6,081 matches
-
Încrederea În puterea culturii, s-au remodelat caracterele după modelul spiralei descendente. S-a instalat o „nouă elită” care s-a reprodus, adesea, după schimbarea din 1989. Demnitatea de sine a corpului profesoral și a studenților este consecutivă formării caracterelor! Miza cred că aici este. Iar caracterele nu se pot schimba prin legi, decizii, reglementări oficiale. E un proces de durată, care cere dorință de schimbare, asumare a responsabilității administratorilor și timp de refacere. Va dura cel puțin tot atât cât
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
artistice, făcând posibil dialogul intercomunitar prin formula teatru-forum (axiodrama, sociodrama, teatrul spontan), punând În evidență, prin documentar, sensul istoric al câmpului socioprofesional sau apelând la resursele coreografiei, arhitecturii, „clovnanalizei” În promovarea acțiunilor cetățenești. Mai decupez cuvintele-cheie dintr-o dezbatere privind mizele sociale ale viitorului: gestionarea energiei și prezervarea mediului Înconjurător, dezvoltarea și convergența noilor tehnologii, Înnoirea gândirii și acțiunii economice, evoluția cadrului juridic și cetățenia. Închei cu o Întrebare retorică: va putea oare psihologia din România să depășească stadiul de firmă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
totuși negativ. Solidaritatea popoarelor scandinave a permis, prin stoparea expansiunii germanice, să-și apere originalitatea. Mai ales, puterea maritimă scandinavă a stînjenit desfășurarea activităților Hansei în Marea Baltică. La sud: anarhia politică italiană și afirmarea spaniolă Italia, care a fost principala miză în lupta dintre Pontificat și Imperiu după dispariția lui Frederic al II-lea Hohenstaufen (1250), este practic eliberată de sub dominația împăraților germani. Dar, supunerii față de împărați îi urmează, timp de șase secole, fărîmițarea politică. Luptele dintre Pontificat și Imperiu se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să înfrunte mișcarea comunală. Au rămas mai ales în memorie peripețiile luptei lor împotriva Ligii orașelor lombarde. Pînă la începutul secolului al XIV-lea, istoria Italiei de nord se confundă cu cea a raporturilor dintre cler și Imperiu, peninsula constituind miza teritorială a conflictului dintre cele două puteri, în același timp, în cadrul fiecărui oraș, o luptă permanentă se duce între nobilimea care, la începutul secolului al XIV-lea, deține încă puterea și burghezia care, îmbogățită în urma unei intense activități economice în cadrul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
provincia Olandei și pretențiile monarhice ale familiei de Orania. Distruse de înfrîngerea în fața Franței, posesiunile Habsbur-gilor nu prezintă același dinamism. Spania cunoaște începutul unei lungi decadențe, iar succesiunea la tronul Spaniei, a cărei dinastie este amenințată de dispariție, devine o miză pentru Europa. Prinși între ofensiva turcilor și puterea crescîndă a familiei Hohenzollern de Brandenburg, Habsburgii din Austria nu mai exercită asupra Imperiului ruinat și divizat decît o autoritate derizorie. În nordul Europei, hegemonia suedeză instaurată la mijlocul secolului al XVII-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de pe tron: August al III-lea devine rege al Poloniei. Succesiunea Poloniei se transformă atunci (1733-1738) în război european. Aliați cu spaniolii și cu sarzii, francezii conduc războiul împotriva Austriei. Rivalitatea dintre Habsburgii din Viena și Bourbonii din Madrid constituie miza principală, problema poloneză trecînd curînd pe planul al doilea. Problema poloneză se reia totuși la moartea lui August al III-lea (1763). Țarina Ecaternia a Il-a se aliază cu Frederic al II-lea al Prusiei pentru a menține starea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
c? autorii nu se refer? la �preistoria� ?tiin?elor sociale, c? nu fac o �lectur? militant?� a trecutului disciplinei, c? �ncearc? s? văd? �principalii actori� ai sociologiei �n contextele societ??ilor lor, f?r? a omite luarea �n seam? a mizelor interne ?i internă?ionale ale perioadelor tratate. �n prima parte autorii caut? s? deslu?easc? mo?tenirea Revolu?iei franceze, cum se contureaz? pozitivismul cu diversele lui fă?ete, cum �?i caut? sociologia identitatea �ntre 1860 ?i 1890 ?i prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n C. Wright Mills care denun?? alienarea claselor mijlocii, c�rd??ia elitelor economice, politice ?i militare etc. ?i �n Fran?a se afirm? o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi sociale, sociologia fiind acum mai sensibil? la mizele empirice dec�ț la �sirenele teoretice�. Institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) dau sociologiei noi comenzi de cercetare, finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak o �nt?resc. Aceast? reconstruc?ie a sociologiei nu se face �ntr-un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teoriilor, orient?rilor ?i �sistemelor� sociologice, sau rezumate ale lor pentru a le articulă �ntr-o sintez?; Pentru �a fi �n ton� cu autorii acestei lucr?ri, voi �ncerca s? �nscriu preocup?rile sociologice de la noi �n ansamblul condi?iilor ?i mizelor politice, sociale, institu?ionale ?i intelectuale pe parcursul ultimelor dou? secole. Na?terea sociologiei a fost ?i la noi �preg?țiț?� de �reflexiile sociale� asupra faptelor, fenomenelor, proceselor, institu?iilor sociale. Dac? urm?resc ceea ce are �identitate rom�neasc?� �n sim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care se dovede?te �ntotdeauna excesiv de reduc?ionist. Din contră, autorii au urm?riț cu grij? lumînarea cititorului ?i repunerea principalilor actori �n contextul lor, adic? respect�nd schemele lor mentale ?i compar�nd structurile formale, f?r? a uita mizele, par?iale sau globale, ale perioadelor tratate; de unde bibliografiile axate pe opere de la sf�r?ițul fiec?rui capitol ?i tablourile sinoptice de la sf�r?ițul volumului. De altfel, decupajul cronologic re?inut ?i, pentru fiecare moment, ariile geografice privilegiate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i teoretiz?rile sistematice (de la Harvard) ?i practicile empiriste (de la Columbia), denun?�ndu-le ezoterismul ?i falsă neutralitate ideologic?. Mills cheam? la punerea �n act a �imagina?iei sociologice� (1959) care articuleaz? �ncerc?rile personale� tr?ițe �n realitatea cotidian? ?i �mizele colective ale structurii sociale�, a?a cum o ilustreaz? lucr?rile sale asupra alien?rîi claselor mijlocii (1951) ?i, mai ales, cele asupra c�rd??iei elitelor economice, politice ?i militare ale Statelor Unite (1956). Prin această, el re�nnoad? leg
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ceea ce se poate numi analiz? sociologic? clasic? este, dup? p?rerea mea, un ansamblu de tradi?îi pe care le-am putea defini ?i utiliza. Ea se distinge esen?ialmente prin gustul pentru structurile social-istorice, prin problemele ce privesc direct mizele colective cele mai presante ?i �ncerc?rile omene?ți dureroase. Cred, de asemenea, c? aceast? tradi?ie se izbe?te, �n prezent, de obstacole considerabile at�ț �n interiorul ?tiin?elor sociale, c�ț ?i �n contextul politic ?i universitar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
trebuit s? ajung? �n 1958 că s?-?i ia cu adev?raț av�ntul. �n schimb, pe planul orient?rilor, se afirm? foarte repede o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi societ??îi franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i administrative de dup? r?zboi, conta foarte mult identificarea obstacolelor sociale ale cre?terii ?i moderniz?rîi [68]. �n acest context, ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoa?tere al realit??îi, de procesul de acumulare ?i de investi?ie productiv? ?i de modelul cultural dup? care aceast? societate �?i percepe creativitatea. St?p�nirea acestor trei dimensiuni constituie, mai mult dec�ț proprietatea asupra capitalului economic, miza conflictelor de clas? ce opun mai pu?în grupurile concrete c�ț actorii colectivi �n lupta pentru gestiunea istoricit??îi. �n societ??ile �programate�, �n care acumularea cunoa?terii ?tiin?ifice ?i tehnice a devenit modelul cultural dominant, controlul social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pu?în grupurile concrete c�ț actorii colectivi �n lupta pentru gestiunea istoricit??îi. �n societ??ile �programate�, �n care acumularea cunoa?terii ?tiin?ifice ?i tehnice a devenit modelul cultural dominant, controlul social ?i politic al acestui model devine miza principal? a conflictelor ap?rute mai pu?în din ap?rărea intereselor economice, c�ț din contestarea aproprierii istoricit??îi de c?tre clasa dominant?. �Mi?c?rile sociale� contemporane studiate de c?tre Touraine ?i colaboratorii s?i (1978
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mpului sociologiei, definirea acestuia depinde de procesul complex al interac?iunii dintre ofert? ?i cerere, ca ?i de nivelul de institu?ionalizare a disciplinei. Cererea social? explicit? conduce mai ales c?tre lucr?ri empirice �n domenii ce constituie importante mize sociale sau politice, a c?ror definire este prin natur? conjunctural?. Institu?ia sociologic? �ns??i joac? un rol decisiv �n mobilizarea ?i �n promovarea noilor c�mpuri. Sociologia devine astfel un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
privește, sunteți un poet care a încercat (a „ratat”) multe altele, pentru a cunoaște și a înțelege cât mai bine lumea în care trăiește, sau un scriitor polivalent, pentru care poezia e numai o modalitate de expresie, printre altele? Dacă miza Dvs. majoră a fost poezia, cum a fost posibil ca, deodată, să nu mai vreți să scrieți poeme? Chiar ținând cont de toate motivațiile, profunde, care ar putea fi invocate, nu credeți că aveți o obligație față de cititor și față de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
an - Florin Manolescu. Mă întreb cum aș reacționa azi la recitirea ei. Chiar la vârsta la care mă aflu și în pofida unui foarte serios demers de introspecție, îmi este greu să aflu „cum stau lucrurile”. Sunt înclinat să cred că miza mea majoră a fost și, cine știe, poate că a rămas poezia, dar că atracția pentru alte modalități de expresie a fost încurajată „peste limita așteptărilor” deț descurajantele realități înconjurătoare. I-am invidiat întotdeauna pe poeții care sunt capabili să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cel mai bun ambasador pe care Washington-ul l-a trimis în România de o lungă bucată de vreme. Iată că la acest început de an se reia refrenul acelor milioane de dolari care foșnesc agitate prin Nevada. Mai mult, „miza” este ridicată. Și chiar de dna Roberts. Cineva și-ar putea spune: așadar, neică, dacă zecile alea de milioane de dolari care nu-și găsesc liniștea și prietenia la cataramă cu președintele Bush nu pot aduce un post de ambasador
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
am nici o îndoială, dar asta nu exclude ceea ce v-am declarat ieri, și anume, faptul că dl Stolojan nu este, nici pe departe, în condiția fizică cerută de târnoselile cărora le poți cădea victimă în timpul unei campanii electorale cu asemenea miză. Această declarație făcută de dl Băsescu, la numai o zi după ce a acceptat „declarația de motive” a dlui Stolojan, constituie un pariu uriaș. Pe de o parte, ea poate determina un număr foarte mare de alegători, până azi nehotărâți, să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Un alergător cu un picior sănătos și unul de lemn nu poate câștiga nici probe de sprint, nici probe de fond. Diaspora. Este o mare onoare că aveți timp să vă întâlniți cu ea. Totuși, în Statele Unite, nu diaspora este miza dvs. majoră. Dar, dacă tot găsiți vreme să o ascultați, făceți-vă timp să o și auziți. Altfel, e o pierdere de vreme reciprocă sau un fel de Breakfast la Tiffany, după care, fiecare din părți se întreabă cine este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Golightly, și cine dezamăgitul (de film) Truman Capote. Rugăminte. Dle Președinte, ajutați-ne să vă ajutăm! Nu vă puneți piedici de unii singuri. Nu vă dați peste mână de unii singuri. Nu vă consumați în războaie politice inutile sau cu miză minoră. Vă doresc - dvs. personal și echipei dvs. - mult noroc. Căci aveți nevoie de mult, foarte mult noroc. Cum aveți nevoie și de mare, foarte mare atenție. Dar, vorba aceea: „Cu atenție mărită / Orice fată se mărită”. (Jurnalul Național, 11
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cu cei care nu au rezistat infernului din beciurile Securității ori din stuful Canalului, ei capotează în plină libertate, devenind purtătorii de cuvânt locali ai haitei. Vai celor îngenunchiați de „salamul de soia”! Cinste celor care prosperă din political correctness! Miza haitei este de a dovedi că există o nevoie eternă de ea. De ce? Simplu - pentru că, insinuează mârâitul ei, printre români nu a existat, nu există și nu poate exista undă de gândire democratică. Fără vigilența haitei, acest popor, demascat de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
globalizare după deceniul nouă: (i) dezmembrarea blocului comunist și (ii) relocarea piețelor de către companiile multinaționale. Aflate în tranziție spre economia de piață, fostele țări comuniste, cu sechelele lăsate de economia supercentralizată, au fost constrânse la o competiție dură, în care miza era atragerea investitorilor internaționali. Competitorii pentru fonduri internaționale erau atât din țări cu avantaje economico-sociale îndelung probate (piețele vest-europene), cât și din piețe ale țărilor central și est-europene, foste comuniste. Strategiile de promovare a oportunităților adoptate de către guvernele țărilor postcomuniste
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
prin satelit sau cablu se află astăzi într-o competiție acerbă pentru supremația asupra magistralelor globale de date. O magistrală definește setul de reguli după care circulă informația în și între sisteme de calcul și între acestea și echipamente specializate. Miza economico-politică actuală constă în dereglementarea monopolurilor de comunicații ale statelor și cucerirea infrastructurii informaționale naționale, de la cea administrativă la cea a politicilor de învățământ. Ofensiva pentru digitalizarea rețelelor telefonice și a centralelor de comunicații naționale generează revoluționarea tehnicii și tehnologiei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]