5,204 matches
-
însumarea valorii producției și valorii producției imobilizate. ... ---------- Art. 5^2 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 115 din 18 septembrie 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 741 din 5 octombrie 2015. Articolul 6 Personalul muncitor al unităților productive se împarte, potrivit tabelului cu grupele de personal muncitor al unităților productive prevăzut în anexa nr. 1, după cum urmează: a) personal direct productiv; ... b) personal indirect productiv, care deservește activitatea de producție. ... Articolul 7 (1) Nivelul indicatorilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205268_a_206597]
-
introdus de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 115 din 18 septembrie 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 741 din 5 octombrie 2015. Articolul 6 Personalul muncitor al unităților productive se împarte, potrivit tabelului cu grupele de personal muncitor al unităților productive prevăzut în anexa nr. 1, după cum urmează: a) personal direct productiv; ... b) personal indirect productiv, care deservește activitatea de producție. ... Articolul 7 (1) Nivelul indicatorilor economico-financiari, prevăzut în anexa nr. 2, se stabilește odată cu programele anuale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205268_a_206597]
-
Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 4A, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 și 12A fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. Anexa 1 ------- la normele metodologice ----------------------- MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE Unitatea ................................. TABEL cu grupele de personal muncitor al unităților productive Personalul muncitor al unităților productive se împarte în următoarele grupe: 1. Personal direct productiv: a) muncitori din secțiile de producție, ateliere, laboratoare, grupe etc.; ... b) șefii de ateliere, laboratoare grupe, care execută lucrări ce se încadrează în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205268_a_206597]
-
spicuind câteva opinii: Maria BANUȘ 1 „Ambiția mea cea mare, în această privință, e ca cercurile literare din fabrică să aibă o activitate vie și interesantă la un nivel tot mai înalt, să dezvolte tot mai mult în rândurile tovarășilor muncitori gustul pentru literatura bună și să le lărgească orizontul literar. Cred că drumul acesta care unește documentarea scriitorului cu activitatea lui pe tărâm obștesc, e un drum bun, sănătos, care trebuie să ducă la bune rezultate. Tot în 1952, voi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de tradus poemul lui Scipaciov Pavlic Morozov apoi voi pregăti pentru tipar poemul meu Noaptea în flăcări apărut în paginile Vieții românești. Mă voi ocupa de realizarea noilor mele proiecte. Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate planurile și să realizez într-un poem o figură de tânăr inginer. Acțiunea poemului se va petrece în Ardeal, la Combinatul Brad. Am fost pe acolo în anii trecuți. Am scris reportaje și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu opera maestrului Sadoveanu și vrei să devii un comunist adevărat ca Levinson din Înfrângerea, romanul lui Fadeev, recenzat de Ștefan Luca (...). Flacăra - se spune în cuvântul înainte - își propune să oglindească în paginile sale viața nouă a poporului nostru muncitor, faptele sale vitejești în lupta pașnică de construire a socialismului - lupta sa neobosită pentru însușirea culturii socialiste. Flacăra își propune, de asemenea, să facă cunoscute cititorilor săi uriașele realizări ale oamenilor sovietici, constructori ai comunismului, succesele popoarelor din țările de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mic, de buzunar, cu câte 32-64 pagini: trei dintre aceste volume cuprind versuri, una cuprinde teatru, iar celelalte toate, proză (schițe, nuvele și mai rar reportaje). Tematica volumelor acestei colecții este izvorâtă în cea mai mare parte din viața țărănimii muncitoare și anume o tematică strâns legată de actualitatea luptei de clasă în condițiile întemeierii gospodăriilor colective. Cu excepția volumului consacrat lui Caragiale - în care au fost tipărite câteva schițe și un fragment din 1907, Colecția Albina a publicat numai lucrări originale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și traduceri sau retipăriri. În unele din ultimele volume a fost publicată și câte o singură lucrare. (I.Saveliev: Asaltul palatului de iarnă, Cezar Petrescu: Două inimi tinere, etc). Colecția cuprinde în special lucrări cu subiecte din viața tinerilor țărani muncitori. Din capul locului trebuie spus că criteriile după care trebuiesc analizate lucrările apărute în aceste colecții nu pot fi altele decât cele după care este analizată întreaga literatură. Exigențele nu pot fi deloc slăbite față de creații care ajung sub ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și alți participanți la discuții, au căutat să arate în ce constă valoarea acestei poezii, izvorul popularității sale, și care sunt piedicile ce îi frânează dezvoltarea (...). Discuțiile au mai arătat că pe lângă participarea la viață, militând de pe pozițiile partidului clasei muncitoare și pe lângă dragostea poetului pentru ceea ce e nou, la forța poeziei lui Eugen Frunză contribuie și experiența poeziei sovietice, ca și o cunoaștere aprofundată a clasicilor poeziei noastre (...). În cadrul dezbaterii s-au arătat și o serie de lipsuri ale volumului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bucuria viitoare a unei zile de 1 Mai liber « Când va păși la cot cu noi, Belgradul» (...). În poezia Zestrea poetul folosește un ritm sprinten, un humor sănătos, popular. Poezia sugerează schimbările profunde petrecute în viața satelor, în mentalitatea țăranilor muncitori (...). Creșterea nivelului politico-ideologic al conținutului poeziilor lui Mihu Dragomir a determinat implicit o împrospătare a limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul Prima șarjă, poetul manifesta adeseori predilecția pentru un stil prețios, cu giuvaeruri și panglicuțe, pentru anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din întâmplare această poezie conține numeroase prețiozități stilistice, întortocheri de frază, care caută să acopere, ca niște bijuterii fals strălucitoare, goliciunea ideilor (...). În unele poezii ca Ședința, Cântecul tractoristului, Mihu Dragomir a încercat să surprindă transformările petrecute în conștiința țărănimii muncitoare. Poetul nu a reușit însă să pătrundă în adâncime procesul acestei transformări (...). Mihu Dragomir întâmpină însă dificultăți în ce privește crearea imaginii omului nou. El rămâne uneori la portretul fizic al omului, nereușind să dezvăluie lumea lui sufletească. Alteori, poetul apelează la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dacă situăm volumul în frontul creației noastre literare - și aceasta este perspectiva obiectivă - constatăm că el constitue o serioasă rămânere în urmă (...). Nina Cassian face parte dintre aceia care nu au înțeles deplin că o coexistență pașnică a ideologiei clasei muncitoare și a ideologiei burgheze, este cu neputință de realizat (...). Trebuie să semnalăm încă de la început că în versurile scrise din 1948 și până azi, poeta dovedește a nu fi observat - decât într-o neînsemnată măsură - faptul că lupta de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pieirii, rezultă într-o anumită măsură și din prezentarea celor ce luptă împotriva ei, masele de oameni cinstiți în frunte cu comuniștii (...). Președinte al gospodăriei avea să fie ales Achim. Mijlocaș cinstit, acesta se alăturase demult luptei dusă de clasa muncitoare, intrase chiar în rândurile partidului (...). Victoria noului asupra vechiului este concretizată cu deosebită forță artistică în povestea de dragoste dintre Toma și Marusia (...). Sprijinul cel mai prețios în rezolvarea problemelor legate de relațiile dintre Marusia și Toma, îl dă însă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nuvele s-au remarcat printr-o reușită descriere a unor aspecte din viața satului (...). Primul său roman Pâine albă constitue în această privință un serios pas înainte. Din punct de vedere tematic, romanul înfățișează un moment important din viața țărănimii muncitoare: consolidarea și creșterea primelor gospodării agricole colective (...). Subiectul romanului oglindește lupta înverșunată a lui Toma pentru redresarea gospodăriei colective. Întors din armată cu multe cunoștințe și cu un sănătos spirit de discernământ, Toma devine sufletul colectivului (...). Romanul Pâine albă este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exclusiv de problemele de natură socială, care frământă personajele sale, în dauna înfățișării unei vieți interioare complexe, în care să găsim problemele intime specifice fiecărui individ (...). Romanul Pâine albă, fără a fi o întrupare perfectă a tot ceea ce poporul nostru muncitor așteaptă de la talentul lui Dumitru Mircea, este o încercare din cele mai valabile, care îl așează, de la început, pe autor, printre scriitorii noștri ale căror pagini închinate noului sat românesc, vor rămâne”. O carte „de care poporul are nevoie” este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întări opiniile. În Viața românească, 1952: „Romanul Ogoare noi este astfel orientat spre viitor. În această orientare stă una din principalele sale calități (...). Desfășurarea romanului Ogoare noi poate fi expusă cu foarte puține cuvinte. În satul Podeni mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
calități (...). Desfășurarea romanului Ogoare noi poate fi expusă cu foarte puține cuvinte. În satul Podeni mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește mașinile și tractoarele S.M.T. nu mai este nevoită să meargă la chiaburi pentru procurarea de unelte sau vite (Gh. Gheorghiu-Dej, Articole și cuvântări. Ed. PMR, 1951, p. 274) (...). În mare măsură claritatea romanului, faptul că acțiunea e atât
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
obiectiv - constituirea întovărășirii ca etapă importantă către gospodăria colectivă - este concepută în mod just de autor ca desfășurându-se în procesul unei ascuțite lupte de clasă pentru îngrădirea și paralizarea acțiunilor chiaburimii; al doilea - că obiectivul care stă în fața țărănimii muncitoare de la Podeni nu este deloc diferit de acela al tractoriștilor din brigadă; dimpotrivă, e de fapt același obiectiv, cei peste o mie de hantri de arătură, pe care trebuie să-i realizeze brigada în campania de primăvară - sunt tocmai pământurile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-i realizeze brigada în campania de primăvară - sunt tocmai pământurile întovărășiților, baza viitoarei colective (...). Dacă alianța apare astfel puternic sudată, același lucru îl putem spune și despre trăsătura de bază a aceste alianțe, anume că rolul conducător îl are clasa muncitoare în frunte cu comuniștii. Reiese cu claritate din roman că dacă n-ar fi existat tractoriștii, acțiunea lor de lămurire, efortul lor de a crea exemple și dovezi printr-o muncă susținută și bine realizată - întovărășirea nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
capitalism și burghezie permanent, în fiecare zi, în fiecare ceas, spontan și în proporție de masă» (V.I.Lenin, Stângismul - boala copilăriei comunismului, Ed. PMR, 1949, p. 8). Un document de partid apărut de curând în Scânteia (Despre alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare - Scânteia, 12 apr. 1952) arată limpede că acest proces are loc cu ascuțime în satele noastre și reforma bănească efectuată de curând le-a dovedit cu prisosință. «Învățătura stalinistă despre mecanica luptei de clasă în condițiile dictaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
permanent, în fiecare zi, în fiecare ceas, spontan și în proporție de masă» (V.I.Lenin, Stângismul - boala copilăriei comunismului, Ed. PMR, 1949, p. 8). Un document de partid apărut de curând în Scânteia (Despre alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare - Scânteia, 12 apr. 1952) arată limpede că acest proces are loc cu ascuțime în satele noastre și reforma bănească efectuată de curând le-a dovedit cu prisosință. «Învățătura stalinistă despre mecanica luptei de clasă în condițiile dictaturii proletariatului - spune documentul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-așa cum este de V.Em. Galan, Vânt de primăvară de Gh. Cristea, Și-au împlinit datoria de Ioanchie Olteanu (...). Nuvela Dreptate reflectă astfel din plin lupta de clasă în semnificația ei cea mai profundă, cea mai actuală; ura țărănimii muncitoare împotriva chiaburimii ca clasă. Tocmai aceasta vădește apariția primelor elemente ale conștiinței socialiste la țăranii muncitori (...). Conflictul puternic care stă la baza nuvelei Dreptate indică valoarea ei ca armă de luptă: totodată face ca personajele să se definească, să se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
datoria de Ioanchie Olteanu (...). Nuvela Dreptate reflectă astfel din plin lupta de clasă în semnificația ei cea mai profundă, cea mai actuală; ura țărănimii muncitoare împotriva chiaburimii ca clasă. Tocmai aceasta vădește apariția primelor elemente ale conștiinței socialiste la țăranii muncitori (...). Conflictul puternic care stă la baza nuvelei Dreptate indică valoarea ei ca armă de luptă: totodată face ca personajele să se definească, să se contureze cu limpezime în cursul desfășurării faptelor (...). În ce constă principala cauză a reușitei acestor lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tratate (...). Nuvela lui Petru Dumitriu și reportajul lui Ioanichie Olteanu tratează problema colectărilor de cereale; în nuvela lui Gh. Cristea apar o întreagă serie de fapte relative la întrecerile de muncă desfășurate în gospodăriile colective, și la transformarea conștiinței țăranilor muncitori; reportajul lui Eusebiu Camilar aduce o seamă de aspecte ale muncii într-o foarte mare gospodărie colectivă cum este gospodăria Grivița Roșie din comuna Însurăței (...). Nuvelele acestea aduc o contribuție de seamă și în zugrăvirea tipurilor de chiaburi și a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]