5,217 matches
-
definit de Roland Barthes în lucrarea "Mitologii", o colectie a eseurilor sale apărute timp între 1954 și 1956 aproape exclusiv în revista "Lettres nouvelles". În eseurile sale Barthes realizează comentarii semiotice asupra unor discursuri contemporane, al căror obiect capată caracter mitic prin medierea mass-mediei, a publicității sau a oricărei alte forme de comunicare modernă. Definiția generală pe care Barthes o dă mitului semiotic modern este: "vorbire, limbaj, discurs, mesaj". Definiția lui Barthes este susținută de etimologia cuvântului, care provine din grecescul
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
natura lucrului în sine, pentru apariția mitului: „Veche sau nu, mitologia nu poate avea decât o bază istorică, deoarece mitul este o vorbire aleasă de istorie: el nu apare din «natura» lucrurilor.” Se poate deduce că orice lucru deține potențialitate mitică și poate ajunge la statutul de mit atunci când devine obiectul vorbirii, i se atribuie o semnificație și astfel ia forma discursului. Mitul este un sistem semiologic secund deoarece el se formează pe baza existenței unui sistem semiologic primar. Acest sistem
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
statut de formă la nivelul mitului. Această formă însă nu este semnificantul pur abstract din sistemul primar al lui Saussure, deoarece ea conține latent sensul născut din semioza primară. Semnificantul (forma) mitului barthian este orice obiect care devine "prada vorbirii mitice". Semnificatul sau conceptul este cel care dă viață mitului, care îl umple de sens și de istorie deoarece el aduce cu sine o anumită perspectivă, tendință în cunoașterea realității. Conceptul în mit prezintă intenția comunicațională, cheia pe baza căreia se
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
fel ca în semiologia lingvistică a lui Ferdinand de Saussure, ia naștere din asocierea termenilor de concept (semnificat) și formă (semnificant). Semnificația ca rezultat al procesului de semioză, este însuși mitul potrivit lui Barthes. Sensul mitului nu va corespunde însă conceptului mitic, deoarece în urma procesului de semioză a avut loc o deformare a sensului lingvistic conținut latent de formă. Însă sensul inițial al formei nu se pierde niciodată total, ceea ce face ca semnificația mitică să nu fie niciodată complet arbitrară, ci să
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
Barthes. Sensul mitului nu va corespunde însă conceptului mitic, deoarece în urma procesului de semioză a avut loc o deformare a sensului lingvistic conținut latent de formă. Însă sensul inițial al formei nu se pierde niciodată total, ceea ce face ca semnificația mitică să nu fie niciodată complet arbitrară, ci să fie întotdeauna parțial motivată printr-o analogie. Acestă analogie este obligatorie („nu există mit fără formă motivată”) și se stabilește între sens și formă potrivit lui Barthes, conferind mitul cu un caracter duplicitar
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
determinată prin metode de datare radioactivă, este de aproximativ 6.200 î.e.n. Desigur, în timp, reprezentarea realității este mult dezvoltată, ajungându-se în sec al VII-lea și al VI-lea î.e.n. la reprezentări care fac diferența între o reprezentare „mitică” și una „științifică” . Primele reprezentări conștiente, primele semne de cultură cartografică organizată sunt atribuite de Giorgio Colli perioadei sec. al IX-lea și al VIII-lea, î.e.n. epoca compoziției poemelor homerice și epoca cetăților-state. Este epoca în care apare o
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
al IX-lea și al VIII-lea, î.e.n. epoca compoziției poemelor homerice și epoca cetăților-state. Este epoca în care apare o separație între esența naturii (sau a lumii), și reprezentarea ei. Logosul se separă de mit, cu alte cuvinte viziunea mitică asupra lumii devine alegorie. Apare separarea între adevăr și opinie. Grecii antici se pare că au fost primii care au lăsat posterității primele hărți propriu-zise. Lui Anaximandru din Milet (611-546 î.e.n.) i s-a atribuit prima reprezentare a Pământului, primul
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
Fronto, "procurator Auguști" în Egipt, în vremea lui Marcus Aurelius. Opera să, "Istoria română", în 24 de volume, începută în jurul anului 100 și păstrată fragmentar (circa 1/2 din lucrarea inițială ), reface, de pe poziții filoromane, istoria Cetății Eterne de la începuturile mitice până în secolul al II-lea, tratând și istoria popoarelor cucerite, în ordinea subjugării lor (samniți, gali, cartaginezi, macedoneni etc). Cartea a 23-a, considerată pierdută, prezența războaiele daco-romane. Abordînd criteriul etnografic în abordarea prezentării evenimentelor, Appianus este totodată adeptul unui
Appian () [Corola-website/Science/317951_a_319280]
-
organizat în “señoríos” (dominioane) cu o societate stratificata în care conducătorul era Încă, iar economic se baza pe proprietatea comună a pământului. De fapt Imperiul Încă a fost creat cu scopul de a răspândi civilizația, o civilizație bazată pe credințe mitice în care armonia relațiilor dintre oameni, natura și zei era esențială. Se întâlneau mai multe forme locale de venerare însă liderii Încă încurajau venerarea propriilor zei, cel mai important dintra aceștia fiind Inti, Zeul Soare. Miturile Încă relatează despre geneză
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
a fost determinată nu de cei ce au luptat, ci de cei ce au amânat lupta până când au fost siguri că sunt de partea învingătoare.” Istorici ca Adams și Horrox cred că Richard a pierdut bătălia nu din vreun motiv mitic, ci din cauza problemelor de moral și de loialitate din cadrul propriei armate. Majorității soldaților de rând le era greu să lupte pentru un conducător în care nu aveau încredere, iar unii lorzi considerau că situația lor s-ar putea îmbunătăți dacă
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
în dauna abilităților sale de războinic. Scenariul propune situații, în loc de verdicte, îndemnând spectatorii la reflecție. Replicile pe alocuri patetice sunt un tribut plătit de toate filmele istorice. Filmul scoate în evidență un stil elementar de viață al dacilor, cu ceremonialuri mitice poetizate. Forța interpretativă a lui George Constantin este considerată a fi remarcabilă. Inginerul de sunet Silviu Camil a primit în anul 1980 Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Proba de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
țară, față de spațiile sale deschise, libertățile și idealurile ei. Furia este îndreptată în mod deosebit către ceea ce este perceput ca fiind lăcomia administrației Ronald Reagan și politica sa externă față de America Centrală. Bono spunea: „am început să văd două Americi, cea mitică și cea adevărată”, de unde și titlul provizoriu al albumului, "Cele două Americi". Formația dorea o muzică ce ar da o senzație de localizare și o calitate „cinematică”, iar albumul a profitat, în consecință, de imagini create de scriitorii americani ale
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Scrierile sale au un caracter benign, păstrându-și puritatea lirică și fiind lipsite de tragism și grotesc. Fantasticul său nu tulbură și nu dezechilibrează ființa. Din acest motiv, se poate spune că originalitatea creației lui Mircea Eliade se
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
au creat imagini parțial elenizate ale lui Buddha, într-un stil greco-budist, care s-a răspândit pe arii extinse. Un alt stil, relativ moderat, a continuat în perioada clasică Gupta (320-600 d.Hr.), deși budismul absorbise deja multe alte elemente mitice, cum ar fi cele yakshi (femeia cu trei spirite, reprezentată de sculptorii budiști într-un mod lipsit de austeritate, ca niște dansatoare voluptoase, cu piept bine evidențiat). Sensul indian de parcurgere a vieții a fost reprezentat în picturile murale din
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
au creat vase robuste din bronz, cu un aspect aproape sinistru, concepute pentru a aduce ofrande strămoșilor. Aceste vase sunt intens decorate cu simboluri care par a fi abstracte, dar sunt de fapt reprezentări foarte simplificate și stilizate ale creaturilor mitice, cum ar fi dragonii. Venerarea strămoșilor și a trecutului, caracteristică și pentru alte culturi, a rămas una din marile preocupări chineze. Sensul magic, învăluit de mistere, al artei dinastiei Shang, s-a atenuat în arta chineză târzie, mai detașată și
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
lim. jud. Harghita - Dărmănești; Refacere șanțuri, acostamente și parte carosabilă DJ 243 B, Valea Salciei-Năstăseni; Refacere șanțuri, acostamente și parte carosabilă DJ 252C, Drăgești-Gherdana Corbasca; Refacere podeț pietonal, sat Diaconești, pct. Huluta Ioan; Refacere podeț pietonal, sat Diaconești, pct. Gherasim Mitica; Refacere podeț pietonal, sat Goioasa, pct. Peste Vale; Refacere pod auto/pietonal, sat Sulta; Refacere pod auto DC 136, sat Cotumba; Refacere pod auto/pietonal sat Cotumba, pct. La Troița; Refacere pod lemn avariat sat Apa Asău, pct. Agastini; Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
simulacrul judecății (omor nemotivat, ipotetic), definesc episodul testamentar ca o prefigurare a probei supreme (moartea inițiatică), după vechi cutume pastorale. De-a lungul istoriei exegetice, s-au distins trei filoane principale din care cercetătorii au presupus că s-a zămislit : mitic, religios și etnografic. Cântecul mioritic s-a zămislit în regiunea intracarpatică a României, între Moldova și Transilvania, în zona etnografică Mănăstirea Cașin, Bacău. Istoricii afirmă că acțiunea propriu-zisă a avut între punctul numit „Înțărcătoarea” (loc cunoscut pentru cabana Gheorghe Maurer
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
de personaj htonian dătător de viață, a cărui moarte și coborâre în glie asigură fertilitatea unui loc și bunăstarea locuitorilor săi. O explicație alternativă a eponimiei orașului este furnizată de Pomponius Mela, care consideră că Abdera a fost sora regelui mitic Diomede. Etimologia numelor „Abderos” și „Abdera” este controversată. Opinia cel mai larg acceptată argumentează în favoarea originii feniciene a acestor nume. Ea se bazează pe existența unei așezări feniciene omonime în sudul Peninsulei Iberice (vezi Abdera, Spania), pe mărturiile scrise cu privire la
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
înainte să fie scrise în jurul secolului al VIII-lea î.Hr. Scrierea putea fi făcută de unul sau mai mulți "Homeri", care au prelucrat, au cizelat sau remodelat întâmplările. Epopeile homerice se inspiră dintr-un șir de întâmplări (probabil în parte mitice, în parte istorie) care ar fi fost cunoscute oricărui grec. E vorba de originile, desfășurarea și consecințele Războiului Troian. Acesta a început când un prinț troian, Paris, a răpit-o pe Elena, soția regelui Menelau al Spartei. Agamemnon, fratele lui
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]
-
70-19 î.Hr.), a avut motive întemeiate să scrie o epopee avându-l ca personaj principal pe Eneas, deoarece prin relatarea faptelor lui el cinstea măreția Romei. Încurajat de însuși împăratul Augustus, Vergiliu a creat o epopee "oficială" ce descria trecutul mitic, dar era și plină de referiri la splendidul prezent imperial în care trăia. Eneida urmează în mod deliberat tradiția homerică în care zeii (de data aceasta zeii romani) intervin în treburile oamenilor. Eroul său hoinar este tulburat de zeița Junona
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]
-
ul are intenția de a depăși sfera liricului tradițional și de a include în conceptul de metaforă toate transferurile complete de termeni și de structuri vizionare, demonstrând că elementul negării tradiționalismului este un argument pentru credința ad litteram în capacitatea mitică a cuvântului poetic de a-și conține propria semnificație. Inițiatorul "curentului deprimist" este scriitorul Gelu Vlașin. Gelu Vlașin În primul rând poezia rămâne ceea ce-a fost dintotdeuna - defularea personală a unei trăiri la nivel existențial. Deprimismul artistic, adică starea
Deprimism () [Corola-website/Science/297662_a_298991]
-
Deprimismul are intenția de a depăși sfera liricului tradițional și de a include în conceptul de metaforă toate transferurile complete de termeni și de structuri vizionare, demonstrând că elementul negării tradiționalismului este un argument pentru credința ad litteram în capacitatea mitică a cuvântului poetic de a-și conține propria semnificație."
Deprimism () [Corola-website/Science/297662_a_298991]
-
drept "un mic oraș lângă un mare castel" din "Astlanda". Unii au sugerat că acel "Quwri din Astlanda" ar putea fi așezarea ce aprecedat actualul oraș Tallinn. Un nume similar, "Kolyvan" (în limba rusă: Колывань), probabil derivat din numele eroului mitic estonian "Kalev", apare într-o cronică timpurie a slavilor răsăriteni. Până în secolul al XII-lea, scandinavii și Henric al Livoniei, în cronica sa, numesc orașul "Lindanisa" (în limba daneză: "Lyndanisse", în limba suedeză: "Lindanäs" și în limba slavonă veche de
Tallinn () [Corola-website/Science/296645_a_297974]
-
fac ca anumite configurații ale constelațiilor cerului boreal să fie atât riguros posibile, cât și caracteristice doar anumitor epoci. Într-o astfel de epocă, înainte de 2500 î. Hr., doar în intervalul de latitudini nordice corespunzător Cicladelor, și doar în jurul piticei dar miticei insule Delos, se puteau numi constelațiile după semificațiile cunoscute azi. În rezumat, aceasta este teoria astronomului britanic E. W. Maunder, care oferă o coroborare nesperată, "independentă", a descifrării în "lectio difficilior" a lui Jean Faucounau. Dacă Jean Faucounau, un diletant
Discul din Phaistos () [Corola-website/Science/296875_a_298204]
-
Euboeei de nord-est, Insulele Ionice, aflate la vest de continent în Marea Ionică. Optzeci la sută din teritoriul Greciei este format din munți și dealuri, ceea ce face țara să fie una dintre cele mai muntoase din Europa. Muntele Olimp, sălașul mitic al , culminează cu vârful Mytikas , cel mai înalt din țară. Grecia vestică are mai multe lacuri și zone umede și este dominată de . O continuare a , acest lanț atinge o altitudine maximă de în vârful (al doilea din Grecia), și
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]