțului lor nu e curat. Ele ar atribui o cauză internă unui efect extern : raționamentul lor ar merge dinspre interior spre exterior. Prietena mea japoneză, în schimb, raționa dinspre exterior spre interior, efectuînd în gîndire aceeași mișcare ca, în practica japoneză, croitoreasa care pune ață în ac sau tîmplarul care taie lemnul cu ferăstrăul ori îl netezește cu cuțitoaia. Nimic nu clarifică mai bine decît
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
soțului lor nu e curat. Ele ar atribui o cauză internă unui efect extern : raționamentul lor ar merge dinspre interior spre exterior. Prietena mea japoneză, în schimb, raționa dinspre exterior spre interior, efectuînd în gîndire aceeași mișcare ca, în practica japoneză, croitoreasa care pune ață în ac sau tîmplarul care taie lemnul cu ferăstrăul ori îl netezește cu cuțitoaia. Nimic nu clarifică mai bine decît un asemenea exemplu rațiunile comune ale micilor fapte asupra cărora am atras atenția. Gîndirea occidentală este
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a Japoniei, centripetă. Acest lucru se percepe chiar și în limba jul bucătăresei, care nu spune, ca noi, „a cufunda în ulei încins”, ci „a ridica”, „a sălta”, „a scoate” (ageru) din uleiul încins ; și, mai general, în sintaxa limbii japoneze, care construiește frazele prin determinări succesive mergînd de la general la special și pune subiectul la urmă. Cînd lipsește de acasă, japonezul va spune adesea ceva de genul : itte mairimasu, „plecînd, mă întorc”, expresie în care itte, gerunziu al verbului ikimasu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ceva de genul : itte mairimasu, „plecînd, mă întorc”, expresie în care itte, gerunziu al verbului ikimasu, reduce faptul de a ieși la o circumstanță în care se afirmă intenția principală de a reveni. Este o certitudine că, în vechea literatură japoneză, călătoria apare ca o experiență dureroasă, o smulgere din acel „interior”, uchi, spre care oamenii aspiră mereu să revină. Filozofii occidentali opun gîndirea extrem-orientală propriei lor gîndiri printr-o atitudine diferită față de noțiunea de subiect. În moduri variabile, hinduismul, taoismul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
iluzoriu aceste doctrine se străduiesc să-l demonstreze. Pentru ele, fiecare ființă este doar o organizare vremelnică de fenomene biologice și psihice fără un element durabil cum ar fi un „sine” : simplă aparență, sortită inevitabil să se destrame. Însă gîndirea japoneză, întotdeauna originală, se distinge în aceeași măsură de celelalte filozofii extrem-orientale ca și de a noastră. Spre deosebire de cele dintîi, ea nu anihilează subiectul. Spre deosebire de cea de-a doua, refuză să facă din el punctul de plecare obligatoriu al oricărei reflecții
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a lumii prin gîndire. S-a putut afirma chiar că într-o limbă căreia, precum japonezei, îi repugnă folosirea pronumelui personal, maxima „Cuget, deci exist” a lui Descartes este absolut intraductibilă... în loc să facă, asemenea nouă, din subiect o cauză, gîndirea japoneză vede în el mai curînd un rezultat. Filozofia occidentală a subiectului este centri fugă ; cea a Japoniei, centripetă, plasează subiectul la capătul drumului. Această diferență între atitudinile mentale este tocmai aceea pe care am văzut-o ieșind la iveală în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
centripetă, plasează subiectul la capătul drumului. Această diferență între atitudinile mentale este tocmai aceea pe care am văzut-o ieșind la iveală în modurile opuse de a folosi uneltele : asemenea mișcărilor pe care meșteșugarul le efectuează întotdeauna spre sine, societatea japoneză face din conștiința de sine un punct final. Ea rezultă din modul în care grupuri sociale și profesionale din ce în ce mai restrînse se încastrează unele într-altele. Prejudecății de autonomie a individului occidental îi răspunde în Japonia o nevoie constantă din partea individului
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de apartenență, pe care le desemnează prin cuvîntul uchi ; acesta înseamnă nu numai „casă”, ci și, în casă, încăperea din fund, prin opoziție cu cele care conduc spre ea sau care o înconjoară. Realitatea secundă și derivată pe care gîndirea japoneză o concede eului nu poate oferi acest centru spre care se tinde și la care se aspiră. În interiorul unui sistem social și moral conceput astfel nu există un centru absolut așa cum puteau să asigure în China un cult organizat al
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
încetează să fie capi ai familiei. Și în acest domeniu, relativul triumfă asupra absolutului : familia și societatea operează o permanentă recentrare. Acestei tendințe profunde i se poate atribui neîncrederea în teorie (tatemae) și primatul acordat practicii (honne). Dar dacă viața japoneză este dominată de simțul relativului și al impermanenței, acest lucru nu implică oare ca un anumit absolut să trebuiască să regăsească un loc la periferia conștiinței individuale, dîndu-i o armătură pe care aceasta nu o are în ea însăși ? De unde
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
conștiinței individuale, dîndu-i o armătură pe care aceasta nu o are în ea însăși ? De unde, poate, și rolul jucat în istoria modernă a Japoniei de dogma originii divine a puterii imperiale, credința în puritatea rasială, afirmarea unei specificități a culturii japoneze față de aceea a celorlalte națiuni. Orice sistem, ca să fie viabil, are nevoie de o anumită rigiditate, care poate fi internă sau externă în raport cu elementele ce-l compun. Oare nu acestei rigidități externe, atît de deconcertantă pentru occidentali deoarece inversează modul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]