5,217 matches
-
la exemplarele mai vârstnice la interval de 3-5 mm de la scutul occipital. Pileusul (partea superioară a capului) la pui și juvenili este brun uniform, laturile gâtului la început sunt galben închise, apoi verzi, iar în stare adultă, la masculi, albastre. Masculii adulți au spatele verde-gălbui sau verde-smarald, cu numeroase puncte punctiforme negre (fiecare solz are o pată neagră). Pileus cu o marmorație neagră pe un fond verde deschis; uneori poate predomina elementul închis, dând aspectul unei marmorații verde deschis pe un
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
gâtului, între timpan și guler, sunt de un albastru-deschis (formând peruzea), gușa însă nu este niciodată albastră. Abdomenul este galben, fără pete, uneori verzui spre flancuri. Uneori zona axilară și o treime din flancuri au o culoare albastră sau albastră-cenușie. Masculii semiadulți păstrează dungile dorsale deschise, care caracterizează puii, adică pe un fond verde au cinci dungi deschise, mai mult sau mai puțin evidente. Femelele adulte au spatele vărgat de culoare verde sau brun, cu cinci dungi dorso-laterale deschise longitudinale, galbene-verzui
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
deschise longitudinale, galbene-verzui - una mediană (dunga vertebrală) se întinde de-a lungul coloanei vertebrale și 4 linii laterale pe laturile corpului. Femelele mai bătrâne își pot pierde dungile dorso-laterale și au spatele verde, cu pete negre mai accentuate decât la masculi; aceste pete se pot contopi uneori într-un desen reticulat. Pileusul femelelor ca la mascul, uneori și laturile gâtului albastre. Femelele pot păstra uneori desenul și coloritul juvenililor, brun închis, cu cinci dungi deschise și pileus brun uniform. Gușterul vărgat
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
4 linii laterale pe laturile corpului. Femelele mai bătrâne își pot pierde dungile dorso-laterale și au spatele verde, cu pete negre mai accentuate decât la masculi; aceste pete se pot contopi uneori într-un desen reticulat. Pileusul femelelor ca la mascul, uneori și laturile gâtului albastre. Femelele pot păstra uneori desenul și coloritul juvenililor, brun închis, cu cinci dungi deschise și pileus brun uniform. Gușterul vărgat dobrogean trăiește în locuri mai xerofile (uscate) decât gușterul obișnuit ("Lacerta viridis viridis"), evitând luminișurile
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
maturitatea sexuală la vârsta de 2-3 ani și 12-16 cm (lungimea standard). Se reproduce în perioada aprilie-mai întreprinzând migrații în susul râurilor pe distanțe mici în grupuri foarte numeroase spre locurile de depunere. Fiecare femelă depune icrele în prezența mai multor masculi, pe substrat tare, în curent, sub formă de benzi. În primii 2-3 ani de viață, răspărul este mai degrabă pașnic, hrănindu-se cu râme, viermișori și, din când în când, cu câte un peștișor. Odată depășită această fază a vieții
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
ul (lat. Macaca sylvanus) este o maimuță din familia Cercopithecidae, genul Macac. Magoții au fața roșie, sunt fără coadă și ajung la o lungime a corpului de 45-70 cm. Cu 7 până la 12 kg (în cazuri excepționale până la 15 kg) masculii sunt clar mult mai grei decât femelele, care cântăresc de la 5 până la 9 kg. Masculii diferă de asemenea prin lungimea mai mare a caninilor. Blana acestor animale este galben-brună sau gri-maro. Magoții trăiesc în Asia, Maroc și Algeria , Gibraltar. Habitatul
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
roșie, sunt fără coadă și ajung la o lungime a corpului de 45-70 cm. Cu 7 până la 12 kg (în cazuri excepționale până la 15 kg) masculii sunt clar mult mai grei decât femelele, care cântăresc de la 5 până la 9 kg. Masculii diferă de asemenea prin lungimea mai mare a caninilor. Blana acestor animale este galben-brună sau gri-maro. Magoții trăiesc în Asia, Maroc și Algeria , Gibraltar. Habitatul acestor animale sunt stejarii înalți și pădurile de cedru. Magoții se pot cățăra ușor, dar
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
dar petrec o mare parte a zilei și pe sol. Ca tot grupul de catarinieni, magoții sunt diurni. Trăiesc în grupuri, ca și macacii, de 12-60 indivizi. Potrivit rapoartelor, atunci când acestea devin prea mari, se împart în grupuri mai mici. Masculii stabilesc o ierarhie prin luptă; cei mai puternici masculi domină și conduc grupul. Magoții sunt omnivori. Ei se hrănesc cu fructe, frunze, ierburi, muguri și rădăcini, dar, de asemenea, și cu insecte, păianjeni sau scorpioni. În lunile reci de iarnă
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
sol. Ca tot grupul de catarinieni, magoții sunt diurni. Trăiesc în grupuri, ca și macacii, de 12-60 indivizi. Potrivit rapoartelor, atunci când acestea devin prea mari, se împart în grupuri mai mici. Masculii stabilesc o ierarhie prin luptă; cei mai puternici masculi domină și conduc grupul. Magoții sunt omnivori. Ei se hrănesc cu fructe, frunze, ierburi, muguri și rădăcini, dar, de asemenea, și cu insecte, păianjeni sau scorpioni. În lunile reci de iarnă o parte importantă a hranei sunt scoarța și acele
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
hrănesc cu fructe, frunze, ierburi, muguri și rădăcini, dar, de asemenea, și cu insecte, păianjeni sau scorpioni. În lunile reci de iarnă o parte importantă a hranei sunt scoarța și acele de copac. În primul rând, femelele se împerechează cu masculi de rang superior. Nu există nici un anumit sezon de reproducere; acest lucru depinde de condițiile climatice. După aproximativ 165 zile de gestație, femela dă naștere de obicei unui singur pui, rar uneori și gemeni. Nou-născuții cântăresc aproximativ 450 de grame
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
de gestație, femela dă naștere de obicei unui singur pui, rar uneori și gemeni. Nou-născuții cântăresc aproximativ 450 de grame și au o blană subțire, neagră, care devine în timp de 4 luni maro deschis. Datorită comportamentului de împerechere promiscuu, masculii au de asemenea grijă de puii. Ei le îngrijesc blana, au grijă de ei și se joacă cu ei, fără a ști dacă ei sunt de fapt tații. După aproximativ șase până la douăsprezece luni puii sunt înțărcați. Femelele ating maturitatea
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
le îngrijesc blana, au grijă de ei și se joacă cu ei, fără a ști dacă ei sunt de fapt tații. După aproximativ șase până la douăsprezece luni puii sunt înțărcați. Femelele ating maturitatea de la 2,5 până la 4 ani si masculii cu 4,5 până la 7 ani. Masculii trebuie din acest moment să părăsească grupul. Magoții pot trăi 20 până la 30 de ani. Deși s-au găsit fosile care sugerează că Peninsula Iberică a fost locuită în timpurile preistorice de magoți
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
și se joacă cu ei, fără a ști dacă ei sunt de fapt tații. După aproximativ șase până la douăsprezece luni puii sunt înțărcați. Femelele ating maturitatea de la 2,5 până la 4 ani si masculii cu 4,5 până la 7 ani. Masculii trebuie din acest moment să părăsească grupul. Magoții pot trăi 20 până la 30 de ani. Deși s-au găsit fosile care sugerează că Peninsula Iberică a fost locuită în timpurile preistorice de magoți, densitatea lor actuală este scăzută foarte probabil
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
închisă, aranjate pestriț. Pieptul este brăzdat. Zborul este nelinear, din cauza bătăilor de aripi lipsite de ritm, care îl fac să pară un liliac în zbor. Anvergura aripilor variază între 85 și 110 cm. Femelele sunt un pic mai mari decât masculii. Ochii galben-portocalii sunt înconjurați de inele negre, cu efect de rimel, iar două „discuri” deschise la culoare învăluie ochii ca o mască de carnaval. Pe aproape toată suprafața arealului său, ciuful de câmp conviețuiește cu ciuful de pădure. Primul preferă
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
Ciuful de câmp atinge maturitatea sexuală la vârsta de un an. În Europa și America de Nord sezonul de depunere a ouălelor începe la mijlocul lunii martie culminând în aprilie. În acest răstimp, păsările se pot aduna în stoluri. Pentru a cuceri femela, masculul execută acrobații complexe în zbor, aterizând în cuibul ei într-o manieră grandioasă. Atât masculii, cât și femelele sunt monogami. Ciufii de câmp își amenajează cuiburile în spații deschise, ca preeria, tundra, savana, lunca. Cuiburile propriu-zise sunt confecționate din frunze
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
sezonul de depunere a ouălelor începe la mijlocul lunii martie culminând în aprilie. În acest răstimp, păsările se pot aduna în stoluri. Pentru a cuceri femela, masculul execută acrobații complexe în zbor, aterizând în cuibul ei într-o manieră grandioasă. Atât masculii, cât și femelele sunt monogami. Ciufii de câmp își amenajează cuiburile în spații deschise, ca preeria, tundra, savana, lunca. Cuiburile propriu-zise sunt confecționate din frunze, fire de iarbă și pene. Femela depune 4-7 ouă; acest număr poate varia până la 12
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
este o tendință a femelelor rozătoare de a-și pierde sarcina după ce fac cunoștință cu mirosul unui mascul necunoscut. Efectul a fost observat pentru prima dată de Hilda M. Bruce în 1959 și a fost studiat cu precădere la șoarecii de laborator ("Mus musculus"). În cazul șoarecilor, sarcina se poate întrerupe până la nidație (fixarea embrionului în mucoasa uterină
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
maimuțe gelada ("Theropithecus gelada"), existând ipoteze că și alte mamifere ar avea un comportament asemănător, ca de exemplu leul. În cadrul unui experiment publicat în anul 1959, zoologista Hilda Bruce de la din Londra avea femele de șoarece gravide care conviețuiau cu masculi diferiți de cei cu care au conceput embrionul. Drept rezultat, a crescut numărul pierderilor de sarcină, femelele împerechindu-se repetat cu noii masculi. Aceasta nu se întâmpla când femelele conviețuiau cu masculi castrați sau neajunși la maturitate sexuală. Efectul continua
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
în anul 1959, zoologista Hilda Bruce de la din Londra avea femele de șoarece gravide care conviețuiau cu masculi diferiți de cei cu care au conceput embrionul. Drept rezultat, a crescut numărul pierderilor de sarcină, femelele împerechindu-se repetat cu noii masculi. Aceasta nu se întâmpla când femelele conviețuiau cu masculi castrați sau neajunși la maturitate sexuală. Efectul continua să se manifeste și atunci când femelele erau separate vizual și auditiv de masculii cu pricina, ceea ce a sugerat că femelele recunoșteau masculii după
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
avea femele de șoarece gravide care conviețuiau cu masculi diferiți de cei cu care au conceput embrionul. Drept rezultat, a crescut numărul pierderilor de sarcină, femelele împerechindu-se repetat cu noii masculi. Aceasta nu se întâmpla când femelele conviețuiau cu masculi castrați sau neajunși la maturitate sexuală. Efectul continua să se manifeste și atunci când femelele erau separate vizual și auditiv de masculii cu pricina, ceea ce a sugerat că femelele recunoșteau masculii după miros. Pentru a testa această ipoteză, Bruce și colegul
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
numărul pierderilor de sarcină, femelele împerechindu-se repetat cu noii masculi. Aceasta nu se întâmpla când femelele conviețuiau cu masculi castrați sau neajunși la maturitate sexuală. Efectul continua să se manifeste și atunci când femelele erau separate vizual și auditiv de masculii cu pricina, ceea ce a sugerat că femelele recunoșteau masculii după miros. Pentru a testa această ipoteză, Bruce și colegul său Alan Parkes au angajat parfumieri care să analizeze mirosul unor bucăți de haine din cuștile diferitor masculi. Aceștia au confirmat
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
noii masculi. Aceasta nu se întâmpla când femelele conviețuiau cu masculi castrați sau neajunși la maturitate sexuală. Efectul continua să se manifeste și atunci când femelele erau separate vizual și auditiv de masculii cu pricina, ceea ce a sugerat că femelele recunoșteau masculii după miros. Pentru a testa această ipoteză, Bruce și colegul său Alan Parkes au angajat parfumieri care să analizeze mirosul unor bucăți de haine din cuștile diferitor masculi. Aceștia au confirmat că fiecare mascul are un miros specific, diferit de
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
și auditiv de masculii cu pricina, ceea ce a sugerat că femelele recunoșteau masculii după miros. Pentru a testa această ipoteză, Bruce și colegul său Alan Parkes au angajat parfumieri care să analizeze mirosul unor bucăți de haine din cuștile diferitor masculi. Aceștia au confirmat că fiecare mascul are un miros specific, diferit de al celorlalți. La femele, organul vomeronasal, o structură mucoasă din septul nazal, secretă anumite substanțe în prezența unui nou mascul. Urina masculului șoarece conține peptide , care sunt percepuți
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
ceea ce a sugerat că femelele recunoșteau masculii după miros. Pentru a testa această ipoteză, Bruce și colegul său Alan Parkes au angajat parfumieri care să analizeze mirosul unor bucăți de haine din cuștile diferitor masculi. Aceștia au confirmat că fiecare mascul are un miros specific, diferit de al celorlalți. La femele, organul vomeronasal, o structură mucoasă din septul nazal, secretă anumite substanțe în prezența unui nou mascul. Urina masculului șoarece conține peptide , care sunt percepuți de receptori din organul vomeronasal al
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
mirosul unor bucăți de haine din cuștile diferitor masculi. Aceștia au confirmat că fiecare mascul are un miros specific, diferit de al celorlalți. La femele, organul vomeronasal, o structură mucoasă din septul nazal, secretă anumite substanțe în prezența unui nou mascul. Urina masculului șoarece conține peptide , care sunt percepuți de receptori din organul vomeronasal al femelei. Aceste semnala de natură chimică, individuale pentru fiecare mascul, sunt memorate de femele în timpul împerecherii sau la scurt timp după asta. Un rol important în
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]