6,058 matches
-
mai leneș, voi scrie o piesă de teatru, nu voi dezvălui încă despre ce este vorba. A.B.Să ne întoarcem cu câțiva ani în urmă, în perioada 1954-1956, când erați redactor la "Scânteia Tineretului" și colaborator la "Amfiteatru" și "Luceafărul". Comparați, vă rog, munca gazetărească de atunci cu cea de astăzi. Astăzi nu mai sunt gazetar, sunt director, redactor-șef la "Literatorul"; atunci eram doar un începător și un trepăduș. Nu este același lucru să fii începător și director. Eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
unii din aceștia.” (Cronica din revista „Tudor Pamfil” nr.1 6/1928, reprodus din Neamul Românesc din 6 ianuarie 1928). * Voința poporului Voința Poporului, (1 octombrie 1902 - 11 octombrie 1908), organul poporal independent, este ziarul noului partid condus de doi luceferi noi ai vieții politice din Bucovina - Florea Lupu și Aurel Onciul, care jucându-le țăranilor înaintea ochilor mirajul unor revendicări economice și sociale, condiții de trai prospere, dar introducând lupta de clasă la sate, deocamdată între preot și învățător, se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
varietate tematică, bine pregătite. Adevăruri, revistă politică independentă, proprietar și editor Zaharie Voronca, apare cu numărul unu în noiembrie 1922, cu promisiunea că...”apare după trebuință”. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Goethe nr. 4 , etaj I, camera 3; Tipografia „Luceafărul”, în Cernăuți, strada Iancu Flondor nr. 24. Redactor responsabil Vasile Hupca. La „Cuvânt înainte” se spune: „În fața dezastroasei realități, un grup de oameni, care ca spectatori imparțiali ai vieții noastre politice și-au impus până acum o rezervă absolută, pătrunși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
După teatru” și „Un trandafir în livrée” au făcut parte din repertoriul teatrelor de amatori. Coleg cu Mihai Eminescu, de clasă, și la Universitate, a publicat un volum de amintiri despre marele poet,oferind informații, fapte și amănunte despre personalitatea Luceafărului. A făcut traduceri din Heine, V. Umlauff, Em. Geibel, K.E Franzos și Carmen Syilva. Bibliografie militară, cu indicator alfabetic (analitic și numele autorilor) apare la Cernăuți în 1934 la Institutul de arte grafice și Editura Glasul Bucovinei, realizată de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
opera lui Eminescu, redactat cu concursul lui Gh. Bogdan - Duică și G. Ibrăileanu de Leca Morariu, Cernăuți, Anul II, 1931, fascicula a 5-a. Cuprinsul: Gh. Bogdan - Duică „Voluptate și durere” (Note critice împotriva superficialității lui Tudor Vianu); Victor Morariu, „Luceafărul” în nemțește; D. Murărașu, Eminescu despre N. Bălcescu (pagini uitate de Eminescu); Gh. Bogdan - Duică, Eminescu la Iorgu Caragiale (cu un clișeu); A. Ieșan, I. Petrovici, Contribuții la filosofia lui Eminescu; Leca Morariu, Eminescu (Note pentru o monografie). Cap. VII
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
La 1 noiembrie 1908, în numerele 20 și 21 ale revistei Deșteptarea, după o muncă de un an, în editorialul „Cel din urmă cuvânt către cititorii noștri”, se putea citi: Deșteptarea anunță că neprimind nici măcar o încurajare de la cei de la „Luceafărul Bucovinei”, „cu toate că ne-am îndreptat cu toată omenia către ei, nau vrut să știe nimic de gazetă, de care ei singuri spuneau că lucrul bun e și chibzuit, și-au hotărât să scoată altă gazetă pentru popor”, față de care „ne
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
studiul său de stilistică. (C.L. din Revista Bucovinei nr.11/12 - 1944) * Fulgerul Fulgerul, revistă independentă. Apare la Cernăuți între 19 ianuarie 1924 - 31 martie 1924, bilunar; proprietar și editor Pavel Vacariuc; redactor responsabil Nistor a lui Ion Fetilă. Tipografia „Luceafărul”, Cernăuți. Apare în limba germană: Der Blitz - Unablängige zertschrift. Casa din Suceava de pe strada Șipotului nr.9, azi strada Prunului nr.6, unde a stat în gazdă elevul Ciprian Porumbescu între anii 18601863. Iracle Porumbescu, (tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu), născut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu autori din rândul dascălilor și în care se mai publicau și redacționale, informații, decese, poșta redacției etc. Dimitrie Sidoriuc, redactor responsabil la Glasul Bucovinei, semna și el în Lumina ceva despre „Primejdia sectarismului” Lumina era comparată cu apariția unui luceafăr și mai existau și titlurile: „Însemnătatea cântărilor bisericești bizantine”, „Unde ne sunt «lucrătorii viei»”?, „Pensionarea cantorilor bisericești”, „Cântărețul bisericesc în viața culturală a satului.” Doar două numere ale noii ediții din Lumina de la Cernăuți au ajuns și s-au păstrat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
V.I. Posteucă, la 10 ani de la dispariție (1936), comemorat periodic, invocat ca un reper tutelar, Mihai Horodnic va constitui nucleul în jurul căruia se cristalizează treptat o variantă locală a mitului poetului tânăr, chemat să întemeieze o nouă tradiție. Alături de miraculosul „luceafăr” (Iulian Vespar), „primul poet modern al Bucovinei” (Mircea Streinul), la Muguri și-au început ucenicia literară Ion Roșca, răpus și el la 25 de ani de o boală necruțătoare, Ionel Negură, Constantin Rotariu și Iulian Vesper. (Toader C. Grosu). Continuarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trec pe nesimțite și-n demnitate, iar acela căruia îi place a le memora nu se va plictisi niciodată în pușcărie și nu va fi singur. La acest capitol viitorul monah se află între cei mai bogați. Știa în totul Luceafărul, Scrisorile, bună parte din Coșbuc și Topîrceanu, nenumărate versuri din Crainic și Gyr (ultimii fiind la rîndul lor în detenție), învățate pe nerăsuflate, împreună cu alfabetul Morse, de la veteranii legionari, marii poeți francezi din secolul XIX și XX, Rilke și lista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ultimii fiind la rîndul lor în detenție), învățate pe nerăsuflate, împreună cu alfabetul Morse, de la veteranii legionari, marii poeți francezi din secolul XIX și XX, Rilke și lista ar putea continua. Cîțiva tineri, ce așteptau pe jăratec pe un știutor al Luceafărului, îl vor asalta de îndată. Între acești nevinovați damnați ai comunismului, între care cobora grevistul foamei, respingător de slab și impresionant de palid, duhnind a ger, dîrdîind pînă și-n priviri, este prezentă o nobilă atmosferă de sfidare a realității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
imagini omenești nemuritoare - neuitatul nostru - Aurel Băeșu. Mă bucură f. mult că se mai găsesc oameni cu multă competență și nobilă simțire - care să șteargă colbul uitării ce s-a așternut de mult pe bietul Aurel Băeșu - care ca un luceafăr a strălucit În scurta lui trăire - lăsând În urmă-i o operă nemuritoare. Doresc să vă mai Întâlnesc - sper vara aceasta - ca să pot poposi măcar o oră În frumosul D-stră oraș. Eu lucrez și mă chinuiesc să fac lucruri bune
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Titu Maiorescu, „a întors spatele” poeziei franțuzești, de care asculta pontiful poeziei românești de atunci, un Alecsandri, și s-a apropiat de nemți, de la Hölderlin la Th. Storm și Lenau, preluând chiar trama unui basm german ca osatură pentru „drama” Luceafărului! Chiar și „admirația” sa pentru „titanul Hiperion” arată printre altele că Eminescu nesocotește motivele mitologiei populare, ale „bunului-simț”, ale „armoniosului moderat”, „la scară umană”. (Cătălin și Cătălina devin iute un Făt-Frumos și o Ileană Cosânzeană reduși la trivial!Ă Cităm
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fost „cadoul” existenței mele, Zeii „și-au adus aminte de mine” și... au fost darnici. Am avut ceea ce se cheamă succes. Câteva cronici aproximative, o recenzie negativă în Flacăra, apoi „marile cronici” în revistele literare, Raicu la Gazetă... Regman la Luceafărul lui E. Barbu (cu care eram în război declarat, cronică în care sunt pus alături sau în filiația celor mai mari - Faukner, Dostoievskiă, surpriză, N. Manolescu, pe care nu-l cunoșteam, în Contemporanul, o cronică de „salut literar”, plină de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
evreul belgiano-suedez, René Coeckelberghs, ce venea cu oarecare regularitate în România. „Îndrăgostit de cărțile, dar și de personalitatea lui Stancu”, curtând-o cu pasiune și cu mare gravitate pe Gabriela Melinescu, tânără poetă, frumoasă, talentată, redactoare la revista de tineret Luceafărul și „vestită” și ca „marea iubită” a lui Nichita Stănescu, cu care a trăit ani buni - și „fierbinți” - împreună în „cuibul lor”, un apartament în cartierul Drumul Taberei, „obținut” și „înzestrat” de Nichita. (Căsătorit în acea vreme cu Doina Ciurea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aceeași „ruptură” de direcție în cultura noastră, trimițându-l pe tinerelul Mișu Eminescu la Viena și Berlin și mai ales la textele scriitorilor și filozofilor nemți?!... Întorcând decis spatele franțuzismelor bonjuriștilor și prestigiosului Basil Alecsandri?!... Născându-se astfel nu numai Luceafărul, dar și propensiunea bardului pentru motivul grav și titanic, eliberarea sa de motivele săltărețe ale folclorului, dorința sa, vai, nesatisfăcută, de a zidi o operă monumentală cu titlul Andrei Mureșanu! Atât G. Călinescu, cât și splendidul comparatist care a fost
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mormântul tinereții ce-a murit! (în 2 minute, punând rămășag că e mai frumoasă decât orice poezie a lui Minulescu) 29 Decembre 1907 [PĂDUREA RÂȘCA ISPRĂVI VÂNĂTOREȘTI Ș.A.] Mergem noaptea prin pădure printre munți. Luna-n jumătate lucește deasupra amezii. Luceafărul arde deasupra asfințitului. Din când în când se deschid poene. Zăpadă pretutindeni. La canton nu-i foc. Soba faimoasă care fumegă... Moșneagul cu caii care arată că a îmbătrânit "au mai crescut munții" și nu mai poate umbla la vânat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine sunt încă în floare. În târgul de pe Siret unde m-am născut erau în putere acum jumătate de veac: poezia lor simplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cunoscut destinul astfel. În basmul cules din Pătuleni, Dâmbovița, împărăteasa în vârstă de cincizeci de ani naște primul ei copil, un flăcău „ce n-a putut să se vadă în acele timpuri - cu soarele-n piept/ luna-n spate,/ doi luceferi -/ în doi umeri.”. Localizare fizică a „elanului curajos provocat de lupta împotriva răului”, pieptul marcat cu reprezentarea soarelui aparține prin excelență ființei ce are puterea să se opună principiului distructiv. Așezarea lunii în spate (în unele variante poziția aștrilor este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Așezarea lunii în spate (în unele variante poziția aștrilor este inversă) respectă legea cosmică a opoziției dintre soare și lună și transformă la nivel simbolic corpul uman într-un echivalent al bolții cerești. Stelele cele mai prezente în imaginarul uman, luceferii, sunt susținute de umerii eroului în mod deloc aleatoriu, căci acest punct al scheletului uman semnifică „forța, puterea de a realiza”. Aleasa lui îi va împărtăși condiția superioară și astfel emblema inițiatică slujește cele două puncte majore: anticiparea eroizării și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aș face trei feți logofeți. I-aș face doi băieți cu condeili la ureche și c-o stea-n frunte și i-aș face o fată cu buzili dă frunză verde, păru dă aur, soarili-n piept, luna-n spate, doi luceferi în doi umeri, spicu grâului în vârfu capului" (Pătroaia-ValeDâmbovița). Abilitățile surorilor mai mari provoacă belșugul, dar nu viața, creațiile lor sunt inanimate, în timp ce pruncii promiși de mezină apar ca ipostaze divine mijlocite de fecioara cu puteri hierofante. Împăratul constituie un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ultimă probă a abilităților pețitorului și, în același timp, ca certificare a moralității care nu tulbură ordinea universului: „Eu atuncea mi-oi veni,/ Când tu mie mi’aduce:/ Nănaș mare -/ Sfântu Soare;/ Nănașă -/ Găinușa,/ Găinușa maheșa;/ Și fetele -/ Stelele;/ Ficiorii -/ Luceferii!”. Viziune familiară din Miorița, cântecele ritual-ceremoniale și bocetele, antropomorfismul aștrilor făcuți părtași la gesturile umane prin roluri bine delimitate în procesul nupțial pun în permanentă relație omul arhaic cu sferele divine, departe de sentimentul existențialist. Liturghia cosmică invocată de Mircea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
editorial cu volumul "Seară adolescentină" mi-a adus-aminte că sunt poet și n-am voie să sfârșesc într-o asemenea fundătură. Ca să ajung în Sibiu, am fost nevoit să renunț în 1985 la învățământ, angajându-mă librar la fosta librărie "Luceafărul". Nu mi-a plăcut însă să vând cărți și, în toamna aceluiași an, m-am reîncadrat în învățământ suplinitor, făcând zilnic naveta, o parte cu trenul, alta pe jos, la școala generală dintr-un sat aproape de Sibiu, numit Tălmăcel. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
intuiții, ca și a frecventării taberei celor "buni", ferit de pericolul de a mă duce spre școala, cât o legiune, a scriitorilor care se întreceau în a scrie pe linie, acei șacali ai succesului literar facil, cu premii acordate de "Luceafărul", "Scânteia tineretului" și CC al UTC. Din instinct, repet, m-am ferit, însă era destul de posibil să cad în capcana găștilor de atunci și să cred că a scrie înseamnă a cotiza la teoriile facile ale propagandei literare comunistoide. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dorin Tudoran și Bujor Nedelcovici au, din păcate, o rezonanță exclusiv în cercuri închise. Până și cuplul Monica Lovinescu-Virgil Ierunca este terfelit, oferit oprobriului public de nimeni altul decât de Nicolae Breban, într-o manieră preluată direct din "Săptămâna" și "Luceafărul". Nostalgicii ceaușismului triumfă. "Omul nou", cu creierul spălat temeinic și robotizat cu nădejde, persistă încă între noi, în foarte multe exemplare, dând tonul, înăbușind inițiativele luminate, atâtea câte au loc. Se pare că nu e nimic de făcut până la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]