6,603 matches
-
fiecare dată Într-o altă și altă țesătură, fapte, evenimente care nu ne reprezintă, pe care nu le dorim și care ne Îneacă iremediabil, cu anii, Într-un labirint al stresului, al nevrozelor de tot felul, al depresiilor - numite și „nefericiri” sau „nefericire”! - și pe care, obosiți, extenuați de noi Înșine și de existență, nu le putem contracara decât prin boli, numite și „vicii”, cum ar fi singurătatea, alcoolul, crima și ultima, cea mai „comodă” poate, dar și cea mai enigmatică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Într-o altă și altă țesătură, fapte, evenimente care nu ne reprezintă, pe care nu le dorim și care ne Îneacă iremediabil, cu anii, Într-un labirint al stresului, al nevrozelor de tot felul, al depresiilor - numite și „nefericiri” sau „nefericire”! - și pe care, obosiți, extenuați de noi Înșine și de existență, nu le putem contracara decât prin boli, numite și „vicii”, cum ar fi singurătatea, alcoolul, crima și ultima, cea mai „comodă” poate, dar și cea mai enigmatică În ochii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Cineva ar putea să mă Întrebe dacă am fost fericit la Paris, În exil, În semi-exil sau, dacă vreți, Într-un exil estetic puternic colorat de politicul de neocolit al acelei vremi. Sau dacă e vreo deosebire Între „fericirea sau nefericirea” unui literat În exil sau a unui intelectual oarecare, inginer, medic, universitar, muncitor.... Am spus-o mai sus: cât timp „eram lăsat să scriu și să public”, eram fericit oriunde! (E adevărat, se pare, că cel mai „fericit” sunt totuși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tout court, aceștia, dacă nu-mi Întorc de-a dreptul spatele, Îmi afișează un fel de bonomie vag disprețuitoare, mai umilitoare decât cea mai simplă și mai francă indiferență!... Nu, nu cred că există o diferență sensibilă Între fericirea sau nefericirea unui sau altui emigrant care vine din zone „ingrate” ale civilizației europene, cu condiția ca acel fugar care-și caută norocul, al lui și al familiei sale, pe alte plaiuri, printre străini, să-și urmeze vocația . Nu, nu cred că
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cum se spune!... Înscrie-te În tradiția și profesiunea strămoșilor tăi, dacă ai norocul să-i ai - vizibili, cunoscuți, vreau să spun -, deoarece sunt atâția care nu-și cunosc părinții și strămoșii și prima și una dintre cele mai mari nefericiri Începe cu aceasta, mai gravă chiar decât necazurile, catastrofele sociale și istorice de care se face atâta caz În zilele noastre! Fă ceea ce au mai făcut ai tăi - bunii tăi, mai ales -, dacă ei au avut o meserie, o profesiune
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fenomen, contingentă și ca idee, transcendentă. Aș zice că Eminescu rămâne în această antinomie, nu tinde la armonia contrariilor, la o viziune simultaneistă a lumii, cum crede Theodor Codreanu. Mai departe este discutată opinia filosofului C. Noica: Tot poemul descrie nefericirea generalului de a nu putea prinde ființă aievea". Hyperion ar fi condamnat, crede Noica, la o "devenire întru devenire" ("mizerie a generalului", recte a geniului de a rămâne geniu), în vreme ce Cătălina ar reprezenta devenire întru ființă, o atitudine deschisă, caldă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu (op. cit., p. 49) aduce în discuție următoarea reflecție eminesciană: "Reprezentația e un ghem, absolut unul și simultan. Resfirarea acestui ghem e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului văzând numai astfel ce conține. Din nefericire, atât torsul cât și fuiorul țin într-una. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică". Pentru a se sublinia convergența acestui mod de a vedea cu cel relativist, este invocat un citat semnificativ din Louis de Broglie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la efecte; Ce e searbăd și efemer durează; Poetul pur e acela care n-a debutat în volum; Narcis și Orfeu sunt condamnați de privire; Criticii minori trebuie iertați. Cei mari n-a nici o scuză; Jurnalul mama căreia ne plângem nefericirile; Sterilitatea nu e în lipsa cuvintelor, ci în abuzul lor; Vai de literatura în care se premiază autorii și nu operele!; Fiecare dintre noi are vârsta universului; Oglinda despică; Opera ta este opera... posterității. Chiar și după moarte trebuie să ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intitulată În căutarea stilului, se preocupă aproape exclusiv de mitul creației artistice, cu referiri speciale pentru literatură și poezie, în partea a doua, Oglinzi, sfera de observație a autorului se lărgește la aspectele vieții, cu tot cortegiul ei existențial: fericire, nefericire, destin, prietenie, dușmănie, sănătate, boală, inteligență, talent, mediocritate, femeie, dragoste, demagogie, progres, viitor, istorie, politică etc. Lectura lor creează o adevărată savoare pentru orice gen de cititor. Iată doar câteva, dintr-o selecție, cu totul și cu totul întâmplătoare: Cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
perfidă, distructivă a Celuilalt, geamănul negativ care caută să se substituie printr-o ontologie a sfâșierii, înscăunarea cu pompă în golul etnic al "antitezelor monstruoase", a înlocuitorului corupt, parazitar, susținut, de cele mai multe ori, de o forță străină, ostilă, antinațională. Din nefericire, arheitatea noastră nu prea cunoaște în ultimele secole tihna lucrării firești în actualitatea lumii. Scoasă din ascundere, ea devine imediat, mereu, ca într-o repetiție a unui blestem, ținta avortonului ideologic și este supusă diverselor atacuri și refracții anamorfotice. Orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
suferința sa. Nu întâmplător Theodor Codreanu dezice considerațiile despre Eminescu, susținute de Ilina Gregori, de pildă, care propune a se recunoaște în genialul poet "un mare bolnav", teză din care se subînțelege unde se vrea a se ajunge: la absolutizarea nefericirii. Trebuie înțeles că există o criză a diferenței între realitate și fantezie, pe care o trăiește Eminescu și care are în centru eterna reîntoarcere spre faptul real. Timp de șase ani Eminescu a plutit pe o corabie nefastă, constată comentatorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fiind în definitiv "modelul în absolut" de raportare al ființei românești. Așa cum nu poate fi uitată, de asemenea, Emilia Humpel, apropiată liderului Junimii, care a crezut în suferința lui Eminescu, cerându-i lui Maiorescu să-l protejeze; numai că, din nefericire, aceasta n-a fost luată în seamă. Trebuie adăugate și influențele politice ale vremii, potrivit cărora Eminescu se afla în permanentă urmărit de informatorii Casei de Austria. Sugestivă devine în acest sens atitudinea lui Eminescu la manifestarea de la Iași, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aparține istoricilor și criticilor literari care își expun cu claritate ideile și argumentele, care sunt gata să accepte, la nevoie, failibilitatea tezelor și desfășoară până la nivelul asumțiilor filosofice interpretările proprii. Acești istorici și critici literari sunt rari, la noi. Din nefericire, prea rari. Chiar și la cei mai proeminenți, aflăm stângăcii în formularea considerentelor filosofice, care lasă loc obiecțiilor, atunci când lucrurile se iau în serios. Se știe, firește, că hermeneuticile și formulările tehnice ale filosofilor par prozaice multor literați. Adesea, ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istoric al ascendenței iudaice a creștinismului. Nu se mai poate vorbi, la propriu, de creștinism în afara luării în seamă a cercetării lui Isus sub aspect istoric, desfășurată cu succes incontestabil de la Reimarus, la contemporanii noștri Sanders sau Klaus Berger. Din nefericire, la noi nu s-a întreprins încă o cercetare proprie și nu există traduceri de monografii de referință (dincoace de Hegel, Renan și von Harnack) în domeniul lui "Isus istoric" (cu singulara excepție a traducerii, aflate încă în curs, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ordine și siguranță. Motivele acestei reuniuni au fost intensificarea acțiunilor de „propagandă, agitație și subminare” la adresa statului român, mai ales descoperirea recentă a unor organizații de spionaj, atât în București cât și în provinciile alipite în 1918, în care „din nefericire” au fost implicați și funcționari ai statului. Ședința Consiliului de Colaborare s-a desfășurat la 21 ianuarie 1928, prezidată de Romulus P. Voinescu și au fost prezenți general Eracle Nicoleanu, prefectul Poliției Capitalei, general Alimănescu, comandantul Diviziei 4 Infanterie, general
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
liniile inamice, unde a fost descoperită și condamnată la moarte. S-a salvat de la pedeapsa capitală, acceptând să lucreze în favoarea armatei ruse, apoi a trecut în serviciul bolșevicilor care au trimis-o în România, pentru a culege informații militare. Din nefericire, s-a îndrăgostit de cel pe care l-a exploatat informativ, un subofițer, însă acesta i-a declarat că nu va divorța de soția sa, fapt care a condus-o spre deznodământul fatal. Cercetările efectuate de Serviciul Secret nu au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Strunga Roman, CFR-ul se face absent la întîlniri, zi te face, căci particip prin absențele din dosul geamului, nu cumva sînt eu însumi CF...! norocul tău că n-ai pronunțat vorba întreagă! trecu Eminescu, supracontrolul, supraeul și supraomul două nefericiri, și nici măcar de semn contrar, Freud și Nietzsche, băieți! tema lecției de astăzi este: Miron Mirtea, ministru al transporturilor, cauzează CFR-ului! mi-a spus-o funcționara de la Agenția de voiaj CFR Iași, venisem să mă interesez de noul mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai bogați ai societăților acestora au încercat să introducă în aceste ținuturi înapoiate cele mai moderne realizări ale Europei. Pentru perioada aceasta, construirea de căi ferate și achiziționarea de echipament militar avea să constituie prima prioritate în majoritatea țărilor. Din nefericire, nici un stat nu poseda o bază economică pentru atingerea acestor scopuri. În primul și în primul rînd, exista puțin capital intern care să fie investit în noile întreprinderi. Întreaga peninsulă era extrem de săracă. În trecut, cei bogați preferau să-și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în față un viitor sumbru. El nu putea face mare lucru ca să se ajute singur. Creditele agricole cu dobîndă mică i-ar fi putut permite să-și amelioreze pămîntul, să cumpere unelte mai bune și să-și sporească producția. Din nefericire, împrumuturile cu termene rezonabile nu erau ușor de obținut. Îndatorarea țărănimii era o problemă la ordinea zilei pe tot cuprinsul peninsulei. Împrumuturile erau de obicei făcute pur și simplu pentru ca familia respectivă să o poată duce pînă la următoarea recoltă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
credeau că vor putea învinge forțele otomane. Sîrbii beneficiau de ajutorul a circa cinci mii de voluntari ruși. În plus, generalul M. G. Cerniaev, care cîștigase o mare reputație în Asia Centrală, a venit în Serbia să preia comanda armatei. Din nefericire, nici una dintre așteptările lor nu s-a realizat. Țăranii-soldați sîrbi nu puteau ține piept celor otomani mai bine instruiți, echipați și conduși. Nu a existat nici o a doua răscoală în Bulgaria. S-a dovedit că printre voluntarii ruși se aflau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al populației iugoslave nu a acceptat niciodată acest aranjament. În ciuda faptului că o opoziție extrem de înverșunată va proveni de la Zagreb și din partea Partidului Țărănesc Croat, multe grupuri slovene, musulmane, muntenegrene, macedonene și albaneze erau la fel de nemulțumite de structura unitară. Din nefericire, ca să-și apere poziția, conducerea sîrbă avea tendința de a trata orice critică la adresa constituției drept "trădare", chiar și atunci cînd aceasta urmărea restructurarea și nu distrugerea statului. Opoziția legală devenea astfel foarte dificilă. În același timp, autoritățile centrale erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
industrială. Investițiile străine erau acum binevenite. Restricțiile referitoare la procentajul acestora și la naționalitatea directorilor au fost înlăturate, dar au fost menținute limitele privind persoanele care puteau fi angajate. A fost contractat un împrumut de 102 milioane de dolari. Din nefericire, atît politica economică din agricultură, cît și cea din industrie au fost afectate dramatic de efectele Marii Depresiuni de la începutul anilor '30. Ca și toate celelalte state balcanice, România a avut de suferit de pe urma crizei economice mondiale. Conform asigurărilor anterioare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
antebelici și puteau privi cu speranță spre un viitor mai bun. Mai ales Occidentul avea o perspectivă deosebit de optimistă. Noile progrese tehnologice și sistemele mai eficiente de organizare industrială conțineau mari promisiuni pentru o viață mai bună pentru toți. Din nefericire, răgazul plin de speranțe și încredere a durat puțin. În octombrie 1929, prăbușirea bursei de valori din Statele Unite anunța începutul unei lungi perioade de criză. Situația economică din Europa s-a deteriorat continuu pînă în 1933. Procesul de normalizare a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fie preocupate în mai mare măsură de populațiile lor rurale. Firește, școala era un instrument deosebit de important pentru transmiterea ideilor și cunoștințelor despre alte locuri. Chiar dacă eforturile se vor dovedi insuficiente, statul a început să asigure servicii sociale reale. Din nefericire, situația internațională nu va oferi Peninsulei posibilitatea unei evoluții pașnice a noilor instituții și relații. CONCLUZIE Așa cum am văzut, în anii de după război, guvernele balcanice, cu excepția celui albanez, a cărui situație era deosebită, s-au confruntat cu multe probleme similare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iugoslavă dominată de sîrbi provocase o opoziție violentă. După cum comenta un locuitor mai tîrziu: "Firește, am aclamat, nu aveam cum să știm atunci că bulgarii nu vor face decît să repete toate greșelile făcute de sîrbi."3 Într-adevăr, din nefericire pentru interesele bulgarilor, populația locală și-a pierdut repede simpatia față de forțele ocupante, ai căror lideri se purtau ca niște cuceritori și se dovedeau adesea a fi administratori corupți și incompetenți. Din dorința de a contracara aceste reacții ostile și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]