5,105 matches
-
edificare a unei „societăți civile active”, stabilind legături cu Biserica Catolică (foarte important pentru Adam Michnik, care voia să depășească anticlericalismul tradițional al stângii poloneze și să creeze o alianță alături de conducerea catolică recent revitalizată), formând sindicate locale și consilii muncitorești În uzine, promovând autonomia la locul de muncă și drepturile sociale (acestea din urmă preluate ad litteram din convențiile Organizației Internaționale a Muncii cu sediul la Geneva). Dar, În comunism, până și aceste tactici prudent „apolitice” s-au lovit de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
următor, moment din care a devenit clandestin 3). În lumina evenimentelor de după 1989, apariția Solidarității pare prima salvă de tun În bătălia finală Împotriva comunismului. Dar „revoluția” poloneză din 1980-1981 e mai degrabă ultima notă dintr-un crescendo de proteste muncitorești care au Început În 1970 și care vizau managementul represiv și iresponsabil al economiei de către partid. Carierismul, incompetența cinică, viețile irosite; creșterea prețurilor, grevele de protest și Înăbușirea lor; apariția spontană a sindicatelor locale și implicarea activă a intelectualilor disidenți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sortite eșecului și numai un pachet complet de reforme putea rezolva problemele țării 18. Cel mai surprinzător aspect al situației din Polonia anului 1987 era neajutorarea absolută a organelor de partid. Fără ca monopolul puterii să-i fie periclitat vizibil, Partidul Muncitoresc Unit Polonez aluneca În obscuritate. „Contrasocietatea” teoretizată de Michnik și alții cu un deceniu Înainte devenea sursa reală a autorității și inițiativei. După 1986, dezbaterile din interiorul opoziției poloneze vizau nu atât educarea societății Întru libertate, cât gradul de confruntare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
opțiune - și anume să ceară ajutor chiar de la liderii muncitorilor. În august 1988, ministrul de Interne, generalul Czes³aw Kiszczak, a apelat la Lech Wa³êsa - un cetățean ca oricare altul, lider nerecunoscut al unei organizații nerecunoscute - pentru a negocia Încetarea protestelor muncitorești. Inițial refractar, Wa³êsa a acceptat În cele din urmă. El Îi putea influența pe greviști - autoritatea morală a Solidarității nu făcuse decât să sporească În anii de după 1981 -, dar nu putea rezolva problemele fundamentale ale țării: rata anuală a inflației
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
completă a lui Nagy -, comunismul maghiar a murit și el. Mai rămâneau doar formalitățile de deces: s-a eliminat „rolul conducător” al partidului, au fost programate alegeri pluripartite pentru luna martie a anului următor, iar pe 7 octombrie comuniștii - Partidul Muncitoresc Socialist Ungar - și-au schimbat numele În Partidul Socialist Ungar. Pe 23 octombrie, parlamentul, compus Încă În majoritate din deputați comuniști aleși sub vechiul regim al partidului unic, a votat schimbarea numelui țării În Republica Ungară. „Revoluția” maghiară din 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și, odată cu ele, colaboratorii indigeni ai imperiului. Singurul mister era când și unde aveau să se prăbușească. Colaboratorii au Înțeles cu siguranță ce se petrecea: din iulie 1988 până În iulie 1989, Károly Grósz și Miklós Németh, principalii reformiști din Partidul Muncitoresc Maghiar, au făcut patru vizite separate la Moscova pentru a se Întâlni cu Mihail Gorbaciov. Colegul lor, Rezsõ Nyers, a vorbit și el cu liderul Uniunii Sovietice la București, pe 7 iulie 1989, la o zi după moartea lui Kádár
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rămași În ceea ce fusese cândva un sindicat-mamut condus de comuniști: Confédération Générale du Travail (CGT). La sfârșit de mileniu, În plină liberalizare a pieței europene de energie, EdF a rămas În proprietatea statului. Dar CGT, cândva cel mai puternic sindicat muncitoresc din Franța, era acum doar o umbră (după 1980, mișcarea sindicală franceză În ansamblul ei și-a pierdut două treimi din membri), iar cei pe care Îi reprezenta nu mai erau tipici pentru populația muncitoare din Franța sau de altundeva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la declinul francezei ca limbă importantă 692-693; războiul din Vietnam 262; reacția față de imigranți 679; regimul de la Vichy - vezi regimul de la Vichy; regizorii Noului Val 353; relația cu Uniunea Sovietică 117-118; revitalizarea 503; revoluția fără victime 377-381; Riviera 317; sindicate muncitorești 673; sociologia politică 502-503; stânga 505-506; subvenții publice pentru arte 708; șomajul (În 2004) 672; teatru 351-352; valori de patrimoniu 703-704 Friedman, Milton 493 frigidere 314 Frontul Patriei 53, 131 Fundația Ford 210, 325 Furet, François 516-517 G Gahrton, Per
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Francez (PCF) 201-202 Partidul Comunist German (PCG) 67 Partidul Comunist Italian (PCI) 57, 68, 86, 140, 142, 196-197, 297, 372, 437 Partidul Comunist Spaniol (PCE) 477 Partidul Creștin-Democrat 69, 87; suportul istoric al votanților 445-446 Partidul Micilor Proprietari 135 Partidul Muncitoresc Social Ungar 229, 559 Partidul pentru Reducerea Drastică a Impozitelor, Dobânzilor și Intervenției Statului 447 Partidul Progresului din Danemarca 447 Partidul Progresului din Norvegia 447-448 Partidul Rezistenței 73 Partidul Rural 447 Partidul Social-Democrat (SPD) - vezi Germania de Vest Partidul Socialist
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Kuroñ-Modzelewski 398; legea marțială 540, 542, 554-555; libera exprimare la Universitatea din Varșovia 399; Ministerul Reformei Economice 555; mișcare disidentă 521-522, 538-539; mișcarea Solidaritatea 539-540, 554-557; mișcări studențești 398-401; opoziția față de extinderea Uniunii Europene 667-668; partide comuniste 134-135, 554-557; Partidul Muncitoresc Unit Polonez 393, 397, 555; privatizarea 629; răzbunare Împotriva evreilor 53; reacția la destalinizare 289-290; rearanjarea geografică 39; recunoașterea Holocaustului 749; recunoașterea de către sovietici a Solidarității 556; recunoașterea suferințelor evreilor 731; reforme economice 555, 626; rezistența la ocuparea 47-48; revizioniști
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oraș pe care Evul Mediu îl considera capitala viticolă a lumii civilizate.80 Fabricarea berii la scară industrială și răspândirea consumului acesteia datează abia din secolul al XIX-lea, când distrugerea masivă a podgoriilor franceze din cauza filoxerei și dezvoltarea clasei muncitorești i-au dat un avânt deosebit: în 1900, s-a depășit pragul de 10 milioane de hectolitri, ajungându-se la 14 milioane în 1914. Vorbim mai ales de berea slabă, în jur de 3 grade tărie, dar se găsesc și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
184. Avînd un singur portofoliu în cadrul noului guvern, comuniștii s-au hotărît să-și întărească partidul. În octombrie, comuniștii s-au aliat cu un partid țărănist de stînga, numit Frontul Plugarilor, cu elemente din Partidul Social Democrat, cu numeroase sindicate muncitorești, cu o serie de organizații de factură socială, precum aceea a Apărării Patriotice și cu organizații de "front", cum ar fi Uniunea Patrioților, pentru a alcătui Frontul Național Democrat sau FND185. Una dintre aceste grupări, Frontul Plugarilor, avea să joace
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stat"402. În timp ce regele Mihai își făcea bagajele pentru a pleca în Elveția, guvernul Groza proclama Republica Populară Română. Noul guvern a organizat alte alegeri. Comuniștii s-au mișcat repede. Pe 23 februarie, aceștia au fuzionat cu socialiștii, formînd Partidul Muncitoresc Român 403. La patru zile după aceea, comuniștii au înființat o nouă organizație, Frontul Democratic Popular sau FDP, alcătuit din membri ai Partidului Muncitoresc Român, Frontului Plugarilor, Partidul Popular Național și Uniunea Populară Ungară 404. La alegerile de pe 28 martie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alegeri. Comuniștii s-au mișcat repede. Pe 23 februarie, aceștia au fuzionat cu socialiștii, formînd Partidul Muncitoresc Român 403. La patru zile după aceea, comuniștii au înființat o nouă organizație, Frontul Democratic Popular sau FDP, alcătuit din membri ai Partidului Muncitoresc Român, Frontului Plugarilor, Partidul Popular Național și Uniunea Populară Ungară 404. La alegerile de pe 28 martie 1948, comuniștii și aliații acestora au cîștigat 405 locuri din cele 414 existente. Celelalte nouă au revenit Partidului Țărănesc Democratic, condus de dr. Lupu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
resursele necesare unei reconstrucții rapide 507. Pînă în toamna anului 1947, atît Departamentul Comerțului, cît și cel de Stat puseseră la punct studii privind modul în care SUA puteau profita cît mai mult de pe urma acestor situații. Pe 12 noiembrie, Partidul Muncitoresc pentru Economia Europei de Est (EWP) al Departamentului de Stat a supus atenției Consiliului Securității Naționale un raport intitulat O politică economică de urgență a SUA pentru Europa de Est 508. La două zile după aceea, secretarul Comerțului a prezentat Consiliului un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Georgescu din posturile pe care le dețineau și să reducă puterea Anei Pauker 714. După cîțiva ani, cei trei aveau să fie considerați drept promotori ai cultului personalității lui Stalin 715. Pe 29 mai 1952, Gheorghiu-Dej a devenit liderul Partidului Muncitoresc Român, iar pe 2 iunie a fost numit prim-ministru. A doua zi, el promitea deja Marii Adunări Naționale să îndrepte abuzurile făcute de Luca și Georgescu și să întărească relațiile între București și Moscova 716. Istoricii se mai întreabă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să călăuzească România, prin perioada de tranziție, către socialism, cînd avea să fie concepută o nouă constituție. Prin acest document, Marea Adunare Națională era desemnată ca fiind unicul organ legislativ, cu reprezentanți aleși din patru în patru ani. Toate organizațiile muncitorești aveau dreptul să-și prezinte candidați pentru alegeri, dar singurul partid politic care putea propune candidați era PMR. În capitolul II se făcea o reorganizare a statului; cele 28 de județe delimitate printr-un decret din septembrie 1950 erau reduse
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din perioada antebelică 730. Aceste lucruri au devenit cît se poate de clare în 1952, iar în martie 1953, cînd Malenkov și-a introdus reformele economice, Gheorghiu-Dej a văzut în acestea un mijloc de a redresa economia românească. Liderii Partidului Muncitoresc Român s-au întrunit, pe 19 și 20 august, în cadrul unei Plenare a Partidului, pentru a discuta despre reformele economice care trebuiau instituite în România. Pe 23 August, la cea de-a zecea aniversare a "eliberării" României, Gheorghiu-Dej a anunțat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anului, 14 din cele 16 sovromuri. În primăvara anului 1954, Moscova le-a cerut țărilor-satelit să adopte un model de conducere colectivă, pe care Gheorghiu-Dej a fost nevoit să-l accepte. Știa că nu are un control deplin asupra Partidului Muncitoresc Român. În plus, sovieticii păreau dispuși să-i reabiliteze pe liderii ce fuseseră înlăturați. Gheorghiu-Dej se temea mai ales de posibilitatea reabilitării lui Lucrețiu Pătrășcanu, condamnat la închisoare din 1948. Acesta este și motivul pentru care în aprilie a ordonat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
timp după întoarcerea la București, el le-a spus membrilor de partid că România sprijină Declarația de la Moscova și că nu va tolera nici un "liberalism" în ceea ce privește linia partidului, unitatea și conducerea acestuia 910. Stalinismul românesc era principiul călăuzitor al Partidului Muncitoresc Român. Recentele eforturi ale României de a-și reînnoi contactele cu Occidentul, inclusiv cele cu Statele Unite, erau, implicit, în spiritul Declarației de la Moscova. În luna decembrie, Gheorghiu-Dej s-a hotărît să dea un nou impuls relațiilor sale cu Washingtonul. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România a refuzat din nou, aducînd ca argument un citat din Declarația de la Moscova 992. Întors de la cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de la Moscova, Gheorghiu-Dej a prezentat un raport Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. De la cuvîntarea de deschidere din 30 noiembrie și pînă la ceremonia de închidere de pe 5 decembrie, două teme au ieșit în evidență: destalinizarea și independența României. Destalinizarea nu s-a redus numai la atacurile împotriva Anei Pauker și a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Est-Vest1169. Deși președintele spera ca acest eveniment să aibă loc în toamnă, nici o lege pentru comerțul Est-Vest nu a ajuns în Congres pînă în mai, 1966. De la Gheorghiu-Dej la Ceaușescu După Declarația asupra poziției PMR privind problemele mișcarii comuniste și muncitorești internaționale și repudierea de către "Izvestia" a tezei lui Valev de remodelare a cursului inferior al Dunării, Bucureștiul s-a menținut pe aceeași poziție antisovietică radicală. În iulie 1964, URSS a propus ca în decembrie, 1964, să se desfășoare la Moscova
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ideea că România avea să-și continue propriul drum către socialism 1179. El a menținut interdicția privind executarea de manevre militare pe teritoriul României, de către forțele Pactului de la Varșovia și, în mai, la Plenara Comitetului Central, a propus ca Partidul Muncitoresc Român să-și schimbe numele în Partidul Comunist Român 1180. Schimbarea numelui nu numai că indica structura "revoluționară" a partidului, dar ridica PCR la același rang cu partidul din Uniunea Sovietică. Ceaușescu a propus, de asemenea, lărgirea criteriilor de primire
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de evenimentele din august nu se ștersese. Justificarea oferită de sovietici avea să fie cunoscută sub numele de "doctrina Brejnev"; ea a fost formulată pentru prima dată pe 12 noiembrie 1968, la cel de-al 5-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. După ce menționase că statele socialiste "susțin respectarea strictă a suveranității tuturor țărilor", Brejnev a declarat că atunci "cînd forțele externe și interne" amenință să distrugă socialismul, "aceasta nu mai este doar o problemă a poporului, ci una comună
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-au extins și în afara regiunii baltice, antrenînd sute de mii de muncitori. Pe 6 septembrie, Stanislaw Kania l-a înlocuit pe Edward Gierek, în funcția de secretar general al Partidului Comunist Polonez. Muncitorii și-au format propriul lor sindicat muncitoresc independent, Solidaritatea, sub conducerea lui Lech Walesa. Ceaușescu a fost surprins de viteza acestor evenimente. Deși era adeptul neamestecului în treburile interne ale altor state, el voia să se asigure că România nu va călca pe urmele Poloniei. În ultimele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]